5,887 matches
-
cufundați în universul propriilor idei și sentimente, pentru care lumea de afară nu era decât un decor plăcut și luminos. Dar iată, în timpul unor astfel de plimbări, se auzi zgomotul unor roți și ropot de copite de cai de la o trăsură care se apropia și care chiar opri la câțiva pași de ei. Ușa trăsurii se deschise, din ea coborî deșiratul de Albert, cu urechile și vârful nasului roșii ca para, de bună seamă, de mânie și năduf, care strigă: - Se
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
decât un decor plăcut și luminos. Dar iată, în timpul unor astfel de plimbări, se auzi zgomotul unor roți și ropot de copite de cai de la o trăsură care se apropia și care chiar opri la câțiva pași de ei. Ușa trăsurii se deschise, din ea coborî deșiratul de Albert, cu urechile și vârful nasului roșii ca para, de bună seamă, de mânie și năduf, care strigă: - Se poate, Alice?!... De ce mergi pe jos?!... Vino în trăsura mea!... Dar Alice cuprinzând și
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
câțiva pași de ei. Ușa trăsurii se deschise, din ea coborî deșiratul de Albert, cu urechile și vârful nasului roșii ca para, de bună seamă, de mânie și năduf, care strigă: - Se poate, Alice?!... De ce mergi pe jos?!... Vino în trăsura mea!... Dar Alice cuprinzând și mai strâns brațul lui Karl, ca și cum ar căuta instinctiv apărare în el, îi răspunse lui Albert: - Merci!... Prefer plimbarea pe jos! Albert se înroși și mai mult, recepționând acest răspuns calm, dar ferm, din partea lui
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Karl, ca s-o ajute în această luptă, rosti și el, cu voce scăzută, dar fermă: - Da! Ar fi bine să-ți vezi de treabă! Nu tulbura liniștea discuției noastre!... Albert, furios ca un curcan datorită insuccesului său, urcă în trăsură, apoi mai adăugă cu mânie: - Alice, pentru ultima oară, te poftesc să urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
fermă: - Da! Ar fi bine să-ți vezi de treabă! Nu tulbura liniștea discuției noastre!... Albert, furios ca un curcan datorită insuccesului său, urcă în trăsură, apoi mai adăugă cu mânie: - Alice, pentru ultima oară, te poftesc să urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert închisese portiera trăsurii, vizitiul struni hățurile și trăsura porni nebună
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
în trăsură, apoi mai adăugă cu mânie: - Alice, pentru ultima oară, te poftesc să urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert închisese portiera trăsurii, vizitiul struni hățurile și trăsura porni nebună pe caldarâmurile orașului. - Lasă, vă arăt eu vouă! fuseseră auzite ultimele cuvinte ale lui Albert. * Liniștindu-se cu greu în urma acestui episod foarte neplăcut
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
ultima oară, te poftesc să urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert închisese portiera trăsurii, vizitiul struni hățurile și trăsura porni nebună pe caldarâmurile orașului. - Lasă, vă arăt eu vouă! fuseseră auzite ultimele cuvinte ale lui Albert. * Liniștindu-se cu greu în urma acestui episod foarte neplăcut, Alice simți din nou dorința de a fi mai
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert închisese portiera trăsurii, vizitiul struni hățurile și trăsura porni nebună pe caldarâmurile orașului. - Lasă, vă arăt eu vouă! fuseseră auzite ultimele cuvinte ale lui Albert. * Liniștindu-se cu greu în urma acestui episod foarte neplăcut, Alice simți din nou dorința de a fi mai comunicativă cu Karl. Au stabilit
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
de nemulțumiri asupra ei. - Iar îmi umbli fără rost prin oraș?! Te pomenești că ai pierdut din nou timpul cu pârlitul ăla de neamț!... Ce găsești tu la el? Nu vezi că n-are nici măcar o casă ca oamenii? Darămite trăsură, bani! Ce vrei, s-ajungi servitoare în propria ta casă? Cum dau eu acum ochii cu prietenii mei și cu stimabilul avocat?!... - Of, mai încetează, tată, cu lamentări dintr-astea. Vrei să te las baltă și să plec în lumea
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
și al unui destin providențial:” Când am intrat în București, aseară, era toată cetatea la barieră pe Podul Mogoșoaiei și până la palat, palatal era plin de lume și iluminat. La barieră mi-au desprins caii și în aclamații neprecurmate traseră trăsura cu mâinile până la palat, în fugă. De pe toate ferestrele ploua flori și coroane.Să trăiască Eliad ce-a murit și-a înviat era necontenita strigare“(scrisoare către soția sa din 3 iulie 1848- Magazin istoric, 1968, nr.7-8, p.114-116
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
si mai departe Pe sugativa cu tus violet Se lăbărțează memoriile altui regizor. Din gâtul sticlei cu vinul bătrân Ies aburii fluierând că uitatele trenuri. La garderobă facem schimb de paltoane, Figuranți și într-un cap de afiș Și o trăsura plină cu flori de omăt Își rostogolește rotile peste scenă murdară. Este noaptea în care Boierii petrec sub marmură din care Excavatoarele au scos, fără nici o problemă, Trupul lui David. ATTO 3 Nascosto nel lembo di sipario del polveroso peluche
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
unchiului meu care se căsătorise cu Graziela, fiica lui Nae Ionescu, și făcuseră cea mai mare nuntă văzută la Caracal în acele vremuri. (Mitzura Arghezi era, la acel eveniment, o fetiță foarte frumoasă, îmbrăcată elegant în rochiță lungă, plimbată cu trăsura). Am reținut că unchiul, care avea și alte acțiuni anticomuniste la activ, inclusiv participarea la mitingul din Piața Victoriei, București, 1947, fiind arestat la 31 martie 1949 luase drumul mai multor locuri de detenție (Jilava, Gherla), ultimul fiind lagărul „Peninsula
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
erau foarte scumpe pe vremea aceea, femeia torcea lână pentru oamenii din sat ca să aibă bani să-și vindece copila. Într-o zi, pe când stătea în fața porții și torcea plângând pentru că fata era din ce în ce mai bolnavă, în dreptul ei se opri o trăsură roșie, neasemuit de frumoasă, din care coborî Crăiasa Primăvara. Aflând de boala fetei, crăiasa i-a dat femeii un caier de foc și i-a spus că dacă îl va toarce, va face din el o fundiță și o va
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
să nu-l facă scrum! - Fierul! - Și fierul se topește la foc mare. Oricum, femeia nu avea mănuși de nici un fel, pentru că era foarte săracă. Pe când se chinuia plângând să apuce cumva să toarcă firul izbăvitor, în dreptul ei apăru o trăsură albă, minunată, din care coborî Crăiasa Iarna. Văzând degetele rănite ale femeii și aflând întregul ei necaz, îi dărui un caier de zăpadă, spunându-i femeii că dacă va reuși să toarcă firele împreună, nu va fi arsă de foc
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
Semn bun. O bucurie pentru copii, în primul rând dar și adulților le plăcea perspectiva unei zile petrecute în aer liber. Mătușa Annie făcea concurență copiilor în exuberanță și voie bună. Își rotea cochet umbreluța, având aerul unei domnișoare poznașe. Trăsurile pline cu invitați, animau drumul încadrat de-o parte și de altă de copaci înalți și înverziți. Din grup nu lipseau lady Morgan (spre nemulțumirea lui Beth), vărul Eustace, Marge, mătușa Annie și mai nou, lady M.Joseph, mama lordului
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
Îi plăcea să privească norii pufoși de diferite forme și culori. Aerul devenea plăcut sub adierea ușoară a vântului. Toată lumea era obosită. Ziua a fost plină de întâmplări neprevăzute, pentru unele personaje. Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce-i legăna. Eduard călărea alături de tatăl său. Un băiat tăcut, sigur pe el și foarte organizat. Un viitor bărbat de încredere. Beth privea fix peisajul și nu dorea să fie deranjată. Leon adormise cu obrazul pe umărul Almei. Cu
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
mic indian. Capul băiatului alunecă ușor pe pieptul guvernantei. Alma îl sărută ușor pe creștet și-l ajută să pună tâmplă pe genunchii ei. Alergase și se jucase toată ziua. Oboseala îl toropise, era frânt. Își sprijini ceafa de peretele trăsurii și închise ochii. Lady Mary îi povestea ceva lordului și lui Eustace. Acaparase discuția. Râdea cu poftă la remarcile lui Eustace. "Era bine să bea din licoarea mătușii, poate nu mai vorbea așa mult", gândea Alma. Ajunși la destinație, au
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
ușurați. - În sfârșit, vom putea mânca. Sunt lihnită de foame! se răsfăța Mary. “Dacă măcăi într-una!” Alma nu se îndura să-l trezească pe Leon. Liniștea se așternuse pe fața lui. Dormea fără grijă. M.Joseph se urcă în trăsura, să-l ia pe băiat. - Ușor, sire! șopti Alma. Să nu-l treziți! - Mă descurc, domnișoară! Își strecură brațele pe sub spatele băiatului și-l ridică încet. Copilul trezit doar pentru o clipă, întredeschise ochii : - Tati? și adormi la loc. M.
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
mătușii, ea știa ce îndrugă. O îndrăgise. Băieții erau prezenți. Își luă la revedere de la ei. Beth era în camera ei. Urmărea, de sus, din dosul perdelelor. - Să fiți cuminți! Aveți grijă de sora voastră. Alma s-a urcat în trăsura. Leon s-a întors cu capul plecat și a intrat în conac. Nu-i plăceau nici lui despărțirile. - Domnișoară Alma, fiți liniștită! Voi fi atent și voi îngriji de fratele, sora noastră și de tata. - Vorbești alambicat, Eduard. Tatăl vostru
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
Domnișoară Alma, fiți liniștită! Voi fi atent și voi îngriji de fratele, sora noastră și de tata. - Vorbești alambicat, Eduard. Tatăl vostru este om matur, vă va ocroti. - Știu, dar... - Dar... - Nimic. Așteptăm, să va întoarceți! La revedere. - La revedere. Trăsura ieșea pe poartă și inima îi era grea. Privea înapoi prin gemulețul din spatele trăsurii. A cuprins cu privirea peisajul. Porțile masive s-au închis în urma ei și toată povara acelor clipe s-a revărsat în lacrimi. Deja, îi era dor
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
și de tata. - Vorbești alambicat, Eduard. Tatăl vostru este om matur, vă va ocroti. - Știu, dar... - Dar... - Nimic. Așteptăm, să va întoarceți! La revedere. - La revedere. Trăsura ieșea pe poartă și inima îi era grea. Privea înapoi prin gemulețul din spatele trăsurii. A cuprins cu privirea peisajul. Porțile masive s-au închis în urma ei și toată povara acelor clipe s-a revărsat în lacrimi. Deja, îi era dor.... ...va urma... Camelia Constantin Referință Bibliografică: MY LORD (IX) / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
iapa matale? - Hm! Despre asta-i vorba? se miră bătrânul privindu-l cu luare aminte. Când era tânără o chema „Mândra”... Era așa de frumoasă și mândră cu adevărat, că nu i se potrivea alt nume. La șaretă ori la trăsură era cea mai admirată pe drum. Iar la călărit, să știi tu, nepoate, a fost cea mai elegantă! - Da’ n-am mai văzut-o la șaretă... Nu mai vrea să tragă ori, ce este? - Poate că ar vrea ea, dar
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
în funcție de... felul cum arată musafirii. Ascultă bine, bagă pe urechi! Când vezi că musafirul nu prea arată bine îi aduci doar o prună pe farfurioară. Dacă arată ceva mai binișor îi aduci două prune. Iar dacă vezi că vine cu trăsura, că are pălărie de fetru și pantofi cu scârț aduci pe farfurioară... dulceață cu trei prune! Ai înțeles? 'nțeles cocoană!”. Într-o zi au venit musafiri o familie de nobili, fără să vadă însă servitoarea din ce au coborât - trăsură
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
trăsura, că are pălărie de fetru și pantofi cu scârț aduci pe farfurioară... dulceață cu trei prune! Ai înțeles? 'nțeles cocoană!”. Într-o zi au venit musafiri o familie de nobili, fără să vadă însă servitoarea din ce au coborât - trăsură sau automobil. Stăpâna casei sună din clopoțel. Veta intră. „Să ne aduci dulceață și pahare cu sifon!” se adresă servitoarei. Veta se uită bine la musafiri, se mai uită ... îi analizează, se scărpină în cap băgând mâna pe sub batic și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]