986 matches
-
social, ci va da oameni resemnați sau sceptici, gânditori poate, dar neentuziaști 75. Până la a constitui o atracție pentru tineret, în învățământul teoretic au investit nu doar autoritățile, ci și părinții. Situația de până la primul război este invocată în termeni tranșanți de Rădulescu-Motru: Că organizația școlară a României vechi a fost dela început, adică de la jumătatea secolului trecut, axată pe tiparul școalei care pregătește pe stăpân, iar nu pe muncitor, aceasta nu mai face îndoială. Și aceia cari au avut în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de vedere referitor la orientarea spre care ar trebui să se îndrepte publicistica locală, dar și asupra modului în care este receptată provincia în cultura română. Receptarea provinciei variază de la un individ la celălalt. Camil Petrescu evită exprimarea unui răspuns tranșant, sugerând ca soluție în vederea progresului o cheltuire mult mai rațională a finanțelor. Avocații provinciei, în schimb, percep localul ca "singurul loc, unde adevăratul cărturar își poate da întreaga măsură a valorii lui" (Eugen Cialîc). În răspunsul său, Eliade atinge chestiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
alți poeți", ca autor de "versuri banale, uneori în stil poporan"22. În fine, o simplă menționare se alocă scriitorului N. Dracinschi, de către Lovinescu. Cu mici excepții, puținii creatori ce au atras atenția celor doi critici au parte de evaluări tranșante ce nu sunt generate de proveniența autorului, ci de originalitatea și calitatea operei. Intelectualul periferiei se cantonează într-un tradiționalism desuet ce încadrează localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
căutând să descopere „rădăcina răului”, întreprinde o adevărată disecție în societatea românească. Dacă optica e câteodată falsă, analistul găsind că arendașii străini ar fi vinovați de situația țărănimii, în schimb judecata asupra întregii „sisteme” care a dus la catastrofă e tranșantă, cu accente pătimașe, chiar virulente. Soluția preconizată e surprinzătoare: o lovitură de stat înfăptuită de rege. O pistă insolită în variabila gamă de opțiuni a scriitorului. Părerile lui C. despre artă și literatură nu trădează, orice s-ar spune, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Da. Îl cunoșteam personal pe François Jacob și pe soția sa care a fost prezentă în acea seară. Tocmai publicase La logique du vivant (Logica viului). Întîlnirea fusese centrată pe temele din cărțile sale, ale căror concluzii erau mai puțin tranșante decît cele ale lui Monod. Am avut discuții interesante despre noțiunea de "bricolaj al evoluției", prin care Jacob anunța ceea ce va dezvolta Gérald Edelman în cartea sa Biologie de la conscience (Biologia conștiinței)21. François Jacob se orientase mai ales spre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care di-ferența dintre inanimat și viu se atenuează, teoria informației constituind un element unificator, un fir conducător în înțelegerea "ordinii universale". Dacă toate aceste idei sînt reluate în Grupul celor Zece douăzeci de ani mai tîrziu, pozițiile sînt mai puțin tranșante, sînt exprimate critici și sînt discutate limitele teoriei informației. Dar aici apare di-ferența, specificitatea stă în această dorință de a se apropia în mod deschis de oamenii politici și de a construi un proiect științific și educativ în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sau sfert) a(l) paharului. De obicei, un roman recompensat cu un mare premiu are parte de critici elogioase, entuziaste, sau măcar politicoase. Dar iată că în cazul de față, a existat și cel puțin o cronică deosebit de acidă și tranșantă, apărută într-o revistă de certă notorietate "L'Express". Autoarea, Delphine Pera, își justifică opinia clar defavorabilă punctînd trei deficiențe majore ale romanului, care ar fi "logoreic, stîngaci și înțepenit în clișee"! Dezvoltarea argumentației e necruțătoare ; potrivit criticului, idila chinuită
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și băncile de rezervă înainte de începerea celei de-a treia reprize și a celei dea doua reprize de prelungiri. În cazul în care rezultatul este egal la sfârșitul timpului de joc într-un meci la care se cere un rezultat tranșant, orice continuare în prelungiri se va face după o pauză de cinci minute. Se vor juca apoi două reprize de prelungiri, fiecare de câte trei minute de joc efectiv cu o pauză de două minute între ele pentru ca echipele să
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
direct la interludiu. Există totuși trei motive pentru care un astfel de capitol poate fi util pentru întreaga argumentare a acestei cărți. Primul este că el poate servi ca epilog comparativ la teoriile realiste americane, pentru că arată într-o manieră tranșantă modul în care competiția între superputeri din timpul războiului rece a afectat gîndirea academică. Capitolul cercetează cum a ajustat teoretizarea sovietică instrumentele analitice, inițial marxiste, la noile interese globale ale URSS. Al doilea este că un astfel de capitol dă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
propune deductivismul, falsifi-caționismul sau explicații care să meargă dinspre exterior înspre interior, sistemice. Ceea ce este și nu este adevărat: așa cum va arăta această secțiune, există atît de multe obiecții încît, pînă la urmă, Waltz nu-și va mai putea menține tranșantele demarcații de care avea nevoie pentru a distinge disciplina relațiilor internaționale de alte discipline, ca de pildă știința politică, și pentru a scoate în evidență teoria balanței puterii ca singura teorie reală din acest domeniu. O versiune slabă a falsificaționismului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a devenirii noastre istorice; faza înțelegerii, cu subtile diferențieri între cugetare - ca fenomen specific de manifestare a spiritului autohton (implicând obligatoriu contemplarea, până la cea de sine) - și gândire; faza judecării sau a orientării critice, cu delimitarea nivelurilor afirmării și negării tranșante; în fine, faza lămuririi, când intervine ca necesitate aprecierea prezentului printr-o permanentă întoarcere la izvoare. Problematica românească privită din unghiul de vedere autenticist, în care contemplarea metafizică, ortodoxismul raporturilor Orient-Occident erau criterii esențiale de afirmare, reprezintă o posibilitate, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
Un inventar al procedeelor folosite de Eminescu pune în evidență prezența covârșitoare a sarcasmului și a ironiei, precum și absența parodiei, a umorului și, în genere, a ludicului. Dominante sunt însă câteva forme ale satirei, folosirea unui lexic tăios, a afirmațiilor tranșante și a aprecierilor fără menajamente"306. Un exemplu în acest sens îl oferă articolul "S-a obrăznicit turcul", publicat la 1 septembrie 1876, în Curierul de Iași, în care jurnalistul satirizează pretențiile Porții ca domnitorul României să sărbătorească cu salve
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
operei, îi apare lui Barthes drept o libertate "limitată" de către cititorul însuși. 3.2.3.5. Scriitura ca pluralitate a vocilor Roland Barthes par Roland Barthes continuă, subiacent, unele teze din Gradul zero al scriiturii, imprimându-le un caracter mai tranșant. Astfel, scriitura apare ca "o desfătare seacă, ascetică, fără efuziuni"286, excluzând posibilitatea exprimării. Creativitatea, emoția sau vraja sunt sortite unei fixări pe care Barthes o contestă, în special pentru un limbaj de tip poetic. În același timp, scriitura este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care se îndoiește că Baudrillard ar fi făcut în mod consistent trecerea de la modernitate la postmodernitate în teoria sa, iar comparația dintre Europa și America i se pare a fi exemplul "fatal" pentru deconspirarea acestei poziții. O poziționare atât de tranșantă nu este de regăsit în afirmațiile lui Baudrillard, unele dintre ele lăsând o cu totul altă posibilitate de interpretare. Astfel, asumându-și postura de francez și fără a dori să generalizeze, Baudrillard declară: "Am impresia că nu vom deveni niciodată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îl aprobau (Șandru: 2007). Un alt minus al discursului lui Pătrășcanu rezidă în afirmațiile făcute în plan internațional (recuzarea atitudinii "revizioniste" a guvernului maghiar), pentru care nu avea aprobarea prealabilă a partidului. Dezacordul lui Dej față de conduita colegului său este tranșantă: Dacă prima parte a discursului său împotriva acțiunilor și agenților revizioniști unguri a fost tăioasă, categorică, nu tot așa se poate spune despre atitudinea pe care ar fi trebuit să o ia împotriva șoviniștilor români. Secretariatul, Biroul Politic al prtidului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Revenind la vizita delegației române la Moscova, Brejnev și subalternii săi s-au arătat surprinși de cererile omologilor lor români, cerând întreruperea ședinței pentru a se putea documenta în privința problematicii tezaurului. Peste câteva zile, partea sovietică a oferit un răspuns tranșant lui Ceaușescu și însoțitorilor săi, la care aceștia probabil că se așteptau. Începând cu sugestia unei mai bune cooperări internaționale București-Moscova, Brejnev a ajuns în scurt timp la concluzia că " Din păcate, noi, în lagărul socialist, [...] nu reușim ca din
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Călin Căliman) Imaginea unui zid acoperă tot ecranul, într-unul dintre primele cadre ale filmului. Să fie cel tot înălțat de meșterul Manole, surprins cu o clipă înainte de a se prăbuși sau peretele unei închisori? Inutil să căutăm un răspuns tranșant, poate fi și așa, și așa. Ana lui Alexa Visarion înaintează prin sugestii-perechi, duale, prin așternerea întregului câmp la dispoziția unor idei ce cheamă imediat opusul: profan-sacru, constrângere libertate, înălțare prăbușire, singurătate comuniune, speranță deziluzie etc. Cum sunt ele puse
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mărturisirea. Spectacolul a avut răsunet, după aceea am primit două burse, una la Londra și alta la Piccolo Teatro din Milano, la Giorgio Strehler. Am simțit atunci că ceea ce fac e necesar. Am avut puterea, curajul și candoarea unui dialog tranșant, deschis. Procurorul era un spectacol politic, în care dorința de a impune adevărul m-a obligat "să vorbesc" despre raportul dintre libertate și detenție, dintre ideal și realitate. Personajul Anchetatorului era plasat în public, circula obsedant printre spectatori, biciuindu-le
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mediocre au chemat un public al lor? A fost îmi permit un termen mai dur un fel de cîrdășie a nimicului. Acești artiști tineri nu mai fac cîrdășie cu nimicul și, poate de aceea, uneori, atitudinea lor e atît de tranșantă, în comparație cu ce a fost înainte. Eu respect această atitudine, deși n-o înțeleg tot timpul. Fiindcă mi se pare sub inteligența acestor tineri o negare globală. Cineaștii de azi sînt mai inteligenți decît cei din generația mea, care spun că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
național, precum și la cel de elaborare și implementare de politici fără să includem ca variabilă explicativă procesul decizional european? Deși literatura În domeniu este printre cele mai vaste dintre științele sociale din ultimii 30 de ani, nu există multe răspunsuri tranșante și, cu atât mai puțin, general acceptate. Pentru a putea identifica o concluzie constructivă pentru demersurile ulterioare cu privire la procesul de decizie și de elaborare a politicilor publice la nivel național, actualul demers este ușor simplificat și Încearcă să pună În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
au dobândit cetățenia statelor în cauză, și nu adresează nici o recomandare în acest sens; rezultă că și criteriul prezenței îndelungate pe teritoriul statului a grupurilor este acceptat drept criteriu pentru a le considera minorități naționale. Fără a adopta o poziție tranșantă, Comitetul face un apel la statele părți să aplice prevederile unor articole ale Convenției de la caz la caz acestor grupuri și persoanelor care nu au cetățenia lor. In comentariul lor, unele state părți s-au referit la "răsturnările istorice care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu toate acestea, direct și automat; nu mai puțin, ratificarea ca act vizează, atât momentul intrării lui în vigoare, cât și pe acel al încorporării în legislația internă. În domeniul dreptului comunitar, regula stabilită în Constituție este, însă, și mai tranșantă: prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne (art. 148 alin. 2), iar această prevedere se aplică în mod corespunzător și pentru aderarea la actele de revizuire
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aduceți aminte de piramidalul capitol despre rolul maselor în istorie, ham-ham, bla-bla. Ei bine, conceptul n-a pierdut din vigoare. Vedem imagini incredibile și nu prea cu susținători ai regelui bulgar Simeon II, cei care au și decis recent modificarea tranșantă a eșichierului politic la sud de Dunăre. Fie vorba între noi, niște mațe-fripte, coate-goale, vorba lui Nenea Iancu, niște ăia, pegra de totdeauna, vegetativii istoriei, hlizindu-se cu degetele-n V la aparate. În fond, avem și noi pegra noastră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atît de nefericit, frîiele țării batalioanelor de activiști și securiști care nu mai speraseră să li se întîmple minunea. Așa nefotogenică, mde, cum o fi arătînd ea, dar masa vegetativă bulgărească, iată, într-un fotogenic puseu inteligent, a realizat gestul tranșant: lovitura de grație aplicată neocomuniștilor și, nemairecurgînd la aceeași păguboasă alternativă stînga vs stînga, ci decizînd, indubitabil, în favoarea monarhului. La noi? Aceeași mitogoangă asiatică de prost gust cu... cînd apare, soarele răsare, auzită din nou, zilele trecute, culmea! într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în simbol. Unul descurajant, deocamdată. Pe fondul unei tot mai pronunțate amnezii privind istoria noastră recentă, răspunsul lui François Furet, la întrebarea dacă ceea ce s-a petrecut la noi în decembrie '89 poate să fi fost o revoluție, este unul tranșant: Nu, nu! Pentru că e vorba, de fapt, de o implozie în sfera puterilor politice dinăuntrul partidului comunist; participarea populației a fost relativ slabă și nu s-a produs o schimbare profundă a personalului politic. În mod normal, revoluțiile presupun o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]