1,267 matches
-
participă la orientarea către dreapta și, prin urmare, reprezintă doar o stație pe drumul către un obiectiv neclar care se află la infinit, dincolo de limitele cadrului. Mai presus de aflarea perceptivă a țintei date se află o dorință spirituală care transcende episodica scenă de gen a acrobaților ambulanți. O structură compozițională, surprinzător de asemănătoare întâlnim într-o operă mai târzie a lui Picasso, în ciuda subiectului său foarte diferit. Pictura murală Guernica din 1937 este alcătuită tot pe o simetrie centrică tripartită
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și aici, ca și în Familie de saltimbanci, taurul este doar obiectivul imediat al cerinței generale. Taurul, deși înfruntă scena cu trupul său, își întoarce capul în direcția mișcării atotcuprinzătoare spre stânga. Aceasta înseamnă că și aici lupta pentru scop transcende obiectivul tangibil oferit și trece dincolo de barierele picturii către o împlinire îndepărtată. Capitolul VII Centrii ca divizori Până acum am examinat centrul de echilibru ca stabilizator al greutății. Obiectele compoziției localizate în zona centrală sau pe axa localizată central au
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cu adevărat în afară de Tine. Acest chip pentru Părinții Bisericii nu este o idee organizatoare sau instrumentală, ci principiul constitutiv al ființei umane. Prin urmare, Ortodoxia diferențiază pe Creator de creatura sa, aceasta fiind sub acțiunea permanentă a lui Dumnezeu. Ceea ce transcende această limită a acțiunii, ceea ce sparge cenzura este păcatul; "viața duhovnicească subzistă în fire și după păcat". Păcatul este, potrivit Sfântului evanghelist Ioan, este dezordine, ανομια, încălcarea limitei normative, confuzie profundă a straturilor ontologice ale firii umane. Reluând afirmația Sfântului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
implică totalitatea corpurilor și puterilor care transgresează capacitatea subiectului cunoscător (ființa umană). Astfel, din subiect cunoscător, ființa umană devine obiect, sub raport metafizic, esențial, în această problemă a universului. Transcendența implică întotdeauna existența a doi termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa umană face parte din univers, și depășită, întrucât ea este subiect de cunoaștere. Conștiința modernă este antinomică, potrivit gândirii kantiene; chiar dacă opozițiile sunt nefericite, simțul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
preotul care oficiază liturghia, care săvârșește jertfa, este un sacrificator 5. Ca atare, existența umană este punctată de prezența lui Dumnezeu, până în cele mai mici detalii. De aceea, nu se poate spune că Dumnezeu este o ființă transcendentă, întrucât El transcende existența. Astfel, transcendența lui Dumnezeu nu presupune propriu-zis existența lui Dumnezeu numai în lumea ființei. În plus, raportul dintre Dumnezeu și lume este diferit de raportul dintre ființă și existență sau dintre transcendență și domeniul naturii. Potrivit teoriei platoniciene, Dumnezeu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
prin El, El este tot, tot ceea ce face El nu are nici un fel de limite"7. Conform gândirii naeionesciene, libertatea există în domeniul existenței și nu există în domeniul transcendenței. Aceasta nu înseamnă că nu există libertate în Dumnezeu; El transcende într-un mod specific și ființa, și natura, și existența, și transcendența. De aceea, Dumnezeu nu este dincolo; El nu este realitate metafizică, ci realitatea pur și simplu. Discursul teologic vorbește de o libertate nelimitată a spiritului, libertate ce rezidă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate decât în măsura în care sunt suținute și relevate de ipostazele încorporării lor. Cu alte cuvinte, toate aceste ipostaze ale artei ființează ca modalitate sui generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de o simplă decriptare, analizare și hermeneutizare a artisticului, a esteticului prin teologic, ci de o buna așezare a lor într-un exercițiu anagogic firesc, într-o perspectivă interdisciplinară novatoare, în vederea comprehensiunii profunzimii sale simbolice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
exprimării plastice.” (Katia Nanu) „Pictura lui Mircea Cojocaru este, în felul său un document. El atestă stilul său de viață simplu, modest, pe care un critic de artă ca Giulio Carlo Argan l-ar numi produsul unei „Arte povere”. Ceea ce transcende realul este tot confesiune, la care participă și materia și imaginarul poetic, cuceritoare prin autenticitate.” (Vasile Savonea) Constantinescu Maria 1920 Pictor Născută în anul 1920 în localitatea Corabia, jud. Olt. Studii: Funcționară Debut artistic - 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
îndelung plănuite. Așa cum spunea odată Aurel Leon, lacom să plămădească forma, Nicolae popa încearcă voluptatea pipăirii materiei convins că e dotat pentru portretistică. Atras de înfățișarea fizică, de jocurile luminii pe rotunjimile corpurilor, sondează in psihologia personajului încercând a-și transcende propriile sale limite. Căutând îndelung formele semnificative, Nicolae Popa încearcă să smulgă din dăltuirea lemnului, marmurei sau frământarea lutului, fragmente din viață, trăsături definitorii sau ipostaze ale sentimentului.” (Gheorghe Bălăceanu, „Să ne cunoaștem artiștii în viață”) Popa Petre Sculptor Bibliografie
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
exprimării plastice.” (Katia Nanu) „Pictura lui Mircea Cojocaru este, în felul său un document. El atestă stilul său de viață simplu, modest, pe care un critic de artă ca Giulio Carlo Argan l-ar numi produsul unei „Arte povere”. Ceea ce transcende realul este tot confesiune, la care participă și materia și imaginarul poetic, cuceritoare prin autenticitate.” (Vasile Savonea) Constantinescu Maria 1920 Pictor Născută în anul 1920 în localitatea Corabia, jud. Olt. Studii: Funcționară Debut artistic - 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
îndelung plănuite. Așa cum spunea odată Aurel Leon, lacom să plămădească forma, Nicolae popa încearcă voluptatea pipăirii materiei convins că e dotat pentru portretistică. Atras de înfățișarea fizică, de jocurile luminii pe rotunjimile corpurilor, sondează in psihologia personajului încercând a-și transcende propriile sale limite. Căutând îndelung formele semnificative, Nicolae Popa încearcă să smulgă din dăltuirea lemnului, marmurei sau frământarea lutului, fragmente din viață, trăsături definitorii sau ipostaze ale sentimentului.” (Gheorghe Bălăceanu, „Să ne cunoaștem artiștii în viață”) Popa Petre Sculptor Bibliografie
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
procedurilor și proceselor de decizie politică. Ele nu pot fi întemeiate nici în baza ideii că ar putea constitui rezultatul unor procese sau decizii politice concrete. Altfel spus, pentru a evita circularitatea sau regresul în argumentare, justificarea lor trebuie să transceandă procesele politice existente sau "politica reală" (i.e., justificarea lor trebuie să recurgă la principii care au o validitate independentă de procesele și deciziile politice curente). De ce ar trebui, așadar, ca toți (sau măcar suficient de mulți dintre) subiecții unei ordini
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
schemă, la rândul ei generatoare de noi idei sau interpretări. Teoria scrutează de la distanță semnificațiile și le integrează într-o nouă viziune asupra lucrului însuși și asupra lumii acestuia. Contemplarea imaginarului este în sine o interpretare a acestui fenomen care transcende realitatea - deși e puternic ancorat în ea -, tocmai datorită gândirii imaginative. Teoria este așadar capabilă a genera "radiografii" și lecturi diferite ale imaginarului, aparent insurgent, oricum dificil de încadrat ca obiect de studiu. În plus, un fenomen controversat, mai ales
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de operare abstractă și are un caracter general, de largă reprezentare culturală pentru o comunitate sau un stat.11 (Din nou semnalez o problemă metodologică: dacă simbolul este citit prin grila semiotică, atunci e dificil de admis concluzia că ar transcende convenția, cum consideră Thomas; chiar analogia, pe care simbolul se bazează, sau metonimia, sau metafora au până la un punct o încadrare convențională, pentru că implică direct codurile culturale, contextul etc.). În perspectiva pe care o va deschide asupra imaginarului medieval capitolul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în mijlocul acestei lumi absurde, arătându-ne caracterul ei pieritor și căutându-și drumul printre ruine. Jaspers nu crede în nici un fel de ontologie, pentru că, după el, ne-am pierdut "naivitatea". Știe că nu putem ajunge la nimic care să poată transcende jocul mortal al aparențelor. Știe că spiritul sfârșește totdeauna în eșec. Întârzie asupra aventurilor spirituale pe care ni le oferă istoria și descoperă cu necruțare falia fiecărui sistem, iluzia care a salvat totul, învățătura care n-a ascuns nimic. În
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
închid două adevăruri, dacă tema intenționalității nu pretinde să ilustreze decât o atitudine psihologică, prin care realul ar fi epuizat în loc de a fi explicat, nimic într-adevăr nu o separă de spiritul absurd. Ea vrea să enumere ceea ce nu poate transcende. Ea afirmă doar că, în absența oricărui principiu unificator, gândirea poate totuși să se bucure descriind și înțelegând fiecare aspect al experienței. Astfel, adevărul de care e vorba pentru fiecare din aceste aspecte e un adevăr de ordin psihologic. El
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sine însuși, ci mai degrabă are semnificația de substanță într-un sens mai restrâns, ca un existent independent, având în continuare o aplicabilitate universală. Prin concept independent înțelegem orice tip de obiect care are o natură materială. Însă natura obiectului transcende acest tip de existență prin dubla sa existență încât el poate fi interpretat ca nivel pre-ontologic al oricărui obiect independent și material, dar și ca finalitate a procesului de creație. Trebuie să facem o distincție clară între conceptul pur prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiect estetic. Obiectul de artă este exterior subiectului și autosuficient, în timp ce obiectul estetic este dependend de starea mentală a subiectului. Calitatea estetică a obiectului de artă se bazează pe legi structurale, ca stare concretizată a formei și a apariției, care transcend delimitările sale istorice sau contextuale. Obiectul de artă auto-suficient nu poate fi în totalitate estetic. Însă putem vorbi despre obiectul de artă fie ca un obiect estetic, fie ca o creație estetică 8. Condițiile originare pe care le presupune obiectul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o relație intimă între prezența operei de artă și mitologie. Prin mit și prezență se oferă limitele istoricității operei de artă și ne duce înapoi la originile timpului istoric, al momentului în care istoria a devenit prezență. Prin mit putem transcende istoria și timpul pentru a ajunge la starea pură de prezență a operei de artă. Diferitele moduri de existență ale operei de artă pot duce la interpretarea diferenței în chipuri diferite. La aceasta se adaugă și topii specifici, constituienți formelor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
numără propagarea naționalismului, „rezultatul parțial al prestigiului aproape divin de care se bucură națiunea acum”. Influența religiei asupra gândirii populare intrând într-adevăr în declin, „religia organizată a tins mai mult să se identifice cu statul național decât să-l transceandă”, iar în timp ce loialitățile locale și provinciale erau slăbite de tendința centralizatoare a loialității naționale, „națiunea a devenit punctul principal de referință pentru loialitățile individuale”34. Aflați, din punct de vedere psihologic, încă în căutarea unui set universal de credințe, oamenii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
trei monarhii împotriva subversiunii republicane. În contemporaneitate, angajamentul împotriva subversiunii sovietice, introdus în tratatele de alianță, îndeplinește o funcție similară. Elementul ideologic se manifestă și în interpretarea oficială a unei alianțe fundamentate pe interese materiale, în termenii unei solidarități care transcende limitele primelor. Concepția alianței anglo-americane, comună înaintea invaziei britanice în Egipt din 1956 - privită ca incluzivă și globală, fundamentată pe o cultură comună - constituie un exemplu în acest sens. Trebuie distinse trei posibilități în ceea ce privește efectul politic al factorului ideologic asupra
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
epocă relativ rațională. Entuziasmul pentru o cauză, oricât de valoroasă ar fi ea, este una dintre cele mai puternice și mai periculoase provocări la care este supusă pasiunea umană; iar legătura protestantului cu protestantul și a catolicului cu catolicul, care transcende legătura statală în loc să o includă nediminuată într-una mai cuprinzătoare, slăbește controlul obișnuit al pasiunii atunci când e mai multă nevoie de el. O asemenea degradare a războiului ar putea reveni dacă socialismul ar dobândi consecvența și puterea unui crez militar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fost o adevărată societate suprapusă societăților naționale. Solidaritatea internațională a clasei muncitoare sub drapelul socialismului s-a dovedit a fi o iluzie. Religia organizată a avut mai degrabă tendința de a se autoidentifica cu statul-națiune decât de a-l transcende. Astfel, națiunea a devenit punctul ultim de referință al loialității individului, iar membrii diferitelor națiuni aveau cu toții propriile lor ținte ale loialității. În portretul făcut de lordul Keynes lui Clemenceau avem o schiță clară a acestei noi moralități a naționalismului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
afirmații și cereri similare: la ce ne referim când vorbim despre opinia publică internațională și cum se manifestă ea în condițiile morale și sociale ale sfârșitului de secol XX? Opinia publică internațională este în mod evident o opinie publică ce transcende granițele naționale și care unește membrii diferitelor națiuni într-un consens ce privește cel puțin anumite chestiuni internaționale fundamentale. Acest consens se face simțit în reacțiile spontane din toată lumea împotriva oricărei mutări de pe tabla de șah a politicii internaționale, dezaprobată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
laice supreme ale individului, ca forța socială cea mai puternică, ca autoritatea supremă care legiferează și aplică legile pentru cetățean. Forțele supranaționale, cum ar fi religiile universale, umanitarismul, cosmopolitismul și toate celălalte legături individuale, instituții, organizații care leagă cetățenii și transcend granițele naționale sunt infinit mai slabe astăzi decât forțele care unifică cetățenii în interiorul granițelor naționale și care îi separă pe aceștia de restul lumii. O asemenea slăbire a legăturilor supranaționale, care ar trebui să fie puternice pentru a putea impune
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]