4,862 matches
-
divizate. Potrivit strategiei de securitate națională, amenințările cele mai mari cu care se confruntă poporul american sunt terorismul transnațional, armele de distrugere în masă și, mai ales, îmbinarea celor două. Dar pentru a face față provocării reprezentate de organizațiile militare transnaționale care își pot procura aramament de distrugere în masă, este necesară cooperarea cu alte țări iar cooperarea este întărită prin puterea blândă. În mod similar, eforturile pentru promovarea democrației în Irak și în alte state vor necesita și sprijinul altora
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în mare măsură unipolară, dar pe tabla economică de mijloc Statele Unite nu mai reprezintă o hegemonie sau un imperiu și trebuie să negocieze de la egal la egal atunci când Europa acționează ca întreg. Iar pe tabla de joc inferioară a relațiilor transnaționale puterea este dispersată în mod haotic, iar întrebuințarea unor termeni tradiționali precum "unipolarism", "hegemonie" sau "imperiu american" nu mai are sens. Cei care recomandă o politică externă americană imperială, bazându-se pe ilustrarea tradițională a forței militare americane, se raportează
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
din timpul războiului împotriva terorismului între operațiunile militare de pe tabla superioară, unde am reușit să îndepărtăm din Irak un tiran primejdios, sporind însă în felul acesta capacitatea rețelei Al Qaeda de a câștiga noi recruți pe tabla inferioară a relațiilor transnaționale.232 Datorită supremației lor în revoluția informației și datorită investițiilor anterioare în puterea militară, este posibil ca Statele Unite să rămână pentru mult timp de-a lungul secolului XXI țara cea mai puternică din lume. Este greu de crezut că aspirațiile
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
evitat în mod explicit să se refere la acest țel.233 Însă nu toate tipurile esențiale de putere apar din țeava puștii. Puterea dură este relevantă pentru obținerea rezultatelor pe toate cele trei table de șah, însă multe din chestiunile transnaționale nu pot fi soluționate exclusiv prin forță militară de exemplu schimbarea climei, răspândirea bolilor infecțioase, criminalitatea la nivel internațional sau terorismul. Simbolizând latura întunecată a globalizării, aceste aspecte sunt inerent multilaterale, iar soluționarea lor necesită cooperare. Puterea blândă se dovedește
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
internațional sau terorismul. Simbolizând latura întunecată a globalizării, aceste aspecte sunt inerent multilaterale, iar soluționarea lor necesită cooperare. Puterea blândă se dovedește esențială în special în soluționarea problemelor care apar pe suprafața de joc inferioară, și anume aceea a relațiilor transnaționale. A descrie o astfel de lume tridimensională ca pe un imperiu american înseamnă a nu reuși să perceapă adevărata natură a sarcinilor de politică externă cu care ne confruntăm. O altă problemă pentru cei care îndeamnă la acceptarea ideii de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
american este faptul că aceștia înțeleg în mod eronat natura fundamentală a opiniei publice și a instituțiilor americane. Chiar dacă este adevărat că ocupația unilaterală și preschimbarea regimurilor nedemocratice din Orientul Mijlociu și din alte părți ale lumii ar reduce sursele terorismului transnațional, întrebarea este dacă publicul american va tolera un rol imperial pentru guvernul său. Autori neoconservatori precum Max Boot sunt de părere că Statele Unite ar trebui să asigure statelor care se confruntă cu dificultăți un gen de administrare străină "luminată", cum
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
informatic integrat; analiza deficitului de forță de muncă calificată în domeniul construcțiilor; studii, analize statistice și previziuni asupra pieței muncii pentru întărirea capacității Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă în România, la nivel național și local; model de cooperare transnațională pentru întoarcerea lucrătorilor români; anticiparea schimbărilor pe piața muncii, etc.; corelarea măsurilor cuprinse în Programul de guvernare care vizează protecția socială pentru categoriile de persoane cu venituri mici, cu prevederile cuprinse în bugetele asigurărilor sociale de stat și asigurărilor pentru
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
destin, precum și ansamblul sferelor în care iau naștere legăturile de fidelitate, de dependență și de apartenență: de la cercuri familiale, de vecinătate sau de întreprindere și grupuri de migranți sau formațiuni religioase până la instituții de stat sau parastatale și până la organismele transnaționale 30. În altă ordine de idei, dacă, în astfel de spații de investigație, dominația (prin muncă, accesul la bunurile materiale și logicile îndatorării) este cel dintâi nivel al lecturii, descifrarea ei semantică dezvăluie edificarea celuilalt ca figură referențială centrală și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
traversarea circulatorie între spațiile fragmentate ale piețelor în același timp diferențiate și omogenizate (de exemplu, credința în subzistență). Devenită apodictică, piața este prin urmare mediatorul de neînlăturat al modurilor de comunicare ce dirijează raporturile interpersonale, colective și instituționale, naționale și transnaționale. Oglinzile în serie ale libertății, tot atât de absolute pe cât de iluzorii, pe care piața le vehiculează tulbură percepțiile (in)dependenței pe fondul unui slogan repetat la infinit al interdependenței. Această mediere prin definiție internă și externă este, după cum o cere funcția
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industria), marchează economia contemporană 78. Această generalizare a capitalismului are ca simptom integrarea progresivă a ultimelor sisteme comuniste (Asia) în schimburile mondiale. Prin urmare, slăbirea statelor naționale, conjugată cu înmulțirea lor, privatizarea tendențială a fostelor lor funcții fundamentale, ascensiunea rețelelor transnaționale asociind ideologicul, politicul și economicul în jurul unor matrice primordialiste care își trag energia din cultură, origine, identitate etc. caracterizează în egală măsură dezvoltările politice prezente. Impactul acestor schimbări globale asupra raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai izbitoare care, deloc întâmplător, intervin cu precizie în aceeași perioadă: în decembrie 1999, mobilizarea largă apărută la Seattle (urmată de cea de la Londra, Singapore, Millau, Praga etc.) îndreptată împotriva instituțiilor care încarnează globalizarea (OMC, FMI și Banca Mondială, firme transnaționale). Schemele care structurează și fortifică opoziția față de piața globală se conformează acestui cuvânt de ordine invocat în ideea unei dezvoltări locale și exhibând trei fațete revendicative principale, mai mult sau mai puțin întrepătrunse, anume democrația, ancorarea locală, conservarea mediului și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
privitoare la relațiile interstatale pașnice, Doyle a explicat pacea democratică în termenii trăsăturilor instituționale, culturale și comerciale ale democrațiilor liberale. Pârghiile și contraponderile constituționale, cultura împărtășită a respectului față de legitimitatea reciprocă și stimulentele materiale oferite de contactele sociale și economice transnaționale între regimurile liberale au constrâns concomitent și puternic capacitatea republicilor stabile constituțional de a declanșa războaie una împotriva alteia. De asemenea, Doyle a observat căile prin care aceiași factori aflați la baza relațiilor pașnice din zona de pace exacerbau conflictele
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ele suferă de defectul opus: conflictul este una din temele de la sine înțelese ale tuturor științelor sociale, iar a trece de o graniță este ceva foarte vag. Pusă în fața necesității de a include tot mai mulți factori cauzali, interni sau transnaționali, pentru a fundamenta analiza comportamentului statului, disciplina relațiilor internaționale a intrat într-o dilemă. Fie accepta provocarea agendei din ce în ce mai încărcate și devenea o componentă internațională a altor discipline din cadrul științelor sociale, fie refuza să fie absorbită de acestea, dar atunci
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
progresist (deși brutal) în inițierea industrializării. Cea mai însemnată moștenire a ideilor lui Marx poate fi regăsită la nivel paradigmatic. Dat fiind faptul că forțele economice fundamentale ale schimbării nu țineau seama de granițe, Marx a reîndreptat atenția asupra naturii transnaționale a relațiilor internaționale (Merle 1982). Aceasta s-a produs, într-o oarecare măsură, cu prețul ignorării fenomenului naționalismului, ca posibil factor al schimbării în contextul relațiilor internaționale. Dar în această privință nici alte teorii din relațiile internaționale nu au înregistrat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1989: 91). Corelația forțelor ia în calcul forțele de clasă, materiale și morale și le atribuie un rol explicativ central în analiza politicii externe a statelor (micronivel) și a celei internaționale (macro-nivel). Ea ia în considerare fiecare stat, fiecare actor transnațional sau intern, precum și cones-cințele neintenționate sau neconștientizate ale acțiunilor acestor actori. Corelația forțelor este concepută în termeni dinamici. Ea se poate modifica fie datorită forțelor obiective, cum sînt numiți factorii internaționali, fie datorită forțelor subiective, referitoare la necesitățile politice interne
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
va fi capabilă să o perceapă. În practică, analiștii sovietici, atunci cînd stabilesc corelația forțelor, accentuează tot mai mult relațiile dintre state, în dauna concentrării inițiale asupra claselor. În consecință, integrarea actorului clasă în teoria sovietică seamănă cu integrarea actorului transnațional în teoria balanței puterii sau cu integrarea forțelor de piață în teoriile mai recente din economia politică internațională. Discuția următoare pe marginea conceptului de coexistență pașnică va arăta că integrarea acestor două niveluri ale analizei, clase și state, este departe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
forțelor de piață în teoriile mai recente din economia politică internațională. Discuția următoare pe marginea conceptului de coexistență pașnică va arăta că integrarea acestor două niveluri ale analizei, clase și state, este departe de a fi lipsită de ambiguitate. Politica transnațională versus politica interstatală: coexistența pașnică și îngrădirea Coexistența pașnică, la fel ca și îngrădirea, este o politică între două superputeri și aliații lor, bazată pe o strategie a cooperării și confruntării simultane (vezi capitolul 4). Chiar dacă motivele războiului sînt de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
imperialiste și cele antiimperialiste. Scopul ei pe termen lung este victoria acestora din urmă. Cu alte cuvinte, coexistența pașnică poate oferi un mediu propice pentru consolidarea socialismului internațional, timp în care starea politică și socială existentă este schimbată cu ajutorul relațiilor transnaționale. Această idee nu este foarte diferită de îmbinarea politicilor antagoniste cu cele cooperative, pe care politica de îngrădire, în varianta ei specifică perioadei destinderii, își propusese să o realizeze (vezi capitolul 7). Din păcate, dubla semnificație a acestei abordări, în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acestei abordări, în realizarea ei practică, a făcut ca ea să devină autocon-tradictorie în două arene importante ale politicii internaționale. Prima problemă se leagă de politica sovietică privind lumea a treia. Pentru a armoniza tactica coexistenței interstatale cu strategia antiimperialismului transnațional sau internațional, Brejnev a declarat că coexistența pașnică nu se aplică mișcărilor de eliberare națională. Totuși, tocmai expansiunea sovietică în lumea a treia (și schimbarea implicită a balanței puterii) a fost cea care a provocat reacția SUA și încercarea de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de influență, într-o competiție bipolară de sumă zero cu elemente de antagonism și cooperare, unde diplomația prevalează în fața relațiilor pur militare. Ea împărtășește de asemenea cu realismul toate capcanele privind definirea exactă a conceptelor de bază, dificultatea integrării factorilor transnaționali și o perspectivă care privilegiază tot mai mult status quo-ul, mai ales în cadrul sferelor proprii de influență. INTERLUDIU CRIZA REALISMULUI 7. Politica destinderii: Kissinger și limitele diplomației "concertului" După criza rachetelor din Cuba, guvernul sovietic și-a modificat politica anterioară
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
57). De asemenea, sistemul intern reducea din ce în ce mai mult opțiunile diplomatice, datorită birocratizării politicii, care crea constrîngeri dăunătoare sub forma intereselor disimulate și a inerției organizaționale (Kissinger 1969: 20-3). O altă problemă în aplicarea noului sistem concertat era lipsa unei clase transnaționale care să împărtășească o socializare și reguli de conduită similare și care să poată controla politica externă. Aristocrația nu mai avea această funcție; de aceea reproducerea continuă a practicilor politice instituite putea fi periclitată de recrutarea inconstantă și atitudinea schimbătoare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
universală, problema este exacerbată. Într-adevăr, comunismului îi este greu să se descurce în cadrul sistemului tradițional al concertului, pentru că el nu se bazează pe relații interstatale, ci pe relații între clase: granițele sale pătrund printre granițele statului și natura sa transnațională face imposibilă izolarea politicii externe de cea internă (Kissinger 1979: 68). "Cînd structurile interne - și conceptul de legitimitate pe care ele se bazează - diferă foarte mult, oamenii de stat se pot încă întîlni, însă capacitatea lor de persuasiune este redusă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Kissinger stă mărturie pentru faptul că elitele politicii externe pierduseră controlul asupra problemelor cruciale. Aceasta este de fapt o mare problemă pentru oricine încearcă să fundamenteze diplomația occidentală pe o mai mare răspundere a politicii externe față de alegătorii interni. Relațiile transnaționale au produs o fisură între principiile democratice, care delegă puterea de a controla un teritoriu, și politica globală, care se sustrăgea controlului alegătorilor (Kaiser 1969, 1971). Relațiile transnaționale subminează contractele politice și sociale care stau la baza ordinii internaționale consfințite
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe o mai mare răspundere a politicii externe față de alegătorii interni. Relațiile transnaționale au produs o fisură între principiile democratice, care delegă puterea de a controla un teritoriu, și politica globală, care se sustrăgea controlului alegătorilor (Kaiser 1969, 1971). Relațiile transnaționale subminează contractele politice și sociale care stau la baza ordinii internaționale consfințite de marile puteri. Văzută din perspectiva relațiilor internaționale ca disciplină, înfrîngerea eroică a lui Kissinger îndeamnă la o redefinire atît a diplomației, cît și a politicii. Așa cum am
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
din prima dezbatere și behavioralismul în cea de a doua, era faptul că ele amenințau specificitatea disciplinei relațiilor internaționale. Din moment ce granițele disciplinei fuseseră atenuate, anomaliile au devenit domenii legitime de cercetare. Concentrarea asupra sistemului intern a făcut posibilă analiza actorilor transnaționali și a luării deciziilor în cadrul aparatului birocratic, ca să dăm un exemplu. Noile cuvinte cheie au devenit interdependența și transnaționalismul. Pentru unii, granițele deveniseră principiul organizator care dădea specificul disciplinei relațiilor internaționale: aceasta a devenit o lume a fluxurilor, depășind granițe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]