3,642 matches
-
a găsit ceva mai bun”. Interpretările de acest fel, care pot conține un dram de adevăr, pot fi și total eronate, având adânci implicații asupra stimei de sine și cauzând imense suferințe. Terapia încearcă să elimine sau să alineze respectivele traume și să recâștige încrederea și prețuirea de sine. 10.5.2. Terapie și autoterapietc " 10.5.2. Terapie și autoterapie" Dragostea pasională, întreținută de incandescența și idealismul tinereții, dacă nu trece în indiferență sau ostilitate, capătă oricum forme mai benigne
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
21 martie. Rudo, Z., Powell, D. (1998), „The effects of violence in the home on children’s emotional, behavioral, and social functioning: A review of the literature”, în Journal of Emotions and Behavioral Disorders, vara. Russel, D. (1986), The Secret Trauma: Incest in the Lives of Girls and Women, Basic Books, New York. Scanzoni, J. (1972), Sexual Bargaining, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Schlegel, A., Berry, H. (1991), Adolescence: An Anthropological Inquire, Free Press, New York. Schlegel, A., Eloul, R. (1988), „Marriage transactions: Labor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
60-’70, căruia nu îi lipseau, e drept, rigiditățile, mimetismele și naivitățile începutului: „Plictisiți de a fi purtat pe umeri atâta vreme un cap normal, unii dintre eroii acestor prozatori prizează bizareria experimentală, cherhanalele pescărești se umplu de cazuri psihiatrice, traume pitorești în cadru dunărean; Bucureștiul însuși devine sediul unui panopticum reînviat, cu figuri de balet mecanic, fără identitate precisă sau, mai degrabă, cu una violent mistificată.” Se mai rețin, de asemenea, câteva considerații privind „metodologia cronicii literare”: calitățile acesteia ar
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
în Moralizând fără glorie (1970), carte în care profilul poetei apare deplin cristalizat. Viziunea personală îndrăzneață - alimentată, probabil, în parte și de o deschidere a imaginarului în anii debutului lui Nichita Stănescu - se relevă în tratarea temelor biblice și a traumelor interioare privite ca un spectacol de care eul pare străin și căruia i se refuză dimensiunea sacră. Aspirația către ideal se face totuși simțită, poezia născându-se sub presiunea acestuia și a demolărilor la care el este permanent supus. Cuvântul
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
o căsătorie de formă, la al cărei adăpost să se poată consacra total Zoei, exclusiv în virtutea unei incoruptibile afecțiuni sufletești. Hotărârea e potențată, probabil, de sensibilitatea Anei la tragic, fiindcă destinul tragic dimensionează viața prietenei sale. Destin trasat de o traumă a copilăriei: propriul tată o violase pe Zoe și același părinte denaturat va face, cu complicitatea nu mai puțin abjectei sale soții, ca fiica lor să fie închisă, timp de doi ani, în balamuc, la München. Anormală erotic, de pe urma traumei
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
traumă a copilăriei: propriul tată o violase pe Zoe și același părinte denaturat va face, cu complicitatea nu mai puțin abjectei sale soții, ca fiica lor să fie închisă, timp de doi ani, în balamuc, la München. Anormală erotic, de pe urma traumei suferite, Zoe devine treptat o epavă umană: nu își încheie cursul liceal, abandonează familia, locuind la o rudă, apoi, într-un chioșc, se droghează. Ana își face o unică preocupare din demersurile riscante de a-i procura, pe ascuns, morfină
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
înfățișând dezagregarea lumii burgheze în condițiile socialismului, dar dezavantajat de complicarea narației prin acte și evoluții cu iz senzațional, conține pagini de observație pertinente și mai ales de investigație psihologică lucidă, scriitoarea surprinzând fără trac manifestări de imoralism gidian și traume psihice de tip dostoievskian. Nu mă călca pe umbră (1969), cu subtitlul „fragmente din memoriile lui Onofrei, scrise de el însuși, deși din pudoare, la persoana a treia, de altcineva”, amuză prin relatarea devenirilor uluitoare ale unui personaj proteic. Un
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
fi, de a trăi viața, al unei persoane. Înțelesul modului de existență nevrotică trebuie căutat În trecut, Întrucât existența nevrotică se constituie din evenimentele negative pe care individul le-a asimilat, le-a interiorizat În trecutul său: frustrări, carențe afective, traume emoționale, eșecuri, conflicte etc. În plus, un rol important Îl reprezintă absența educației, o educație slabă sau incompletă, o educație greșită sau o autoeducație. În constituirea existenței nevrotice, un rol important revine modelelor negative, imitării unor antimodele, influenței negative a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihopatologice ale persoanei respective, datorită unor afecțiuni psihice diferite ca formă și gravitate, fie sunt rezultatul unor deficiențe sau insuficiențe legate de formarea Supra-Eului moral, datorate unor defecte de educație, influenței unor antimodele, carențe de educație sau afective, frustrări, conflicte, traume emoționale etc. Rezultatul acestor acțiuni duce, În ambele situații, la o gravă alterare imagologică a Eului, cu consecințe negative pentru persoană, fapt remarcat de ceilalți, care-i izolează sau Îi refuză. Vom prezenta În continuare cele două grupe principale ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale, spațiul trupesc este Împărțit În zone rușinoase sau zone interzise, rezervate numai strictei relații de intimitate. Regimul „utilizării” acestor zone corporale este normat de regulile morale, iar abaterea de la aceste regului nu este numai o imoralitate, ci și o traumă psihică care poate duce la complexe, nevroze, tulburări de caracter etc. 3. Mila Dacă, așa cum s-a arătat, pudoarea este un sentiment moral rezervat propriei persoane, mila este un sentiment moral care intervine și se manifestă numai În relația dintre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
simți atins În vitalitatea sa nu numai din punct de vedere corporal, ci În totalitate. Se mai discută și aspectul nevrotic al durerii. Orice durere apare ca Însoțind dorințele refulate ale unei persoane. Ea este legată de frustrări sau de traume emoționale. În cazul durerii, al stărilor de epuizare emoțională, omul se simte singur și părăsit. Existența i se pare a fi lipsită de sens. El renunță cu ușurință la oricare altă experiență vitală, considerând-o inutilă. Experiența vitală a durerii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei, prin asimilarea lor de către aceasta. Notăm astfel următoarele situații: aă Întâlnirea cu situații pozitive, situații deschise de viață, cu caracter stimulant pentru individ; bă contactul cu situații negative, de tipul situațiilor Închise de viață, contrariante, conflictuale, tensionale, generatoare de traume psihice pentru individ. Evenimentele vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune sau de pervertire
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aă originile individului - familia, părinții, mediul social și cultural din care vine acesta, precum și felul În care este privită persoana respectivă pe parcursul vieții sale, din acest punct de vedere; bă copilăria individului, părinții și familia de origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va mai putea recunoaște și nici nu va fi recunoscut de ea. În aceasta constă și problema exilului. Exilul este criza identității sufletești, morale, spirituale, religioase, culturale și sociale a omului cetățean. Din punct de vedere psihologic, exilul este o traumă afectivă și morală, intelectuală și culturală. El reprezintă o frustrare sau chiar o situație castratoare a personalității, resimțită la nivelul supraeului său, considerat din punct de vedere psihanalitic. Orice persoană care se autoexilează sau care este exilată suferă sau va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală a persoanelor implicate În scenariul analizat. Orice prejudiciu, ca acțiune psihologică, este finalizat prin niște efecte. Acestea vizează ambele persoane aflate În conflict și sunt psihologice, morale și sociale, imediate sau la distanță, În timp. Orice prejudiciu este o traumă emoțional-afectivă și morală pentru victimă. Ea va suferi tulburări psihomorale de diferite grade și aspecte, atât În funcție de prejudiciu, cât și În funcție de natura sa psihomorală. Prima impresie pe care o va avea victima este aceea de frustrare și, ulterior, prin pierderea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aș interpreta totuși diferit, ca o trimitere deopotrivă la Maitreyi și la modelul relației cu o familie necunoscută În care naratorul intră ca tânăr promițător, specialist În religiile Indiei... Secretul - cu naratorul alunecând ireparabil În afara propriei povești- solidarizează cele două traume, dar nucleul lor e același: „Târziu, m-am Îndreptat spre capătul străzii, aproape Îndurerat de taina aceasta pe care nu o puteam În nici un chip pătrunde până la capăt” (107). Cine e Hans? Cine e acel francez? De ce Smaranda și servitoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Feminitatea ei se bazează pe o continuă fugă de identitate. Trăiește mereu în alt registru, inventează disponibilități, stări ce îl fascinează pe filosof. Nu e trufașă și nu are crize de demnitate, existența ei lunecă la suprafața evenimentelor, fără mari traume. A trecut, totuși, prin situații grele (eliminată din facultate, a muncit ca zidăriță pe un șantier), dar sufletul ei nu s-a înăsprit. Îndrăgostită de Petrini, îi mărturisește, cu o panică pe jumătate jucată: „Te iubesc! Aoleo...”, ca și când o tandră
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
a persoanei implică măsuri de ordin medical, medico-psihologic, medico-social și medico-pedagogic, urmărind obținerea unor rezultate pozitive pentru creșterea și dezvoltarea individului. În această privință, au o valoare deosebită măsurile de educație, dirijarea judicioasă a dezvoltării și formării personalității copilului, evitarea traumelor emoțional-afective, a carențelor sau frustrărilor din copilărie, integrarea pozitivă a copilului în mediul familial, premisă a viitoarei integrări sociale. b) Acțiunea psihoprofilactică nu implică neapărat aspecte patologice. Ea cuprinde totalitatea măsurilor de ordin psihopedagogic, medico-psihologic și medico-pedagogic legate de anumite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
posthepatice, carențe vitaminice (pelagră), intoxicații cronice (uremie) etc.; inactivitatea psihică (sau starea de epuizare psihică), ce se poate manifesta prin următoarele aspecte sau poate fi legată de circumstanțe variate, cum ar fi: suprasolicitarea nevrotică; epuizarea emoțională (J. Dejerine); conflicte sau traume nevrotice; epuizarea datorată refulărilor instinctuale (S. Freud); frustrări repetate (Fenichel); epuizarea psihică din psihastenia (P. Janet); în stările de debut al unor boli psihice (demență senilă, neurosifilis, schizofrenie, melancolie, stări ipohondriace etc.); inactivitatea socială, care este inactivitatea impusă în cursul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară, subnutriție; - injurii fizico-somatice; - izolare socială și culturală prin anomie și alienare; - traume psihice datorite torturii și fricii. N. Sartorius distinge următorii factori de risc pentru starea de sănătate mintală la persoanele refugiate: - pierderea coeziunii prin dispersiune; - obstacole în desfășurarea normală a vieții; - pierderea capacității de inițiativă proprie sub amenințarea interdicțiilor și a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Orice criză socială este consecința unei „confruntări” între „lumea veche” și „lumea nouă”. Noul, pentru a putea lua locul vechiului, îl culpabilizează pe acesta, vechiul devenind o „victimă a istoriei” prin devalorizare. Impunerea noului și a valorilor sale reprezintă o „traumă colectivă” care va trebui compensată. Ea este urmată din aceste motive atât de schimbări de structură, cât și, mai ales, de schimbări sufletești, morale, socioculturale interne. Noul se caracterizează prin apariția și impunerea unor noi sisteme de valori și norme
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
privință au un rol important următorii factori: consultațiile medicale repetate, la diferiți specialiști, și părerile variate, contradictorii ale acestora, investigațiile numeroase, schimbarea diagnosticului, tatonările terapeutice, internările în diferite instituții spitalicești etc. Imaginea bolii, cu caracter subiectiv, este incontestabil rezultatul unor traume afective ale bolnavului. Acesta se încarcă emoțional-afectiv, preluând și prelucrând senzațiile sale organice subiective, precum și informațiile provenite din mediu, toate constituind factori care fac să crească starea de tensiune psihică a bolnavului. El devine tot mai preocupat de boala sa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau absența unor infirmități; bolile psihice actuale sau anterioare. În ceea ce privește formarea personalității, trei elemente interesează problema la care facem referință, și anume: a) imaginea de sine: „băiat bun” (admis); „băiat rău” (respins); b) raporturile și evoluția: frustrări și carențe afective; traume psihosociale, familiale, profesionale; c) tulburările psihice: nevrotice, psihotice, psihopatice, de comportament. De natura personalității individului depinde modul de rezolvare a situațiilor de viață ale individului, care, la rândul lui, depinde de următoarele aspecte: conflicte, conduite de refugiu, delicte, crime, resemnare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
S.; Banciu, D., Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Rădulescu, S.; Danciu, D., Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, S.; Piticaru, M., Devianță comportamentală și boală psihică, Editura Academiei, București, 1989. Rank, O., The trauma of birth, K. Brunner, New York, 1952. Rappard, Ph., La folie et l’etat, Privat, Toulouse, 1981. Rathenau, W., La triple révolution, Éd. Du Rhin, Paris-Bâle, 1921. Rees, J.R., The health of the mind, Norton, New York, 1929. Régis, E., Précis de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu-i poate contrazice, deși se știe și la sate sunt cadre didactice foarte bine pregătite . Pe unii nici nu-i putem contrazice, deoarece ei pot veni din zone unde își desfășoară activitatea persoane necalificate, ceea ce va determina instalarea unei traume sufletești, copilul fiind mai puțin pregătit decât cei pe care i-a găsit în noul colectiv de elevi. Nu pot ocoli spaima pe care o încearcă copiii de clasa I care nu au frecventat cursurile preșcolare - aceștia observă repede că
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]