1,894 matches
-
în aceeași măsură „și de soarta fraților noștri români - în număr de mai mult de trei milioane din Ungaria și Transilvania.” Dacă frații Hurmuzachi acordau interes Principatelor și tuturor românilor în ziarul lor de la 18481850, iar scriitorii moldoveni, valahi și transilvăneni aveau să se exprime mereu în presa din Bucovina, devine întrucâtva de neînțeles, că ulterior nu se acordă suficient interes fenomenului literar din nordul Moldovei. Cititorul încearcă frustrări și astăzi în privința aceasta. O lucrare referitoare la „Revistele literare la sfârșitul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
valoare de noua stăpânire. Încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea s-au refugiat aici sârbi de la sud de Dunăre. Au fost aduși numeroși germani (numiți aici „șvabi“), mai ales din părțile sudice și vestice ale Germaniei (catolici, spre deosebire de sașii transilvăneni, luterani). Timișoara, capitala provinciei, a devenit un oraș tipic austriac (supranumit și „Mica Vienă“). În comparație cu Transilvania, cristalizată de secole În structurile ei etnice și politice, Banatul apărea ca o frontieră În mișcare, o țară În mare măsură nouă, pusă În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Călugăreni (Între București și Dunăre), rezultatul bătăliei a fost echivoc (pentru români este o mare victorie românească, turcii o socotesc o victorie turcească). După luptă, Mihai Viteazul s-a retras spre munți, abandonând Bucureștiul; a revenit, cu sprijinul unei armate transilvănene, forțele reunite ale celor două principate reușind să i alunge pe turci peste Dunăre. Dar, peste câțiva ani, tot edificiul construit de Mihai avea să se năruie, țara Românească rămânând dependentă de Poartă. În mai multe rânduri, țările române au participat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În vremea lui Matei Basarab și Vasile Lupu. 1600 este momentul-vedetă al istoriei românești. La 1599, Mihai Viteazul cucerește Transilvania și, un an mai târziu, Moldova. Pentru scurt timp, stăpânește peste cele trei țări. Triumf urmat repede de dezastru. Nobilimea transilvăneană se răscoală, polonezii invadează Moldova și țara Românească, turcii trec Dunărea. Mihai ia drumul exilului, ajungând la Praga, la Împăratul Rudolf, al cărui locotenent În Transilvania se considera. Revine cu ajutor habsburgic și Înfrânge armata nobililor transilvăneni, dar câteva zile mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
repede de dezastru. Nobilimea transilvăneană se răscoală, polonezii invadează Moldova și țara Românească, turcii trec Dunărea. Mihai ia drumul exilului, ajungând la Praga, la Împăratul Rudolf, al cărui locotenent În Transilvania se considera. Revine cu ajutor habsburgic și Înfrânge armata nobililor transilvăneni, dar câteva zile mai târziu cade victima unui complot pus la cale de generalul imperial Basta. Nodul discordiei era Transilvania, râvnită În egală măsură de Mihai, de Habsburgi și, firește, de nobilii maghiari. Acestea sunt faptele, mărețe și tragice, care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu pierduseră partida decât provizoriu; În cele din urmă, Viena avea să cadă la Înțelegere tot cu ei, nu cu românii sau cu slavii (supraviețuirea ideii de stat ungare și o aristocrație puternică au fost două dintre atuurile lor). Românii transilvăneni nu se gândeau Încă să se rupă de Austria. Transilvania era austriacă și multietnică. Cu greu ar fi putut fi imaginată Într-un stat național românesc. Ceea ce doreau românii era o Transilvanie autonomă, eventual Într-o Austrie federalizată, și tratarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
influențele cu structurile. Cadrul de viață și atmosfera tradițional-ortodoxe, Încă de tip medieval, contrastau cu dinamismul transformator al Occidentului. În secolul al XVIII-lea se produce prima breșă importantă. Trecerea la catolicism — În varianta greco-catolică — a unei părți dintre românii transilvăneni a avut drept urmare redescoperirea latinității și afirmarea raporturilor simbolice cu Roma. Dar era aici mai mult un argument În susținerea unor revendicări de ordin național decât un proiect global de modernizare. În Principate, „fanarioții“, În genere persoane cultivate, au Întocmit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la Cluj În 1894, s-a soldat cu mai multe condamnări la Închisoare. Se Înțelege că relațiile dintre România și Austro Ungaria nu puteau fi idilice, adăugându-se și faptul că opinia publică din Regat Îi susținea deschis pe frații transilvăneni. La 1914, această stare de lucruri a atârnat greu În decizia României. România lui Carol I a aspirat să joace un rol de arbitru În Balcani. Era, Într-adevăr, cel mai Întins și mai populat, și cel mai stabil, dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
său sub supravegherea chiar a prim-ministrului Petre Roman. „Ei s-au demascat“, a spus șeful guvernului Într-un scurt discurs adresat asediatorilor. „Demascarea“ dușmanului de clasă era exact formula utilizată În anii ’50! În martie, la Târgu Mureș, oraș transilvănean cu populație jumătate română, jumătate maghiară, s-a petrecut un alt episod de acest gen (având În plus o coloratură etnică). țărani români veniți din satele din jur s-au Încăierat cu manifestanții unguri; au fost morți și răniți. Putea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Și America era departe, dar poate mai puțin departe decât Anglia. În timp ce intelectualii români priveau spre Franța și Germania, Statele Unite au devenit, pe la 1900, un punct de atracție pentru țăranii români din Transilvania. Cam o sută de mii de români transilvăneni se stabilesc de partea cealaltă a Oceanului În primele două decenii ale secolului al XX lea (a fost — În cadrul mai larg al unui intens curent migrator pornit din Austro-Ungaria — singura experiență românească notabilă de acest gen; până la comunism, românii — popor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pitoreștilor cartiere evreiești (astăzi dispărute), până la science-fiction, dadaism și suprarealism (contribuții asupra cărora voi reveni). Prin evrei, cultura românească a căpătat un grad sporit de diversitate. Maghiarii Resentimentele româno-maghiare se hrănesc dintr-o dublă frustrare. Mai Întâi, până la 1918, românii transilvăneni au fost priviți cam de sus de unguri. Erau În cea mai mare parte țărani, prea puțini orășeni și intelectuali, iar ungurii formau clasa dominantă. După 1918, rolurile s-au inversat. Din „stăpâni“, ungurii au ajuns să fie „dominați“. Ei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un eficient slogan electoral). Pare unora suspect și faptul că oameni de afaceri din Ungaria se opresc și investesc În Transilvania, fără să mai treacă munții, spre celelalte regiuni românești. Cert este că Ungaria „atrage“, și nu numai pe maghiarii transilvăneni, dar și pe destui români de la granița vestică. Explicația e simplă: Ungaria se prezintă În toate privințele mai bine decât România. Nu este „vina“ ei! Însă de aici până la destrămarea României e cale lungă. Și totuși, lucrurile tind să se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
organizator al frontului european antiotoman și să îl transforme în promotor al unei politici central-europene de anvergură”. În acest timp, cum scria Vasile Pârvan, Ștefan „aduna mereu supărări”, amestecându-se în afacerile Transilvaniei. În 1467, sașii din Transilvania și nobilii transilvăneni s-au ridicat împotriva suveranității regelui Ungariei din cauza unei fiscalități excesive. Veniturile realizate de cămara regală nu erau folosite pentru apărarea țării, ci pentru acțiuni militare, prin care regele urmărea să realizeze cuceriri în centrul Europei, în timp ce marea primejdie care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1467 să fi avut o oaste al cărei efectiv să se fi ridicat la peste 40.000 de oameni. Matei Corvin a pătruns în Transilvania cu 8.000 de călăreți și 4.000 de pedeștri. Acestora li se adăuga nobilimea transilvăneană, contingentele oferite de orașe și secuii, obligați să meargă la oaste toți bărbații, adică 6.000-8.000 oameni. Veneau români din sudul Transilvaniei, 2.000 de oameni, despre care Matei spunea că sunt foarte viteji și pricepuți, mai ales în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stăpânirea Boemiei, Ștefan cel Marea avea posibilitatea să joace un rol foarte important. Nemulțumirea transilvănenilor față de politica lui Matei, de cucerire în centrul Europei și nu de apărarea hotarului cu Imperiul Otoman, era încă vie. Matei știa că răscoala nobililor Transilvăneni contra autorității sale primise sprijin și îndemn din partea lui Ștefan cel Mare. În situația nou creată de moștenirea tronului boem, Ștefan putea să intervină în favoarea regelui polon, după cum i-o și cerea acesta, ceea ce ar fi constituit o mare amenințare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
succes de turci numai din Transilvania, pentru că de aici se putea respinge de oriunde ar fi venit un atac turcesc, iar Severinul, în posesia Transilvaniei, acoperea flancul drept al țării. Atunci când Transilvania se va constitui ca principat independent, iar principii transilvăneni vor colabora cu domnii munteni, Țara Românească se va putea apăra cu succes de turci. Momentele luptei antiotomane din vremea lui Mircea cel Mare, Mihai Viteazul și Matei Basarab stau în sprijinul acestui punct de vedere. Fără aliați puternici, țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să se gândească iarăși la posibilitatea eliberării Țării Românești de sub turci și la refacerea frontului românesc la Dunăre. Planul voievodului moldovean trebuie să se fi născut și la îndemnul vărului său, care se afla, alături de Ștefan Bathory, în fruntea oastei transilvănene. E vorba de Vlad Țepeș, care, încă din vara anului 1475, încercase să reia domnia munteană. De data aceasta, Ștefan cel Mare se adresează lui Matei Corvin, cerându-i ca „voievodul Basarab (Laiotă) să fie alungat din cealaltă țară românească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anunța brașovenilor victoria obținută asupra dușmanului său. Către sfârșitul lunii octombrie 1476, Ștefan Bathory trecea munții cu 25.000 de oameni. Ștefan cel Mare și Bathory își unesc forțele în apropiere de Târgoviște. Vlad Țepeș era prezent în oastea voievodului transilvănean. La 16 noiembrie cădeau Bucureștii, unde Ștefan cel Mare intra pentru a doua oară. Cârstian, pârcălabul, îi vestea pe brașoveni despre căderea cetății: „De aceea lăudați pe domnul atotputernicul cu organe și cu cântece și clopote, precum am făcut și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înțelegerea și înfrățirea românilor. Pericolul comun, dorința poporului de rând de a scăpa de jugul otoman, au făcut ca, la începutul ultimului pătrar din veacul al XV-lea, Bucureștii să cunoască prima înfrățire politică dintre Moldova și Muntenia. Nici oastea transilvăneană, nici Ștefan cel Mare, nu puteau să rămână vreme îndelungată în Muntenia. Se apropia iarna, iar oamenii trebuiau lăsați să-și vadă casele, să refacă ceea ce puhoiul turcesc distrusese în calea lui. Vlad Țepeș se îndoia de unii dintre boierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
una din slugile sale, Vlad Țepeș moare la începutul lui ianuarie 1477. O dată cu el pierea, afară de zece oameni, garda pe care i-o lăsase Ștefan. Reînscăunarea lui Vlad Țepeș ne este prezentată de Matei Corvin ca opera exclusivă a oastei transilvănene: „După fuga rușinoasă a împăratului turcesc din țara Moldovei una din oștirile mele pe care o țineam împotriva lui, mai înainte de a sosi voievodul Moldovei, năvăli asupra lui Basarab, voievodul Munteniei, care avea cu el un corp de turci și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al Creștinătății” (fortissimus rei christianae athleta). La 17 martie, venețienii reluau pledoaria în favoarea ajutorării lui Ștefan cel Mare, „căci este țara aceluia poarta cea mai lesnicioasă pentru intrarea și cuprinderea ambelor regate, anume al Poloniei și al Ungariei, prin părțile transilvănene, [poartă] care trebuie închisă și acoperită și, odată acoperită, cu strășnicie păzită contra turbării vrăjmașului; și tot prin ea poate fi cu ușurință cuprins de creștini și adus la ascultare statul dușman” - adică Imperiul Otoman. Nu se realizează nici o înțelegere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai înainte. Puterea militară a celor trei Țări Române a demonstrat-o și campania din 1595, când Sinan pașa a venit cu intenția de a cuceri Țara Românească. Vizirul pusese funcționari turci prin satele și târgurile din țară, dar ajutorul transilvănean și moldovenesc l-a determinat pe Sinan să fugă la sud de Dunăre. Mihai Viteazul a înțeles această realitate militară și politică și, așa cum declara el însuși, dacă ar avea sub sceptrul său cele trei țări, l-ar scoate pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
11/ 24 ianuarie 1918, se spunea: “Chișinăul este ocupat de trupele rusești revoltate contra autorităților militare de pe front și care s-au făcut stăpâne prin forță pe membrii Guvernului Republicii Basarabene... Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi depozitele au fost dezarmate și ultragiate, ofițerii români în misiune, pentru a face aprovizionare, au fost arestați, printre aceștia și reprezentantul guvernului nostru pe lângă Directoratul Republicii. În fața acestei provocări suntem obligați să luăm noi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin forță, pe membrii guvernului Republicii Basarabene, la apelul cărora răspunsese generalul Tscherbatcheff. În aceste condiții, detașamentul nostru s-a văzut forțat să intre în oraș pentru a aștepta noi instrucțiuni. Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi depozitele au fost dezarmate și ultragiate, ofițerii români în misiune pentru a face aprovizionări au fost arestați, printre aceștia, de asemenea, și reprezentantul guvernului nostru pe lângă Directoratul Republicii. În fața unei astfel de provocări sîntem
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Cu bună seamă, că atingerea basarabenilor cu frontul românesc le-a întărit inimile mai mult decât un veac întreg până atunci. Dar și în Basarabia însăși s-au petrecut în vremea aceasta lucruri vrednice de pomenit. Batalioanele de voluntari (dobrovoleți) transilvăneni, care trec din Rusia spre frontul românesc, se opresc în Chișinău, unde sunt primite într-un chip care întrece orice închipuire. Moldovenii le dau fraților lor de peste Carpați un steag național, pe care să-l ducă în numele lor la Alba
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]