1,417 matches
-
act prioritar în rândul intelectualilor. Cultura este produsul societății, învățată în mod formal, transmisă de la o generație la alta. Ea se individualizează suficient de mult ca să corespundă nevoilor personale, fără să se piardă specificul colectivității. În același timp, societatea e tributară culturii întrucât răspunde nevoilor ei spirituale. Odată ieșiți din blocul sovietic, intelectualii perpetuează spiritul în numele căruia părăsesc țara. Ei pot nega formația culturală, dar nu se pot desprinde de ea. Emil Cioran, de exemplu, preia formele din prima carte publicată în
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
197. Dar asta fac exilații când resping spiritualitatea românească, formă auto-definitorie, și comuniștii când pretind renunțarea la tradiție, la cultura precedentă. Refuzul specificității, negarea propriei ființe sunt calificativele "ahoretiei". "Ahoretia este o maladie a lucidității"198. Actele artistice sunt cumva tributare maladiilor spiritului, deoarece sunt puse pe seama manifestărilor sufletului, pe seama mișcărilor, modificărilor lui. "Nicio nevroză nu poate explica deznădejdea Ecleziastului, sentimentul exilului pe pământ sau al alienării, plictisul metafizic ca și sentimentul vidului sau al absurdului, hipertrofia eu-lui ca și refuzul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
era, în acele momente, în consens cu evoluția culturii europene. Cultura este produsul societății transmis de la o generație la alta, suficient de individualizată astfel încât să corespundă nevoilor personale, dar fără să se piardă specificul colectivității. În același timp, societatea e tributară culturii, întrucât răspunde nevoilor ei spirituale. Odată ieșiți din totalitarism, intelectualii perpetuează spiritul în numele căruia pleacă. Ei își pot nega identitatea, dar nu se pot desprinde de ea. Renunțarea la propria ființă are implicații psihice. Pornind de la această idee, am schițat
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și a venei porte în aval de nivelul bifurcației. Preferăm clamparea arterială precoce în așteptarea anastomozei ulterioare, tehnică asociată cu reducerea riscului disecției intimale [54]. 5. Mobilizarea lobului caudat caudo/cranial și de la stânga la dreapta, cu ligatura venelor hepatice tributare. 6. Secționarea confluentului venelor hepatice stângă și mijlocie. 7. Odată lobul caudat complet mobilizat, după secționarea ligamentului Makuuchi, hepatectomia se completează prin secționarea venei hepatice drepte. 8. Anastomoza cavo-cavă latero-laterală, după ligatura cranială și caudală a cavei donatorului, inspirată de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
Wagner, curs pe care pictorul român l-a urmat timp de trei ani.Privind creația lui Stahi, din această perspectivă, se impune reevaluarea operei sale, care se dovedește a fi unitară, sub aspect stilistic și al repertoriului tematic și considerată tributară exclusiv academismului, în varianta sa peiorativă, atât de hulit în Europa chiar în timpul vieții autorului. Este cunoscut faptul că, ulterior, concepte academiste au fost reinte- grate postmodernismului, pentru valorile lor de meșteșug, cât și pentru unele soluții iconografice. Prin
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pictură realizată cu talent, dragoste și măiestrie. Portretistica, alături de natura moartă, face parte din tematica căreia i-a acordat fide- litate constantă pe întreg parcursul vieții rea- lizând lucrări exemplare și importante chiar da- că, în linii mari, concepția rămâne tributară academismului. Portrete de bătrâni singuratici aplecați asupra unor cărți, călugări, preoți, moșnegi pe gânduri dar și portrete ale unor personalități de marcă din istoria și cultura românească: Kogălniceanu, Alecsandri, Conta, Negruzzi sau Asachi, ș.a. “... sunt câteva exemple prin care virtuțile
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
din acestea; iar viitorul va rămâne deschis alegerilor noastre și angajamentului nostru de cetățeni ai unei societăți deschise. Hans Georg Gadamer ne-a ajutat să ne dăm seama că noi citim și interpretăm lumea prin intermediul unui limbaj înțesat de aprior-uri tributare timpului, adică de concepte neabsolute, așa încât acele „grandioase povestiri” ce ne-au fost prezentate ca având în mod cert temelii de nezdruncinat, nu ni se mai par posibile. Împotriva prezumției pseudo-raționaliste a acelora care, asemenea marxiștilor, credeau că au descoperit
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
omenești de situare în și prin credință sunt multiple. În sfârșit, credința - putem spune noi - este eliberatoare: ne permite și ne cere să fim interpreți creativi, fiind conștienți că încercările noastre sunt și rămân umane, deci nu sunt absolute, ci tributare culturii epocii și mijloacelor expresive pe care le are la dispoziție interpretul. 2. Rațiunile individualismului lui Ockham și cele ale voluntarismului lui Scotus «Marea parte a emancipărilor spiritului, ca și a progreselor în recunoașterea demnității oamenilor care au urmat istoria
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Din punct de vedere marxist, motivul principal pentru care statele apelează la violență unul împotriva altuia este capitalismul: războiul ține de logica însăși a competiției dintre statele capitaliste. Dezvoltate în perioada „războiului rece”, studiile de securitate au fost în particular tributare concepțiilor realiste și neorealiste, dominante în epocă. Confruntarea dintre cele două superputeri a influențat întreaga lume, iar o viziune anarhică și competitivă asupra acesteia era firească. Prezentul capitol se va concentra mai întâi asupra acestei concepții tradiționale asupra securității. Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
constrângeri care îi împiedică să-și urmeze alegerile, proclamând astfel că progresul social este totodată posibil și necesar. Chiar dacă foarte diverse, teoriile feministe împărtășesc convingerea conform căreia nivelul statal al problemei securității este insuficient, iar literatura de specialitate ar fi tributară unui punct de vedere masculin. A fost formulată, de exemplu, problema suferințelor îndurate de femei și copii în timpul războaielor - victime necombatante, refugiile, violurile suferite ș.a.m.d. Din perspectiva teoriilor feministe, se impune o regândire a securității, astfel încât să poată
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
hamal în port, având nu atât o existență picarescă, cât experiențe care îi hotărăsc orientarea politică. În spiritul conjunctural al epocii este alcătuită și culegerea de nuvele, axate pe probleme etice, Dragostea începe oricând (1962). Mare parte dintre romanele următoare, tributare de asemenea sloganelor ideologice oficiale, sunt de spionaj și polițiste: Drum fără întoarcere (1963), Vulpea simte capcana (1964), Ecuația cu trei necunoscute (1965), „H.W.” își caută umbra (1965), Brățara de cretă (1966), iar altele sunt evocări istorice: Un dac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
simpatiei estetice”, el susține că prin intelect artistul ajunge la o cunoaștere perfectă a realității, prin fantezie își creează o „icoană” adevărată a acesteia, iar prin sentimente și prin identificarea cu fenomenul contemplat îi dă expresia cea mai potrivită. Considerat tributar realității, artistul imită, dar nu copiază raporturile și armonia fenomenelor existente în natură și societate, așezându-le sub zodia unei idei predominante. Ceea ce este difuz în natură se clarifică în opera de artă, care devine un mijloc de a trezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
organismele vii se modifică sub acțiunea modelatoare a ambianței. Potrivit punctului de vedere „selecționist“, noile specii apar datorită accentuării unor variații întâmplătoare, variații ce avantajează indivizii care le posedă în lupta pentru existență. Atât creaționismul, cât și transformismul lamarckian sunt tributare modelului explicativ numit „instrucționist“. Schimbarea ochelarilor gândirii, care a făcut posibilă revoluția darwiniană, va putea fi caracterizată, prin urmare, drept înlocuirea unui vechi model explicativ cu unul nou. Această schimbare, și numai această schimbare, a putut oferi o alternativă viabilă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Gurghianu. În schimb, paginile privitoare la Bacovia reprezintă un prim pas către critica de mai târziu: combătând ideea de „artificialitate decadentă”, aruncată ca un stigmat asupra creației poetului, P. pune în lumină faptul că arta bacoviană, departe de a fi tributară unei rețete sterilizante, inaugurează una dintre cele mai profunde atitudini lirice din poezia românească a secolului al XX-lea. Studiul Tudor Arghezi, poetul (1961) își propune să identifice și să urmărească „axa dramei argheziene”, creionată, în opinia criticului, de opoziția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
cu diverse teme: Enescu, Eminescu, Luchian, Lumea aztecilor. A colaborat cu versuri și articole la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20” ș.a. Poemele cuprinse în placheta Liturghii negre, cele mai multe orientate spre problematica socială, expresie și a căutării drumului propriu, sunt tributare influenței bacoviene. Alte poezii în genul lui Geo Bogza sau al lui Ion Caraion își fac loc în mod firesc, datorită unor puncte de tangență. Poetul combină prețiozitatea livrescă, sonuri populare, glosa fastuoasă, mari teme lirice, pe temeiul unor afinități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
mîinile unei persoane egale în rang cu ei. Cu toată instabilitatea politică din aceste regiuni, Imperiul Otoman nu a depus eforturi reale pentru încorporarea directă a Valahiei, Moldovei sau a Transilvaniei în cadrul granițelor lui. Toate trei au devenit principate vasale tributare, cu propriii lor domnitori, aleși teoretic de nobilimea locală. Puterea rămînea în esență în mîinile membrilor acestui grup, care, la rîndul lor, dețineau autoritate absolută asupra țăranilor de pe moșiile lor. Cea mai mare parte a acestora din urmă fuseseră reduși
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
controlul asupra multora dintre posesiunile care-i mai rămăseseră în Balcani (vezi harta 24). Marele stat bulgar a fost împărțit în trei teritorii: Bulgaria, care deținea zona de la nord de Munții Balcani și regiunea Sofia, urma să devină un principat tributar autonom; Rumelia de Răsărit, ținutul dintre Munții Balcani și Rodopi, primea un statut semiautonom, cu un guvernator creștin numit de otomani, și era plasat sub supravegherea marilor puteri; Macedonia și Tracia reveneau sub stăpînire otomană directă. Se presupunea că Rusia
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care s-a pierdut (sau s-a schimbat) nu doar procentul de locuire în zona rurală, ci și cultură acestei zone. Cultură căreia, desi rareori se mai vorbește despre asta, cultura românească în ansamblul ei îi e cel puțin la fel de tributara, precum îi e celei urbane - ce-i drept, mult mai abundență în ultima vreme. Cămașă e mai aproape decât haină, e adevărat, dar abandonul de care suferă mediul rural ascunde o poveste adâncă, pe care e nevoie s-o înțelegem
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
nu e dispus să tolereze o afirmație atât de tăioasă. Cu toate acestea, nu intenționez să o retrag, și nici măcar să o temperez. E drept că această creație ar putea să nu reziste de una singură, pentru că este prea adânc tributară proiectului de ansamblu al spectacolului; totuși unele din secvențele sale au suficient potențial pentru a-și croi un traseu autonom. Cel mai intrigant aspect al Verii fierbinți pe Iza, pe care îmi doream să-l deslușesc cum se cuvine, este
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
elevat ce te transformă ad-hoc în...microbist. Chit că realizezi totuși că ceea ce te încîntă e de fapt jocul secund al lui Oliver Stone care a reușit încă o dată să panorameze societatea americană într-un mod iritant de radical. Defel tributar comandamentului politically correct, ci într-un veritabil fair play, ce vine din antichitate. De unde și citatul din Ben Hur, conducătorul de car de ieri Charlton Heston apărînd și în chip de președinte al Ligii Naționale de Fotbal. O apariție in
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
să se delimiteze. Se delimitează astfel, printre altele, de opinia privitoare la "proustianismul" Hortensiei, opinie împărtășită de mulți. Ea o găsește lipsită de temei și o respinge ferm: "... literatura Hortensiei Papadat-Bengescu nu vine din Proust, ea nu e cu nimic tributară autorului francez și nici nu se aseamănă cu proza lui Proust". Are și nu are dreptate Eugenia Tudor-Anton. Prozatoarea noastră vine într-adevăr cu o lume de personaje și de probleme omenești care sunt numai ale ei, o lume-unicat, inconfundabilă
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
O altă pasă ne trimite în altă direcție, polițistul fiind doar un cascador care joacă rolul de polițist, însă nici această profesie nu-l fixează pe „șofer” care lucrează ca mecanic în atelierul auto al unui prieten, Shannon (Bryan Cranston) tributar însă relațiilor cu mafioții locali. Cum vom afla, calitățile îl recomandă pentru o calificare superioară ca șofer de curse pentru mafiotul care își poate permite să cumpere o mașină competitivă. Toate aceste mizanscene ambiguizante sunt traversate cu rapiditate, din ele
Din orice direcție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5189_a_6514]
-
o filosofie austriacă? Este prima întrebare pe care și-o pune Peter Kampits atunci când se dedică acestei teme. Răspunsul, după cum ne putem aștepta având asemenea îndoieli, va întârzia destul de mult și nu va fi în nici un caz unul tranșant, ci tributar nuanțelor. Să vedem oare în această dificultate rațiunea pentru care Kampits renunță să se implice într-o motivare mai complexă a interesului său? Chiar din punct de vedere grafic, cartea sa se prezintă ca o sumă de medalioane prin care
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
Cosmin Ciotloș Prima problemă pe care ciudatul volum al lui Florin Bican - Cântice mârlănești - o va pune cititorilor săi este, îndrăznesc să vă avertizez chiar de pe-acum, tributară unei viziuni destul de mărunte și unei grile de încadrare cam obtuze. Se va spune, probabil, că o asemenea culegere de poezii horror nu își prea are locul în seria editorială Humanitas Educațional. Că unui copil gata să memoreze cu nemiluita
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
care l-a exilat din spațiul său originar, a cărui cronică, pe jumătate mondenă, pe jumătate fictivă, a făcut-o, cu un devotament profund, vreme de mai multe decenii. Dacă în compoziții este instabil, de multe ori redundant, mai mereu tributar unor modele și plasat în exterior prin exacerbarea îndemînării tehnice, în ansamblu Eustațiu Stoenescu are ceva dintr-un tratat enciclopedic. Cumulînd cunoștințe, experiență, un talent nativ poate de multe ori excesiv și o putere de muncă impresionantă, el este un
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]