1,020 matches
-
și prin urmare să schimbăm pantalonul și surtucul pe togă, să ne chiemăm Cincinatus și Brutus în loc de Costachi și Dimitrachi, și să cerem înapoi stăpânirea lumii de odinioară." Capitolul V ANTIBONJURIȘTII C. FACA Liniile liberalismului și conservatorismului, ale modernismului și tradiționalismului se disting de la început. Cu toate că reformele fuseseră făcute de boieri, reacțiunea porni chiar din mijlocul lor, mai mult în sens moderator decât retrograd. Fură totuși și protestatari, dar aceștia aparțin clasei micilor boieri intrați de curând în tagmă, ispravnici, sameși
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Amândouă operele reiau dealtfel ideea din Romeo și Julieta, înlocuind conflictul de familii cu ura de rasă. De reținut și figura lui Zelig Șor, evreu cu familie grea, cam bețiv, adaptabil și șugubăț ca un Cilibi Moisi, făcând legătura între tradiționalismul lui Manasse și liberalismul tinerei generații. Neînsemnați sunt ca poeți evreii A. Steuerman-Rodion și Giordano (B. Goldner), cel din urmă, autor de epigrame. A. VLAHUȚĂ Epigon al lui Eminescu, A. Vlahuță (1858-1918) s-a bucurat de o reputație aproape de neînțeles
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe d-o parte, Iar pe de alta draga mea; Ne atingeam la vârf de deget... Copacu-atît de gros era... Se pot urmări la Teleor numeroase intuiții, poezia creionată pe sentimentul plictisului provincial, parodia cu umor plastic, tabloul parnasian și "tradiționalismul" în felul înțeles mai târziu de Mateiu I. Caragiale și chiar de I. Pillat: Cu antereu-n flori, pe scaun șeade, Cu briciu-i de mărgean Bărbierbașa În brîu-i roș lucește călimara; Îi mângâie bărbia costelivă; Obrajii-i dogorăsc, mai rău
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
herghelie de armăsari. Sunt unii Mai albi ca spuma albă zvîrlită-n vânt de mare, Mai albi decât e coama Licornii legendare, Iar alții, fără pată, sunt negri ca cărbunii. Sub regimil simbolismului se observă apoi primele creionări ale așa-zisului tradiționalism, care nu este la început decât o foarte originală adaptare a acelei poezii franceze care evoca în linia lui Verlaine secolul lui Watteau, parcurile, menuetele și carnavalurile. În loc de "masques et bergamasques" avem epoca "bonjuriștilor" și a crinolinelor, printr-o reluare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fu lac întins sub lună Și-am spus "Balada Lunei" de Horia Furtună, M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist, Și ți-am părut romantic și poate simbolist. De aci încolo Ion Pillat își sistematizează descoperirea, prefăcînd-o în "tradiționalism". El caută a se reînnoi mereu și e oricând un poet interesant, mai mult de afectare artistică decât de sentiment. B. FUNDOIANU Tradiționalismul lui B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ți-am părut romantic și poate simbolist. De aci încolo Ion Pillat își sistematizează descoperirea, prefăcînd-o în "tradiționalism". El caută a se reînnoi mereu și e oricând un poet interesant, mai mult de afectare artistică decât de sentiment. B. FUNDOIANU Tradiționalismul lui B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de prezența materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
câmp. Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit. Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși. Capitolul XXVII ORTODOXIȘTII NICHIFOR CRAINIC Deși nuanțări mistice ale tradiționalismului se văd la mulți contemporani, Nichifor Crainic e acela care s-a străduit să dea o doctrină organizată. Cultura e, după el, un amestec de imponderabile și factori vizibili: sânge, limbă, pământ românesc, folclor, ortodoxie. În special se apasă însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
defini memorabil este puțin comună: Plecăciune joasă, La față păroasă, Suptă, care ajună Apusă-n cărbunii din lună. În ciclul Isarlîk, Ion Barbu profesează "balcanismul", luîndu-și ca linie de conduită poezia bufonă a lui Anton Pann, cu gândul că astfel tradiționalismul era corectat printr-o observare mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte: La
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra” din Târgu Mureș și redactor-șef la Editura Cartier. Colaborează la „Contrafort”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Steaua”, „Poesis”, „Familia” ș.a. Formulele poetice din primele lui cărți (Lumina proprie, 1986, Abece-Dor, 1989), marcate de tradiționalism, dar și de o tentă expresionistă, se radicalizează în Levitații deasupra hăului (1991) și în Cel bătut îl duce pe Cel nebătut (1994; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România), impunând un program estetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
europenismul, democratismul, opus autohtonismului și ortodoxismului: „misticismului care ne înconjoară, politicii religioase practicate de profitorii cădelnițelor de argint, am opus raționalismul luminat.” Iar un an mai târziu, reamintea criteriul talentului și opțiunea pentru maniera absolut eclectică: „Nici un curent literar, de la tradiționalism până la modernism, nu ne este străin. Eclectismul cel mai desăvârșit ne servește, alături de talent, drept criteriu de îndrumare.” Revista adopta un spirit temperat, repudiind excesele de oriunde ar fi venit ele (punct de vedere foarte clar exprimat de Al. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
cel mai desăvârșit ne servește, alături de talent, drept criteriu de îndrumare.” Revista adopta un spirit temperat, repudiind excesele de oriunde ar fi venit ele (punct de vedere foarte clar exprimat de Al. A. Philippide), nu fără o anume simpatie față de tradiționalism, în formele lui evoluate, sau față de scriitorii „viețiști”. A. l. și a. nu a beneficiat de îndrumarea directă a unui mare critic, așa cum se întâmpla cu „Viața românească” și „Sburătorul”, a unei personalități care să angajeze polemici, având o ideologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
prin vitalitatea lui nativă, ca și prin puterea de asimilare, reglată în ultimul secol de un excelent spirit critic. Discuția se extinde și în planul artei, sub forma raportului dintre tradiție și inovație, revista adoptând o poziție moderată între prăfuitul tradiționalism (neaoșism) și inovațiile moderniste. Este combătut, neconvingător, E. Lovinescu. Firește, nu se ajunge la o perfectă unitate de vederi. Spiritele „cuminți”, în frunte cu directorul revistei (M. Sevastos), preferă proza de observație socială, în dauna celei de analiză psihologică. Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I, 1924; II, 1925; III, 1925). 4. Idem, Biruința occidentului, in: Aquaforte (București, Editura contemporană
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Roumanie Conscience nationale, Conscience europeene, in: Cahiers roumains d'etudes litteraires, 3/1977, pp. 35-40. 6bis. prezențe românești și realități europene (București, Albastros, 1978; reeditare 2004). 6ter. Al. Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă (București, 1978). 7. Z. Ornea, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (București, Editura Eminescu, 1980). 7bis.Mihai șora, Unitas in pluralitate ou l' Europen son entier, in: Secolul 20, 7-8-9, 1980. 8. Adrian Marino, Occident și Orient, in: Hermeneutica lui Mircea Eliade (Cluj, Dacia, 1980
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la cuvânt - dealtfel foarte anemice și puține - făceau să se manifeste atitudini confuze, Împăciuitoriste, făceau să se nege În fond prezența poziției de clasă, a dușmanului de clasă, să se minimalizeze realitățile revoluției noastre culturale, să se reia poziția unui tradiționalism neprincipial, a unei curtoazii „colegiale” burgheze, a unor menajamente protocolare pe deasupra principiilor, pe deasupra adevărului și a normelor criticii creatoare. Iată lucruri care provin desigur și din nelămurirea deplină a oamenilor și din inexperiențele Începutului, dar care nu pot totuși diminua
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
jouissance"16. El preconizează de asemenea întoarcerea la pămînt, sursă a tuturor virtuților. Prin aceasta, ideologia de la Vichy, al cărei ecou a fost mult mai important în Franța neocupată decît în zona de ocupație, departe de a fi fascizantă, evocă tradiționalismul din Portugalia lui Salazar. Regimul are susțineri diverse: extrema dreaptă contrarevoluționară, reprezentată prin Acțiunea franceză, dar și medii moderate, de la dreapta liberală la radicali, pentru care Pétain este singurul susceptibil de a garanta șansele Franței după înfrîngere, oameni de stînga
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o puternică orientare antidemocratică și naționalistă, cu unele accente antisemite, comune și altor publicații de dreapta din epocă. Preponderent socială și politică, revista dă totodată atenție culturii și literaturii, care, deși nu sunt ideologizate excesiv, poartă totuși semnele unui evident tradiționalism. În „Pagina literară”, devenită pagina de „Literatură-artă-comentarii”, apar versuri, proze, texte critice și traduceri aparținând, în genere, unor tineri autori mai puțin cunoscuți. Aproape număr de număr se publică poezii de D. Florea-Rariște, A. G. Delafântânele și Eusebiu Camilar, ultimul, cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
celorlalți avangardiști) pentru textele teoretice, manifestele literare care nu numai că oferă o bună „piață de desfacere” extremismului lor nihilist, dar le permit în același timp confruntarea directă cu adversarul, care ar fi, în cazul de față, orice expresie a tradiționalismului, dar și unele forme moderniste instituționalizate. Culturi ale crizei și falimentului, avangarda și, odată cu ea, d. au ajuns curând să vadă în modernism dușmanul cultural contemporan, adversarul asupra căruia își puteau aplica tactica ofensivă, legitimându-și astfel rolul de expiator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
de partid, devenind "din ce în ce mai mult patroni de tip tradițional și "oameni mari"" (Jowitt: 1993, 127). Astfel, corupția din cadrul regimurilor leniniste reprezintă răspunsul societății la lipsa economiei de piață, nu adaptarea la intensificarea birocrației, așa cum se întâmplă în economiile liberale. (Neo)tradiționalismul rezidă deci în similaritățile dintre regimurile leniniste și economiile de tip feudal, precapitaliste, întâlnite și astăzi în lumea a treia. Dacă în societățile primitive, ne atrage atenția Jowitt, vânătoarea ocupă un loc central, fiind considerată îndatorirea principală a "războinicilor", construcția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ale cărei baze sunt puse de Crainic, pe o linie teoretică mai apropiată de ceea ce am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând în discuție ca elemente centrale tradiționalismul (istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această tendință nu s-a regăsit însă doar în interiorul gândirismului; în întreaga periodă de efervescență a preocupărilor pentru înțelegerea "specificului poporului", unii gânditori ai vremii 7 au asociat, în diferite grade și sub diferite unghiuri
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
orientarea normativă (printre ale cărei trăsături se reliefează: suportul pentru familia tradițională, religiozitatea, aprecierea puternică a normelor sociale ș.a, ce sunt legate de materialism). Așadar am căutat ca valorile prinse în analize să se distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
opt valori incluse în analiză, precum și dacă se poate vorbi de o preferință pentru un anumit tip de valori. Așa cum era de așteptat, din punct de vedere teoretic, identificările colective cu valorile enumerate mai sus se fac pe două dimensiuni: tradiționalism și deschidere la schimbare. Aceste două dimensiuni (ușor vizibile în Figura 8) au fost determinate în mod practic pe baza analizei cluster 18. Intoleranța, inegalitatea de gen, suportul pentru autoritate și religiozitatea se grupează constant într-un cluster ce desemnează
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și deschidere la schimbare. Aceste două dimensiuni (ușor vizibile în Figura 8) au fost determinate în mod practic pe baza analizei cluster 18. Intoleranța, inegalitatea de gen, suportul pentru autoritate și religiozitatea se grupează constant într-un cluster ce desemnează tradiționalismul în vreme ce suportul pentru echitate, modelele de familie alternativă și modelul de societate liberală se grupează într-un cluster ce desemnează deschiderea la schimbare. Dendogramele din Figura 9 prezintă rezultatele analizelor pentru toate cele trei valori. Figura 9. Gruparea valorilor pe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
suportul pentru echitate, modelele de familie alternativă și modelul de societate liberală se grupează într-un cluster ce desemnează deschiderea la schimbare. Dendogramele din Figura 9 prezintă rezultatele analizelor pentru toate cele trei valori. Figura 9. Gruparea valorilor pe dimensiunile tradiționalism / deschidere la schimbare în dinamica 1993-2005 Notă. Includerea identificării cu modelul societății liberale / egalitare în clusterul ce desemnează dimensiunea conservare se datorează unei repoziționări abrupte a răspunsurilor pe "axa" liberalism-egalitarism. În 1993 valoarea mediei este de 7,02, ceea ce indică
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
indicatori individuali, exceptând universalismul, care e construit pe baza a trei indicatori. Chestionarul WVS/EVS din 2005 include doar 10 itemi (din cei 21), câte unul corespunzător fiecărei valori. În continuare vom încerca așadar să surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]