1,181 matches
-
făcut jocul mărunt al intereselor imediate, n-a cultivat, cu alte cuvinte, partizanatul îngust și păgubitor. Vladimir Streinu a dat contribuții de referință cu privire la literatura marilor clasici; a comentat cu egală pătrundere și comprehensiune opera unor autori contemporani importanți, ziși tradiționaliști (Adrian Maniu, V. Voiculescu, Lucian Blagaă. A acordat cuvenita prețuire operei argheziene, chiar dacă a făcut-o relativ târziu, după anul ". Despre modernul Ion Barbu a scris în treacăt, fără mari entuziasme, fiind printre primii critici de la noi care au avertizat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
noile și mai pământeștile idealuri umaniste." Meritul lui Vladimir Streinu este de a se fi apropiat în mai multe rânduri de creația lui V. Voiculescu pentru a-i pătrunde sensurile exacte și semnificația în epocă. Poetul este încadrat grupului poeților tradiționaliști care, după primul război mondial, au ținut dreaptă cumpăna lirismului nostru. Poetul însuși a probat de-a lungul timpului un talent robust, de certă noutate și originalitate. Ion Vinea capătă, sub condeiul inspirat al criticului, surprinzătoare dimensiuni mitologice: Dacă în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice, de ștergere a transcendenței temporale orizontale, amenințată de presupusa posibilitate ca, pe verticală, frontiera secretului divinității să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
venit asupra acestor comunități din afară, așa cum în Rusia a venit, la începutul secolului al XVIII-lea, prin decret imperial. Ca reacție automată de apărare, a existat în Răsăritul creștin un refuz al istoriei și al modernității, pe care monahii tradiționaliști îl mai predică și astăzi. Disputa dintre slavofili și occidentaliști în secolul al XIX-lea rusesc sau cea dintre tradiționaliștii și moderniștii români în prima parte a secolului XX au făcut să se ciocnească aprig refuzul istoriei occidentale și dorința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de viață bună pentru individ, poate furniza material identitar puternic, poate deveni drapel de luptă pentru dreptate socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în ultima ei vîrstă, ar fi avut certitudinea, poate suficientă și orgolioasă, că e necesar să demonstreze și să reformuleze la nesfîrșit un depozit de doctrină dat, care acoperă perfect și integral o realitate perfectă și integrală. Cu o optică tradiționalistă, al cărei monopol e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent, stocul de știință considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației teologice, care i se pare foarte secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine), în cazul căreia prealabilele dogmatice determină rezultatul încă dinainte ca efortul teologic să demareze. Situație instalată ce trebuie însă depășită. Claude Geffré, teolog dominican liberal, insistă, în cărțile lui, pe faptul că demersul teologic și chiar viața
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
clarificările pe care ea le poate produce. Cei pe care i-am invocat adesea în cuprinsul textului Nikolai Berdiaev, Simone Weil, L. Ko\akowski, André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici gîndesc temele religiei cu o prospețime liberă de nostalgii tradiționaliste, la încrucișarea dintre lumina unui adevăr peren și starea lumii de astăzi. Primul beneficiu pe care am încercat să-l pun în lumină de-a lungul acestui eseu constă în des menționata distincție dintre obiectivarea socială a sensurilor religioase și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în circuitul normă-ortopraxie, sensurile pot urca spre Unitatea din care au decurs, își pot radia asupra noastră lumina unificatoare. Instituțiile religiei sînt ele înseși provocate să facă deosebirea între obiectivarea tradiționalistă sau modernizată a principiilor religioase și itineranța sensului către locul lui de origine. Al doilea beneficiu posibil privește așezarea persoanei, a conștiinței spirituale în fața sensului. în lumile tradiționale, căutătorul religios are probabil o conștiință mai vie, mai subtilă și mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ambele registre, cu precizarea că criza culturală a fost una de creștere, orientată nu doar simbolic spre un model cultural adecvat (ceea ce se observă azi în oglinda retrovizoare a istoriei primelor trei decenii și ceva ale veacului XX). "Spre dreapta tradiționalistă..." În amintirile sale, Noica identifica o graniță a tinerei generații situată "dinainte de abdicarea ei de la pură cultură și pierderea în dezbinarea politică"42. Cum se știe, colegii de generație ai lui Eliade au îmbrățișat varii opțiuni politice, tendințele conturate la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vedem, într-un asemenea portret de familie, pe Mircea Vulcănescu, pe a cărei filă 9 din dosarul de Penitenciar scria: "funcționar de carieră, nu a făcut politică"? Ideologic, cum aflăm și dintr-un Curriculum vitae (1942), era orientat "spre dreapta tradiționalistă, adică legat de izvoarele de gîndire ale trecutului, dar căutînd să adîncească sensul prefacerilor lumii de astăzi"50. De altfel, nu doar în acest tip de documente vorbește Vulcănescu despre sine, demersul construit de el în marginile generației tinere fiind
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
stricte ale familiei tradiționale. Astfel, se liberalizează divorțurile și avorturile (1957). Într-o a doua fază, având nevoie de stabilitate pentru a-și pune în practică planurile de industrializare "grandioasă", regimul Ceaușescu începe să revalorizeze familia, încercând să integreze ideologia tradiționalistă în ideologia oficială. Legislația divorțului este înăsprită în 1967 și persoanele divorțate sunt stigmatizate în spațiul public, de multe ori având dificultăți de a accede la anumite funcții sau beneficii. În urma acestei măsuri, cel mai mult au avut de suferit
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
familiilor și pe promovarea egalității de șanse între femei și bărbați în toate sferele vieții sociale (Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca); • modelul conservator, bazat pe principiul contributivității. Astfel, sistemul de protecție socială depinde de statutul de angajat. Acest model este destul de tradiționalist în ceea ce privește familia, statutul femeii în societate și diviziunea sexuală a muncii (Germania, Austria, Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg); • modelul liberal, non-intervenționist, consideră că sursa principală a protecției sociale este familia și că femeia este principalul furnizor de îngrijire pentru persoanele care
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
al femeilor sovietice și a slăvitului nostru tineret, care pe umerii lor au purtat greutatea cea mai mare a muncii în fabrici, uzine, colhozuri și sovhozuri")35, în perioada postbelică se constată că la nivelul discursului se păstrează o imagine tradiționalistă a rolurilor de gen, femeia trebuind să revină în poziția sa inițială de dinainte de război 36. În timpul războiului, femeile au fost solicitate și în scopuri propagandistice, prin crearea în 1942 a Comitetului Antifascist al Femeilor, din care a făcut parte
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
acționeze pentru interesele sale colective, "măsurile" și acțiunile fiind promovate în numele ideologiei comuniste 64. Spre deosebire însă de femeia sovietică, pe care discursul din perioada "dezghețului" a reevaluat-o, redescoperindu-i senzualitatea și fizicul supus privirii masculine (reacție la modul tradiționalist în care regimul stalinist vedea femeia)65, campania pronatalistă a regimului Ceaușescu a însemnat o abordare stalinistă asupra condiției femeii și a relațiilor de gen. Urmările acestei politici s-au extins pe următoarele planuri: dinamica mortalității materne, dinamica mortalității infantile
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
desfacerea patimilor, a viciilor devenite structurale, din conglomeratul numit suflet. Numai că mulți din tineri nu cred în existența sufletului, pentru că ei nu cred nici în Dumnezeu deși frecventează de mai bine de zece ani, orele de religie. O minoritate, tradiționalistă poate, mai admite că are suflet și că el e nemuritor. O mică parte a oamenilor, dintre care o altă parte sunt tineri, se ocupă deci cu această neînțeleasă, pentru altă parte a oamenilor, îndeletnicire: despătimirea. După ce teai învelit ca
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
copiii, soțul, dar și pe fostul soț. Ea este aruncată între pasiunea pentru un balaur, o personalitate imensă, neconformistă, aproape dizarmonioasă dar copleșitoare, fermecătoare, cu un imens potențial de fascinație, și iubirea calmă, tandră, așezată, pentru un soț convențional, moralist, tradiționalist. Forța feminității ei taie ca un diamant croieli neașteptate în masculinitatea bărbaților ei. În Alex interacțiunea cu Ilana produce mutații devastatoare. El, singuraticul, el cel ce și-a trăit copilăria doar în compania unui macac până ce acesta a sfârșit împușcat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm, majoritar, al intelectualilor la prima generație. Această pătură, care constituie practic aproape întregul aparat al culturii oficiale, reprezintă, deocamdată, doar un hibrid cultural. Afinitățile sale profunde merg spre etnicismul tradiționalist, izolaționist și represiv. Dar mediul urban, noile media foarte influente, presiunea modelor internaționale, libera circulație a valorilor îl contaminează inevitabil. Instinctul său îl împinge, printr-un reflex moral și social invincibil, cât mai aproape de Putere. Noua sa existență morală și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la o profundă modernizare. Personajul devine adesea grotesc: un dezrădăcinat, sedus subit de rock și sexy ! Mai ales în generația tânără, acest tip, fără identitate socială precisă, face adevărate ravagii. Cele două Românii (rurală și urbană, etnicist naționalistă și pro-europeană, tradiționalistă și modernistă) n-au ajuns încă și nici nu vor ajunge prea curând la o adevărată sinteză culturală. Realizarea sa presupune alte două condiții esențiale: o clarificare ideologică, în termeni cât mai limpezi și inteligibili posibil (ceea ce și încercăm să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
antinomiilor imaginare"5. O sugestie cu o deschidere mai amplă decât aceasta face Liviu Petrescu, atunci când afirmă că fapta culturală a lui Blaga, în întregul ei, "are în esență caracterul unei multiple și cuprinzătoare sinteze în termeni antinomici": între tendințele tradiționaliste și tendințele moderniste, între "fondul nostru nelatin" (păgân, dionisiac) și creștinismul nostru, între tema "satului preistoric" și cea a "ființei istorice", între discursul filosofic și cel nefilosofic (mitic, literar, religios etc)6. Miza cercetării pe care o voi desfășura nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un alt context în care este conturată, cel puțin implicit, ideea valorii estetice a naturii și a relației dintre trăirea estetică și moralitate, este cel al criticii societății contemporane. Bunăoară, Clark discută despre a trăi în frumusețe în sens moral, tradiționalist, după virtute, ca alternativă la egoism, umanism, utilitarism și obiectivism modern 172. 4.5. Un argument teologic sau bazat pe credințe religioase Pot credințele religioase să întemeieze o etică a mediului? Dacă luăm în considerare faptul că diversele religii propun
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a transmis urmașilor etosul cunoașterii și muncii, numai că acum au devenit susținătorii regimului care i-a recuperat. De fapt, ei sunt acum alții. Se simt atașați de stăpânii lor, iar după schimbarea din 1989 s-au dovedit iner țiali, „tradiționaliști”, fideli, morali, neavând În codul genetic trădarea. S-au identificat cu noii stăpâni. Numai că nu realizează că sunt acum dominați de către cei care i-au deposedat cândva de ce aveau mai de preț: libertatea lor de opțiune ca oameni independenți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
inițiativă, susținută de tinerii evrei, (după unele opinii însuși M. Finkelstein, mai târziu membru de vază al comunității, ar fi intervenit pe lângă domnitor, cu mijlocirea lui Gh. Asachi, pentru emiterea amintitului decret), a determinat reacții dintre cele mai diverse. Evreii tradiționaliști și-au manifestat dezacordul într-o adunare de protest ținută în fața palatului domnesc din Iași, în timp ce tinerii progresiști au scăpat cu greu de bătaie. Pe de altă parte, populația creștină a considerat aceste măsuri obligatorii și a încercat să le
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
implicarea socială și stabilirea de noi relații interpersonale). Tipuri de pierderi suferite Asociația Americană de Psihiatrie (1994) definește trauma ca fiind o confruntare cu un eveniment care implică moartea sau lezări serioase, o amenințare a integrității fizice a individului. Perspectiva tradiționalistă include în rândul evenimentelor traumatice războiul, violența și dezastrele naturale, iar perspectiva modernă include și HIV/SIDA. Factorii care determină magnitudinea traumei pot fi: caracteristicile evenimentului traumatic în sine, severitatea agenților stresori, contextul în care apare trauma, durata, controlul asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
21%), în timp ce inițierea sexuală târzie are loc în cea mai mare măsură la femeile din Moldova (24%). Aceste rezultate vin să sublinieze faptul că femeile din județele din Moldova tind să adopte, cel puțin la modul declarativ, un comportament mai tradiționalist față de femeile din restul țării în ceea ce privește momentul inițierii sexuale. Tabelul 4. Asocierea între regiunea istorică și debutul vieții sexuale Regiunea istorică Debut sexual Total precoce mediu târziu Transilvania 21,00% 61,50% 17,50% 100,00% Țara Românească 21,10
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]