4,948 matches
-
atmosferei literare. În felul lui înțelept de a cugeta, domină preceptele esteticii clasiciste, primite prin intermediul gânditorilor și esteticienilor germani (Goethe, Hegel, Winckelmann, Lessing, W. T. Krug, Jean Paul, J. G. von Müller, K. J. Weber ș.a.). Relevând în repetate rânduri trebuința unei istorii critice a literaturii române din toate provinciile, aduce el însuși importante contribuții documentare, apte să configureze un întins capitol de istorie culturală. Ca scriitor, B. rămâne atașat mult timp teatrului. Debutează cu versurile Murăș, Murăș, apă lină și
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
fizicii trebuie să cuprindă activități practice inserate organic În structura lecțiilor curente de fizică. A conferi ponderea necesară lucrărilor practice de laborator Înseamnă a crea un acord firesc Între natura fizicii ca știință și dorințele elevilor; aceasta Înseamnă a răspunde trebuinței lor de a cunoaște, de a Învăța și, totodată, cerinței de a desfășura lecții antrenante, captivante, care să genereze curiozitatea, interesul de cunoaștere al elevilor. Lecțiile practice de laborator trebuie să contribuie la formarea unui stil propriu de activitate În
Aspecte metodice în realizarea lecțiilor de fizică, în vederea îndrumării activității independente a elevilor. In: Învăţământul românesc în context european by Coman Marian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2354]
-
controlul statului asupra prețurilor și salariilor și prin decizii administrative care să influențeze structura producției și a importurilor de mărfuri, erau imperative. Astfel, resursele rare ar fi utilizate pentru a satisface așa-numitele „nevoi esențiale” ale săracilor și nu pentru trebuințele „luxuriante” ale bogaților. Potențialul politic al Economiei dezvoltării, arăta Deepak Lal, s-a epuizat odată cu prăbușirea sistemului socialist. Criza multor țări în dezvoltare și realitatea dezastruoasă a țărilor din „Lumea a doua” au relevat „viciile dogmei dirijiste”. Pe cale de consecință
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
prezentă una din sursele fundamentale de progres”. Efectele dinamice ale comerțului internațional asupra dezvoltării sunt de trei feluri: cele care lărgesc piața, induc inovațiile și sporesc productivitatea; cele care cresc economisirea și acumularea de capital; cele productive, formarea de noi trebuințe și gusturi, transferul de tehnologie calificări și anteprenoriat. David Ricardo vorbea de “comerțul cu idei.” Am putea spune că economiștii clasici au accentuat “supply side” a procesului dezvoltării economice - oportunitatea pe care comerțul internațional o oferă unei țări sărace de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
plânși... Eu, care n-am privit decât fețele învinețite de moarte, cum pot înțelege paloarea gingașă a unei fete în anii de dor... Tu poate că-i înțelege-o mai bine! Apoi moșia e mai mult decât copilul... Și simt trebuința unui ginere care s-o-n-grijească mai mult decât mine, căci cu ochii o văd topindu-se și nu știu de ce se topește. {EminescuOpVIII 152} MAIO Ce-i lipsește?... Iubire! ARB[ORE] Iubire! Milă de la părinți! Eu... eu nu-nțeleg asta... Sufletul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
frunza când trece-o vijelie, Și într-o lume-ntreagă de oameni morți de vii Mă zbat, fiară flămândă ca leul în pustii. Mergeți cu toții, umbre, acolo vă-nchinați Unde se-nchină lumea... Ba nu, să stați, să stați, Am trebuință încă să știu că eu domnesc, Și cine-o vrea să fugă să știe că-l zdrobesc. Ce-mi folosește mie că voi pămîntu-ați lins Când am călcat pe dânsul fălos și neînvins? Ce-mi folosește mie că voi, o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vin de iubește, Acolo ochiul zavistnic Nu are nici o putere, Nici jignire de amoriu, Fără numai mîngîere. {EminescuOpVIII 352} INFAMIA, CRUZIMEA ȘI DESPERAREA sau PEȘTERA NEAGRĂ ȘI CĂȚUILE PROASTE sau ELVIRA ÎN DESPERAREA AMORULUI 2259 2285 [Argument] - Este înainte de toate trebuință ca să traducem clasicii străini. Să-ncepem dar cu Shakespeare. Primit, dar trebuiește naturalizat. - Bine, dar cu ce dramă începem? - Cu Ricard al III [-lea]. - Bine. - Să naționalizăm tipuri[le]*. Din rege facem o b[eșleagă] t[urcească]. Din regină o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mâhni de asta, găsim noi alți amici, nu-i așa, copilul meu, că acela e mort pentru noi? Mort! Mort... (iese) SCENA IV FELICE (singur), (în urmă) HISTRIO FELICE O, Dumnezeule,! El încă mă mângâie pe când el singur are atâta trebuință de mângâiere. Oare cum aș începe-o ca să câștig ceva? Căci a-i cădea mai mult în spinare ar fi o crimă; la scris într-adevăr i-aș mai putea ajuta, dar asta nu prea dă spori pentru amândoi. (se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
facem de astăzi începutul! " Când mă împrotivii din început" ca cum nu mi-ar veni la îndemînă, ca cum m-aș simți obosit de voiagiul meu, el îmi zise: "Trîmbițarea unor artiști ca d-ta cred că nu [e] de trebuință; când cineva e așa de renumit atunci numai numele de pe afiș împle teatrul și cununile de laur se-mpletesc de sine". în fine primii, i joc și astăseară chiar, fără repetiție, pe Hamlet, și, pre D-zeu, daca până atuncea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ceva din fericirea sa. Acuma veni și inspectorul cu cheile castelului și întrerupse convorbirea. Și el spuse că castelul nu ar fi de locuit într-însul, însă contele ținu la otărîrea sa. - Dă-mi numai cheile, domnule inspector, n-ai trebuință de a ne însoți, eu și cu părintele ne-om orienta noi, numai spune-ni de la cari uși sânt cheile. Inspectorul se închină și începu a enumera: - Aceasta-i de la ușa casei mari, aceasta de la apartamentul repauzatului consilieri de stat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în puterea sa deplină, zise el, acolo totul se păstrează mai bine. Este în general un adevăr că ce e străvechi aceea se păstrează mai bine în întuneric, atât în lumea materială cât și în cea ideală. Ceea ce crește are trebuință de lumină, dară ceea ce decade se dărâmă mai ușor la lumină decât la umbră. De aceea, părinte, adause el cu o trăsătură satirică, ce juca împrejurul gurei sale, întunericul e foarte necesar pentru păstrarea instituțiunelor vechi. După ce se puseră camerele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și eternitatea sufletului omenesc, pentru aceasta esistă însă așa de puține arguminte ca și pentru adevărul legendelor. Omul e un animal ca și celelalte, are însă, crieri mai dezvoltați, o mulțime mai mare de organe pentru simțurile sale, e de trebuință dară numai viața, nu și sufletu[l]. Această viață o fi fiind focul, căci răceala e moartă. Așa m-am fost convins că sufletul e o poveste popească, inventată spre a se putea guverna corpurile mai ușor. A doua ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
convins că sufletul e o poveste popească, inventată spre a se putea guverna corpurile mai ușor. A doua ce aflai e că esistă un Dumnezeu, care însă nu mai are grija suferințelor noastre, că totul se dirige de cătră o trebuință naturală, care chinuiește în același timp deodată milioane de oameni, până la moarte, tocmai astfeli cum lasă să piarză arborele frunzele sale, și care nu se abate măcar un pas de la calea ei. Am văzut cum au rămas jurămintele călcate nepedepsite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în lacul d'Albano, eu aș fi pierit, și când el sufere, când boala îl apasă, îi sfâșie pieptul, când toate s-au sculat asupră-i să-l facă nenorocit, eu să nu merg să-l mângâi, să privighez la trebuințele lui, să-i gonesc nenorocirea?... Oh! când aș cuteza aș vorbi tatălui [meu] despre dureroasa stare a aceluia ce mi-a fost învățătorul meu la muzică, dar nu poci, căci aceasta ar fi să-i mărturisesc ceea ce abia poci să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cu toată zeloasa împingere din partea Romei, biserica latină nu putu să ajungă în Ungaria la acea domnie esclusivă pe care o avea în vedere de atâta vreme și cu atâta persistență, întru ajungerea căreia și izbutise în multe priviri. Neapărate trebuințe politice, inspirațiile conservării proprie, nevoile unei situații ce se impunea, legau adesea căsătorii între dinastia regală a Ungariei și alte case de regenți de lege necatolică, căsătorii care nu rămâneau fără efect nici pe terenul profan al statului, nici pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuvântul românesc și azi întrebuințat cricimă {EminescuOpXIV 94} puterea împrejurărilor, monarhul într-adevăr ținu samă de acestea toate și trimise pe cei mai credincioși dintre secretarii săi la Alexie (Ivanco), ca să-i facă propuneri de învoială; dar în caz de trebuință el calcula și cu asasinarea și pregătea în taină cele trebuincioase. Pentru a nu sta cu totul cu mîinile-n sân, el porni în fruntea armiei în provincia Filipopoli, atacă castelul Stenimachus, ocupat de inamic, îl cuceri și condamnă garnizoana la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Asia Mică pe așa-numitul regat al Tesaliei, și câștigă astfel un teritoriu care cuprindea cea mai mare parte a Macedoniei și a Tesaliei împreună cu Peloponezul, un teritoriu. care era pentru dânsul de un folos deosebit, și în caz de trebuință foarte de preț și pentru că putea fi în vecinătate cu cumnatul său, regele maghiar Andrei II, de vreme ce se căsătorise cu sora acestuia, anume Margareta, văduva împăratului Isaac Angelos. Nici tronul bisericesc nu rămase multă vreme neocupat, de vreme ce venețianii umplură curând
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe vorba adrianopolitanilor, Ioannițiu ceru intrare în orașul lor, pe care-l smulsese într-un mod atât de strălucit din cucerirea latinilor, primi însă răspuns negativ. Supărat pentru impertinenta amăgire în care-l ținuseră într-adins fățarnicii greci pe câtă vreme avuseră trebuință de el, hotărî să răpească cu puterea ceea ce i se refuza de bunăvoie și-ncepu împresurarea orașului. Totuși nu-i prea mergea cu sporiu, pentru că romîno-bulgarii nu știau bine meșteșugul împresurării și mânuirea mașinelor trebuitoare, împrejurare ce punea izbânda sigură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Comnen, îndrăzneț de felul lui și, din lăcomie de a domni, dispus de-a uzurpa dreptul altuia, nu prea era gingaș în jurămintele și îndatoririle sale convenite, ci obicinuia a le zvârli pur și simplu în vânt după interese și trebuințe întîmplătoare. Dar urmarea împrotivă la tratate și alianțe aduce mai totdauna dezbinare între aliați; ceea ce se întîmplă și acuma. Theodor Comnen, lacom de țări, tocmi o oaste numeroasă de romei și latini și declară război romîno-bulgarilor. Ocolind Adrianopolul, apucă în susul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărăția romană din răsărit, restabilirea dorită a acestei împărății nu înseamnă decât a deschide din nou porțile Locurilor Sfinte, iar cine voiește aceasta nu se poate lipsi de cealaltă. Sfat și faptă pentru ajutătorii {EminescuOpXIV 118} României e dorință și trebuință pentru aceasta, drept și datorie pentru rege. Rezoluția regelui la cererea aceasta a fost la început evazivă: are acasă destule griji și se poate lipsi de a lupta pentru Bulgaria, pe care Balduin ar putea a i-o contesta. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
romeilor cetatea Tzepaena, drept care Uroș dete și primi făgăduința că se vor mănținea reciproc vechile granițe între amândouă țările, și fiindcă amândouă părțile întăriră tratatul de pace cu jurământ solemn, împăcarea era în faptă făcută și potrivită cu dorința și trebuințele amândurora. Când Uroș, îndeplinindu-și opera păcii, își luă rămas bun de la tabăra împărătească, împăratul îl încărcă cu scumpe daruri de onoare, a căror valoare se suia la 20000 de hyperpyre (monete de aur de pe atunci ale romeilor). Totuși împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate acestea, fiul Sfentislav nu cedă sceptrul lui Terteres, tatălui său întors, nici cu totul, nici în parte, ci îi aviză numai un oraș în care să locuiască, în al căruia cuprins el avea să-și poarte de grijă pentru trebuințele lui, să se bucure de toate comoditățile și plăcerile cu putință, dar încolo să se abție de la orice afaceri și să ducă o viață comodă fără de nici o ocupație. Dacă împăratul pe de o parte se văzu amăgit în speranțele lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știură să întreacă prin succesele lor toate ordinele celelalte și n-au fost ei înșii întrecuți decât de ordinul iezuiților, care e drept că apăru cu mult mai târziu. Primirea cavalerilor ioaniți. Incursiuni tătare și cumane. Colonizări. Pentru a întîmpina trebuințele înarmării și apărării țării în afară în contra tătarilor și bulgarilor năvălitori, precum și pentru a răspândi mai si mai repede puterea tare regească până la marginile țării, Bela IV primi la anul 1247 pe cavalerii ordinului ioanit în Ardeal (Fratres hospitalis Ierosolymitani
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a fost {EminescuOpXIV 161} mai târziu, deși nu totdauna, atitudinea mitropolitului, a celor doi episcopi și a egumenilor mănăstirilor mai mari, cari parte prin poziția lor mai naltă, parte prin o cultură mai îngrijită, își apropriase o înțelegere dreaptă a trebuințelor sociale și a trebilor țării și nu erau cu totul lipsiți de credit în această privință. Pe aceste baze tradiționale și aplicată asupra celor patru clase ale populațiunii crescu și se dezvoltă contribuția Valachiei și servi de model și de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndemînateca accesibilitate unionistă a caselor domnitoare din țările laterale ale Ungariei prin căsătorii cu prințese catolice; speranța Scaunului roman de-a paraliza în acele țări înrîurirea și domnia bisericească a patriarhatului ecumenic prin ajutorul Curții bizantine strâmtorate, deci concesive; sporita trebuință de ajutor a micelor state vecine din sudul Ungariei contra covârșitoarei puteri osmane, ce creștea amenințătoare văzând cu ochii; toate aceste împrejurări favorabile dădură un nou avânt maniei de convertire a Curții romane în privirea țărilor vasale de legea grecească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]