10,354 matches
-
zero transformă personajele în marionete ale propriei existențe. Drepturi de autor e un studiu de caz despre o lume marginală, eșuată în subcultură, iluzii, suficiență. Un umor galben dincolo de schița în acvaforte a unei societăți în derivă, cu atât mai tragică cu cât este incapabilă să-și intuiască limitele, necum să le depășească. Reluată în aceeași carte întrun Scenariu, proza e o probă în plus că viziunea de spectacol al lumii e cea mai proprie autorului. Expediția la Paris este o
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
ceva din proza lui Dan Lungu sau a lui Petru Cimpoeșu - mică paradă de exemplare tipice ale faunei umane. Caricatura se ține departe de șarjă, sarcasmul nu pune la zid. Rezultă o radiografie nu lipsită de umor, dar cu tușe tragice, căci micșorarea omului e stridentă. Tot astfel în Viața pe bază de abonament. În fine, Gara lui Zăman e o proză înfiorată. O banală inspecție la canton și o vorbă aruncată în răspăr: „Dumneata, domnule, habar n-ai pe ce
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
acestei cărți, intitulate, cu modestie, În dialog cu anticii. E vorba despre o sumă de eseuri dedicate teatrului românesc (de la Alecsandri până la Vlad Zografi) și raporturilor sale, accidentale sau sistematice, cu clasicitatea greacă sau latină (ceea ce nu înseamnă numai faimoșii tragici atenieni, ci și, o serie de la fel de faimoase scrieri istorice sau filozofice). N-am de gând să intru în analize de detaliu, pentru că n-aș putea ține pasul cu Alexandra Ciocârlie. Meritele analitice fiind subînțelese, voi insista asupra celorlalte
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
și elegant și nemuritor, fac din acest film cu o surdă melancolie o mică piesă de artă. În definitiv, că istoria Europei poate fi privită de la fereastra Hotelului Grand Budapest, este cumva și aluzia, dacă nu concluzia filmului. Ceea ce e tragic este topit în ironie, ceea ce este grav e invadat de comic și supus nu atât derizoriului, cât înțelepciunii comicului ca substanță de contrast. La un moment dat, în hotelul în care sunt încartiruiți militari cu diferite grade, Dmitri începe să
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
citit în manuscris) are toate datele să fie unul excepțional: o supratemă originală (despre cum intră și iese din istoria reală „duhul povestirii”), un subiect tot așa (istoria trăită de două personaje complementare, înger și demon, cu o soartă deopotrivă tragică, fiindcă istoria nu alege) și o compoziție a (d)racului (care sugerează și ea, în felul ei, că istoria merge de-andă ratelea, ca racul). Faptul cu adevărat uimitor este că personajul „pozitiv” este mai pregnant decât acela „negativ”. (Termenii nu
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
că profesorul Gusti, personaj deconcertant dar eficient, reușise să adune în jurul său spirite remarcabile, între care Mircea Vulcănescu, fenomen unic, universal dotat, care reunea, ca un înger enciclopedic, erudiția și ingenuitatea și care se pregătise pentru orice, în afară de un sfârșit tragic. Aceasta avea să fie și soarta lui Anton, victimă a Istoriei, a acestei desfășurări demoniace căreia doar naivii sau cei șireți îi atribuie un sens. Nimic nu îl predispunea la încercări; avea prea multă finețe pentru aceasta, fără a mai
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
și ia rămas-bun de la scenă, de la prerogativele și puterile sale”. Pe 13 martie, telefonul meu a suspinat de două ori. Ca de obicei, la fundul genții și greu de găsit pe stradă. Au intrat aproape deodată două mesaje cu același tragic anunț. Gabor Tompa, de la München, și Dragoș Galgoțiu de undeva din București îmi spuneau, simplu: „Rică Manea s-a dus”. Am simțit că pierdem tot. Valori. Criterii. Lumi fabuloase și atît de fragile. Geniul lui absolut s-a strecurat printre
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
acelorași condiții cu cei pe care îi descrie, și de aici și umoarea frămîntată a paginilor de față. M-am întrebat după ce criteriu și-a ales Ionițoiu personajele, și răspunsul plauzibil stă fie în cunoașterea lor nemijlocită, fie în cazul tragic al destinului lor. Pe unii i-a ales fiindcă a suferit lîngă ei, pe alții fiindcă drama lor l-a impresionat. În prima categorie intră Remus Radina, Ion Ovidiu Borcea sau Grigore Caraza, în a doua Aurel State, Vasile Paraschiv
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
pe măsură. Are toate datele: o supratemă originală (mă refer la „duhul povestirii” și la cum intră și iese el din istorie); un subiect tot așa (istoria trăită de două personaje metafizic complementare, îngerul și demonul, cu o soartă deopotrivă tragică de la un punct înainte, căci istoria cu pricina nu mai alege); o compoziție neașteptată, a (d)racului (care sugerează și ea, în felul ei, mersul de-a-ndă- rătelea al istoriei). În plus, un număr de scene greu de uitat, de exemplu
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
își pierde sensul originar, echi valat în oricare limba. Cezar Ivănescu, misticul total, a înțeles de la Eminescu (Mi hail Eminovici), acest DOR: prima sa carte de poezie e cuvântul DOR răsturnat rebusistic: ROD. Nici un poet român nu a strigat mai tragic stigma originii, ca incest al istoriei, al monstrului istoriei: „Tatăl meu, Rusia” și „Doi na”... Ce rămâne din acel strigat, daca nu doar strania rodire-din-dorire (rod din dor, inversînd tirania trecerii și utopia eternei reîntoarceri) - și ce poți înțelege din
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
ROD”... Într-un dialog molcomit boematic de vinuri albe și roșii, mi-a mi-a declarat câte goric că este o incarnare. Mistica „caesarică” l-a inspi rât că un alt modus vivendi, autoimpus și a încercat să întemeieze firoul tragic că presimt al ființei carpato danubianopontice. A asumat o scenografie proprie, în care cărțile lui însuflețeau de fapt un duh arhaic, contrat soriții, acela de a își înțelege și comunică extactic, cumva psalmodic, dar mai ales mantric, (!) - suferință Originii. Asupra
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
A asumat o scenografie proprie, în care cărțile lui însuflețeau de fapt un duh arhaic, contrat soriții, acela de a își înțelege și comunică extactic, cumva psalmodic, dar mai ales mantric, (!) - suferință Originii. Asupra liricii lui se perinda viziunea condiției tragice a lui DD Roșca și zvâcnește agonic, uneori orfeic, condiția tragică a umanului, însă ceea ce este pentru noi încă de meditat, ca și la Eminescu (cel neîmpăcat cu o „ patrie” terestră (vezi M. Ungheanu) - e faptul că s-a ex
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
fapt un duh arhaic, contrat soriții, acela de a își înțelege și comunică extactic, cumva psalmodic, dar mai ales mantric, (!) - suferință Originii. Asupra liricii lui se perinda viziunea condiției tragice a lui DD Roșca și zvâcnește agonic, uneori orfeic, condiția tragică a umanului, însă ceea ce este pentru noi încă de meditat, ca și la Eminescu (cel neîmpăcat cu o „ patrie” terestră (vezi M. Ungheanu) - e faptul că s-a ex primat în LIMBA ROMÂNĂ, neolatina, necum în vreuna sla vica! „ Tatăl
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
prin comparație, poezia generației 1960 ar fi demnă de o înaltă considerație tocmai fiindcă e gravă și patetică. Vă las să descoperiți câți poeți optzeciști se pot compara la capitolul fantasmelor ludice cu șaizeciștii Foarță și Brumaru. Si câți șaizeciști tragici și patetici se pot compara cu Mariana Marin și Marta Petreu. Portretul generației 1980 la maturitate nu are multe riduri. Cum va arăta la vârsta a treia? Vom trăi și vom vedea.
Portretul generației la maturitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2742_a_4067]
-
Luminița Corneanu În 1993, în Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă1, Radu G. Țeposu scria: „De la ei (D. Stelaru, C. Tonegaru, Gellu Naum, Virgil Teodorescu, nota mea), de la «întârziatul» Leonid Dimov, de la parcimoniosul, mai apoi, Florin Mugur, de la prozaismul calin al lui Petre Stoica
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
menționăm este mai degrabă pentru ciudățenia ei. Sau ceva credibil i se poate atribui? Iată: „În lumea pe care ne-o înfățișează scriitorul (Cezar Petrescu, n.n.) pulsează convingător și cu forță nervul timpului. În viziunea lui, existența umană este profund tragică, eroii nuvelelor și romanelor sale constituie o pinacotecă de învinși ai vieții. Ideea formulată mai târziu de Cioran, că toate viețile sunt ratate, își află ilustrarea cu decenii înainte în această operă. Vagul și cenușiul existenței, stresul, angoasa, disperarea mustesc
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
năravurile și credințele străvechi ale locuitorilor de pe valea Ialomiței (calchiate, în parte, după informațiile istoricilor antici despre neamul traco-geților). După anii „obsedantului deceniu“, care debutează, în roman, cu trădarea „spionului“ Osman și cu începuturile colectivizării, în care se resimte gheara tragică a istoriei, comunismul este descris ca o intrare „într-o fantă a istoriei, deschisă către un timp și spațiu imaginare și dulci - narcotizante -, în care se simțiseră apărați ca într-o vrajă diavolească“. Un intermundiu, suspendat între o geneză și
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
Anca Murgoci Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanțe după moartea lui Ilie Vonica. "Vestea tragicei morți a doctorului Ilie Vonica m-a întristat profund. Pe lângă calitatea sa de doctor, pe lângă statutul său de om de afaceri, doctorul Ilie Vonica a fost alături de comunitatea sibiană, de administrația locală, în cele mai importante momente, conștientizând apartenența la
Iohannis: Vestea MORȚII sale m-a întristat PROFUND by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/26196_a_27521]
-
trebuie să rămână ca un semn al naturii inefabil și necomercializabil, adică pură. Muzica redevine subiectul unei nevroze, dar și al unei terapii cu filmul islandezului Ragnar Bragason, Metalhead. De data aceasta o adolescentă suportă o conversiune traumatică în urma morții tragice a fratelui mai mare într-un accident. Printr-un proces de identificare, adolescenta asumă condiția de rocker a acestuia, ca pe o formă de revoltă împotriva tuturor: Dumnezeu, familie, prieteni, comunitate, ea însăși. Filmul adună cuminte și explicativ câteva clișee
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
este, o foarte adâncă, învăluitoare și definitivă dragoste de oameni. Pentru colegii săi mai tineri, mai ales, a arătat întotdeauna o prietenie de frate mai mare, i-a cultivat și i-a încurajat cu o delicateță neobișnuită în asemenea vremuri tragice. O spun toți cei care i-au fost studenți, în primul rând, căci cele mai multe dintre prieteniile durabile datează din acei ani și s-au cimentat în anii de detenție: Teodor Enescu, care se înscrie la Litere din admirație pentru Călinescu
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
vede sărbătorit, sub auspicii naționale, încă în viață fiind. E în scrisul lui atâta căldură, atâta duioșie, un contact atât de imediat cu viața, încât încătușează pe cititor pentru totdeauna. În nuvelele de un savuros umor, ca și în cele tragice (ca acel Niculăiță Minciună), e o umanitate netransfigurată, o înțelegere a bucuriei simple și a durerii directe, de linii clasice. Tocmai prin aceste calități, I. Al. Brătescu-Voinești e un scriitor național în același timp. Fără el, în literatura românească ar
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
declarat că fetița nu ia parte la lupte. Dar ea a fost filmată la Alep, într-o zonă în care djihadiștii au decapitat soldați din armata regulată care căzuseră prizonieri. Vă dați seama ce educație primește micuța? Mai de curând, tragicul record a fost bătut de o fetiță în vârstă de (țineți-vă bine!) 23 de luni, răpită de tatăl ei, cu toată opoziția disperată a mamei, și ajunsă în Siria. Halal tată! S-ar spune că fanatismul nu mai are
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
un umor coroziv sau de un naturalism șocant. Romanul are în centru personalitatea deopotrivă fascinantă și înfricoșătoare a mătușii, talentata doctoriță Wan-Inimă. Narațiunea se ramifică într-o serie de întâmplări adiacente care alcătuiesc istoria familiilor din ținutul Gaomi, urmărind consecințele tragice ale acestei politici dure și degringolada valorilor în timpul reformelor și deschiderii din anii ’90. Criza conștiinței pe care o trăiesc intelectualii trecuți prin experiența Revoluției Culturale are în cazul doctoriței Wan-Inimă o intensitate specială, cu manifestări dramatice ale memoriei și
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
spațiul andaluz, am simțit că pentru a-i putea traduce în continuare și celelalte piese de teatru - unele necunoscute în limba română - trebuie să intuiesc ce a trăit el aici. Căci în pământ andaluz s-a născut și în chip tragic tot în lut andaluz s-a întors. * Aveam sufletul greu, părăsind Fuente Vaqueros, cu străzile lui purtând nume de creatori: calle Pablo Neruda, calle Manuel de Falla, calle Juan Ramón Jiménez... Ce a fost, ce e acum? Vizavi de casa-muzeu
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
jumătate a secolului trecut marele savant Nikola Tesla a atenționat asupra pericolului letal pentru civilizația umană al folosirii, pe scară industrială, a energiei nucleare în scopul producerii energiei electrice. Dacă nu va fi conștientizat acest pericol uriaș, consecințele vor fi tragice pe termen lung pentru specia umană. Pe scurt trebuie renunțat definitiv la această tehnologie. C.S.: Cum vedeți perspectiva anului 2012? Dr. E.S.: Încă de la început am fost un adversar de neclintit al "isteriei ANUL 2012". Anul viitor va fi un
Viitorul, între speranță şi incertitudine. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/90_a_415]