34,422 matches
-
și altele mai înfrigurate i se zbat în cap ca niște păsări ce-și caută scăparea într-o cameră cu pereții și cu tavanul din oglinzi lipite între ele. Pe unde încearcă să-și afle scăparea, păsările gândului său se trezesc în neștirea oglinzilor, cu ciocurile, cu capetele, cu aripile frânte în ucigașa poleială, stereotipă, a acestor ziduri care nu spun nimica, n-au nici o fereastră, nici o ușe, nici un petec măcar, pe unde ar putea să se străvadă o zare, un
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
cu năbădăi / Așa cum este la noi / Eu pe unde-am mai trecut / Îți jur că n-am mai văzut. Cetățeanul umilit de veselia vecinilor se uită la ceas. A trecut de două noaptea. Peste cinci ore ar trebui să se trezească, iar el n-are idee dacă o să apuce să închidă ochii. O pereche de căști ar face minuni, însă de unde să le scoată? La fiecare petrecere de pe scară își promite să se doteze corespunzător și de fiecare dată uită. Și
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
ordon: - hai, luați-vă urgent ce mai aveți de luat din dulapuri și cărați-vă " că vreau să fac nani! în loc de asta, o asigur că nicăieri nu mă simt mai bine decât în camera dragei noastre Claudia " unde când mă trezesc " deschid ochii pe Ťcolțul nostalgicť "deși mă mănâncă limba să îi șuier, ca o viperă, soțului ei: -... vezi, Relu, că îți prinde acum bine timpul când ai fost responsabil cu propaganda?! cum să nu-ți amintești ? nu te ocupai tu
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
place aeroportul! de fapt, n-am mai fost decât acum trei luni, știi, când a venit logodnicul lui Buni, Traian Manu. Un băiat ca Daniel aș fi vrut să am... Cu cine altcineva se mai sfătuia bietul băiat atunci când se trezea într-o încurcătură? Nana și Relu,nașii lui de botez, n-au avut ochi toată viața decât pentru Claudia, iar cu plângăreața de Clementina și cu bietul Cornel Izvoranu, pe care nu-l ducea mintea prea departe,ce adolescent isteț
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
antipatie de care mă jenez, singură, pentru că n-am de fapt nimic să îi reproșez lui Dan. Dimpotrivă. M-aș fi simțit la fel de departe de el și dacă nu plecam atunci din țară? Probabil mult mai puțin. Așa, m-am trezit dintr-odată în fața altei persoane, care până și numele îl are un pic schimbat . - ...da, da, apar în cinci minute! a spus Managerul Izvoranu, și-a vârât PDA în buzunar și s-a ridicat de la masă. Dacă ai nevoie de
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
cuvintelor. Să fi vrut oare zicerea să insinueze putrezirea legumei rotofee și rozalii, aidoma trupurilor fără nume, îngropate în Hadernsee, sau ducerea iremediabilă pe apa sîmbetei a recoltei, precum șirul fără de număr al celor dispăruți? O bătaie în ușă îl trezi la realitate. - Cine-i? - Hansi, domnule Klaus. Sau poate că vă deranjez. După ce aruncă o privire de jur împrejurul camerei, pentru a se asigura că dezordinea nu era atît de catastrofală, precum îi stătea în obicei, Klaus răsuci cheia în broască, fără ca
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
aici jos? Îi azvîrli mîna sub masa compactă a sînilor abia treziți, acolo unde inima ei ciocănea prevestitor în palma răbdătoare a lui Hansi. - Da' aici mai simți tu ceva? Ei, atunci, află că vom adopta un copil! tună ea, trezită dintr-o dată la viață. - Dar o avem pe mica Walburga, nu ne mai trebuie un alt copil! se răzvrăti Hansi, smulgîndu-și mîna din cătușa de fier, aceeași cu care Walburga condusese o familie, o gospodărie și o viață matrimonială, pe
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
niște insule de hârtie velină. De-aceea o ducem pe lumea asta mai mult într-o doară simțindu-ne ca niște frați expatriați; sau ca niște cuprinse de ger (stol de) cucoară. Pe cer. Umbra În noaptea mare-mare s-a trezit între două felinare care atârnau de stâlpi foarte groși. A adormit între ele. Printre picioare-i treceau mari câini lățoși / ori / duioase cățele. Când iar a tresărit se află îmbrăcat în ceva brocat sau într-un caftan greu îmbinat din
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
Lumina care trece prin tine se transformă în îngeri Îngerii ce să facă și ei li-e teamă să se prefacă Rămîn fără aripi își scapă-n bălți nimbul cald Vine un șoarece plin de făină și-i îmbrîncește Se trezesc iar adorm se trezesc iar adorm Tu le pari o fîntînă despicată de-un crin enorm De-aici începe poezia scrisă anume ca s-o citești Pentru-a putea să străbați c-o vergea de cleștar În mînă printre ciuperci
De-aici începe... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11114_a_12439]
-
tine se transformă în îngeri Îngerii ce să facă și ei li-e teamă să se prefacă Rămîn fără aripi își scapă-n bălți nimbul cald Vine un șoarece plin de făină și-i îmbrîncește Se trezesc iar adorm se trezesc iar adorm Tu le pari o fîntînă despicată de-un crin enorm De-aici începe poezia scrisă anume ca s-o citești Pentru-a putea să străbați c-o vergea de cleștar În mînă printre ciuperci otrăvite nesfîrșite povești...
De-aici începe... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11114_a_12439]
-
universul lor își putea exercita un gust artistic fără greș, un sigur simț al valorii. Nichita Stănescu, M. H. Simionescu, George Bălăiță, Mircea Cărtărescu, Radu Cosașu, Costache Olăreanu, Ștefan Agopian, Norman Manea datorează ceva din recunoașterea dobândită mai târziu entuziasmului trezit de operele lor în cuvântul sau în scrisul Dinei Georgescu. Iar Marin Preda, într-o scrisoare din 1955 către Aurora Cornu, descrie pe larg cât de bine, cât de profund a înțeles Dina Georgescu Moromeții și reține "sinceritatea izbitoare... elogiile
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
stadiu de proiect din lipsa fondurilor necesare tipăririi". O rază de speranță se întrezărește totuși, prin chemarea adresată în același Preambul unor ,binefăcători cu dare de mînă, dispuși să acopere cheltuielile imprimării celor 1000 de exemplare prevăzute". Dacă apelul va trezi ecoul scontat, vom avea ,prima ediție integrală din lume a operei villonești". Sîntem oare vrednici s-o obținem? Eu zic că trebuie să fim!
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
durerea cerească nu-ți ajunge, Și-atunci iubirea Ta, prin ochii icoanelor, ne plânge. De vom avea-n molohul Sodomei crezământ, Răstoarnă, Doamne, jarul din stele pe pământ. înviere Am tot dormit, Preasfinte, vreo douăzeci de ani, Și m-am trezit cu tâmpla de var pe bolovani. Prietenii, pe-o toartă frățească înșirați, Sunt gospodari cu cărți și oameni așezați. E treapta casei-naltă sau pasul nu-i al meu? Mă uit în calendarul ferestrei și mi-e greu, Să văd
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
face trafic de mașini de lux al fiecăruia dintre noi ca o datorie ca o posibilitate același pentru fiecare frică a pufului nostru de pe ceafă câte unul sau mai multe în care visezi și visul este ceea ce faci de când te trezești pînă seara tîrziu într-un moment foarte clar umbra mea fonetică se lasă peste tot cu o briză de atingeri câte una sau mai mulți cu limba înfiptă în aer datoria noastră e plăcerea pe cerul gurii stelele apar una
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
mic decât o boabă de mazăre un câine flămând l-ar putea da gata dintr-o înghițitură ce agonie, se plânge bărbatul (ieșind în genunchi din tavernă spre cimitir) ce agonie, exclamă femeia (și embrionul din pântecul ei recade). Te trezești din somn într-o cămașă însângerată care scâncește. Din volumul , în pregătire la Ed. Cartea Românească
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
în Marea Adunare Națională: "Mi s-a întâmplat un lucru curios zilele trecute. Adorm și visez că sunt în sala de ședințe a Parlamentului. Se făcea că vin la tribună unul și altul, vorbesc toți, aplaudă și, când să mă trezesc, ce crezi? Eram chiar acolo!" Sau o anecdotă reală al cărei protagonist este Mihail Sadoveanu, devenit om al regimului comunist. La un banchet, cineva i-a spus că un confrate în ale scrisului, neagreat de regim, trăiește în mizerie. Replica
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
Letiția Ilea azi dimineață când m-am trezit știam dintr-o dată răspunsurile la toate întrebările pe care mi le-am pus vreodată chiar și la celelalte fii mulțumită îmi spuneam ai ajuns acolo unde nimeni nici măcar n-a visat bucură-te îmi spuneam cu vocea sugrumată de plîns
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
dimineață despre prietenii duși sau gustul zmeurei după ce ai fumat de copilărie bătrânețe nu-mi amintesc nu mă înspăimântă moartea mea doar moartea celorlalți doar vârsta de mijloc se-mpăienjenește în zori cântul de greiere în casa pustie dimineața mă trezesc de-a binelea din coșmarul de treizeci de ani pe podea deschid ochii ea e acolo se lăfăie mi-a luat perna pătura zâmbetul Ťmarș, potaie, nenorocito, javrăť îi spun se gudură mă miroase cere de mâncare mă privește cu
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
pe podea deschid ochii ea e acolo se lăfăie mi-a luat perna pătura zâmbetul Ťmarș, potaie, nenorocito, javrăť îi spun se gudură mă miroase cere de mâncare mă privește cu ochi umezi până când încep să o mângâi m-a trezit de-a binelea frica în vremea aceea iubirea era o jucărie nouă pe care o demontai a doua zi să vezi de ce cântă de ce clipește din beculețe de ce scoate flăcări ai acum într-un colț un maldăr de rotițe motorașe
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
văzut și Pliniu cel bătrîn. Prima e o fantezie grațioasă, umflînd fabulos tradiția minciunilor cinegetice, dar ancorînd fără veste într-un port al lirismuluii pur: Pușca zăcea părăsită în iarbă, iar inima-n piept îmi bătea vehement. Cînd m-am trezit, de-acum leul trecuse și coada-i vedeam depărtîndu-se lent... Știu, încă sînt urși prin pădurile-aceste, sînt jderi și mistreți și sînt cerbi minunați - dar eu, rătăcit într-o veche poveste, un leu am văzut în munții Carpați. Pliniu cel
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
la uscat ca pe o piele de lup hăituit, vor face din el buzunare în care se vor strecura mîinile unor străini care se vor tăia în cuta lăsată de tine, în golul din care, rupt în bucăți, mă voi trezi să te țin în brațe, așa cum făceam cînd te luam de sub duș, trup în care intram mistuit ca în flăcări cămașa lui Nessus, un pot de arginți lustruiți de degetele care au alergat peste sănii tăi ca peste niște podoabe
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
foșnind în timpane ca halatul de mătase căzînd de pe umeri, zbaterea ta sub mine, plutirea din zenit spre nadir, țipătul siropos și prelung, mîinile ca două frînghii făcîndu-mă sarcofag pentru tine, tu, sarcofag pentru mine, - pustiul în care voi fi trezit mîine, lîngă mine cu aceeași cută rămasă-n cearșaf ca în monedele antice chipul zeiței Amin.
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
în scenă, cucerindu-l pe inconsolabilul nostru erou, bărbat mai mult spre cincizeci decât spre șaizeci de ani, divorțat și cu doi copii adulți. Conjunctura și ispitirile, inclusiv alcoolul (se bea serios în acest roman!) fac ca Ștefan să se trezească în brațe cu botticelliana Grațiela, a doua zi, amintirile de cum a devenit cazul fiind vagi. Faptul fiind împlinit, noul cuplu se dedă la desfătări erotice în serial, descrise sârguincios de autor, aflat în complicitate neîncetată cu eroul romanului, proaspăt faun
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
sunt; transcriu cele șapte versuri următoare. și rând pe rând își abandonează cenușile în salcâmul din poartă vocea în neliniștea câinilor stinși de pe strada mea care nu mai este o stradă și intră în carnea fericită a femeii care se trezește pentru ca împreună să mă părăsească taci! și naufragiază în marea din fereastră Încerc să reiau firul cât de cât logic al aserțiunilor, atât de puțin important pentru autor. Primele două stihuri (al patrulea și al cincilea, în ansamblul textului liric
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
avea o slujbă, o locuință, scria și traducea cărți) îi putea doar sâcâi, prin ,indisciplina" ei, pe ierarhii regimului. Dar ei nu deslușeau discursul poetic mazilescian, intrigați doar de ecoul său crescând printre critici și cititori - oricum, autorul nu le trezea reale temeri, l-au tolerat cu prudența necesară. în existența lui Mazilescu vor fi contat: extrem de riguroasa lui creație, lumea scriitoricească (și artistică, în general), alcoolul - acesta din urmă distrugând și o mare pasiune a prea grăbitului său amurg. Conștiința
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]