2,849 matches
-
treacăt fie spus, Cristian Toma dădea șanse minime celei de a doua ipoteze. Odată hotărât, se urcă în mașină și porni spre casă. Voia să se echipeze de munte și să plece cât mai repede acolo. Se îmbrăcase cu un tricou și o pereche de blue jeans decolo rați. Nu prea avea cu ce să se încalțe, pentru că atunci când venise la Baia de Sus nu se gândise că va face ascensiuni. Avea la el doar niște pantofi de sport care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
înțeles. Pun atunci altfel între barea. Continuarea anchetei dumneavoastră va avea loc pe munte? Și acolo. E firesc să caut probe la locul faptei. Atunci vin cu tine, spuse ea hotărâtă. Ileana era pregătită de excursie. Purta pantaloni și un tricou ușor iar în picioare o pereche de ghete pentru munte. Alături de ea se afla o geantă de umăr cu băieri lungi. Cristi nu protestă prea mult la auto-invitația ei. Ieșiră împreună din casă și se urcară în mașina polițistului. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Mâinile și obrazul drept îi erau pline de escoriații urâte iar ochiul îi era umflat și pe jumătate închis. I-ar fi prins bine niște gheață ca să mai reducă umflătura dar, deocamdată, asta nu era o urgență. Își trăsese un tricou și se lăsase să cadă pe pat cu gândul să se odihnească numai un minut, după care voia să vorbească cu Ileana. Nu credea că va coborî în camera de zi, aspectul feței sale nu era cel mai potrivit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
durea decât foarte puțin și putea respira fără greutate. Se ridică și intră repede în baie. Când se privi în oglindă nu-i veni să creadă, fața lui arăta normal iar ochiul nu mai era nici măcar vânăt. Se dezbrăcă de tricou și se roti în fața oglinzii. Doar deasupra coastelor pielea mai avea o culoare ușor gălbuie, în rest, toate urmele rănilor suferite dispăruseră complet. Habar n-avea ce-i făcuse femeia dar se vedea nevoit să recunoască că rezultatul era spectaculos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
s-a maturizat și ca joc, și ca vârstă. Desigur, componenții echipei jucau din plăcere și entuziasm, echipamentul era încropit, nici nu se mai știe de unde, niște bocanci de fotbal reparați mereu, te și mirai cum de nu se desfăceau, tricouri și chiloți cumpărați de cei care nu aveau de la asociație, transportul și mâncarea aproape că nici nu contau, dar se juca cu ambiție, total dezinteresat, pentru frumusețea jocului și a întrecerii. Echipa beneficia de un teren pe șesul de lângă grajdurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
miel, împachetate în fân, apoi închise în folie de aluminiu, și pac!, la cuptor, îi ieșea teribil friptura asta, nu mai mirosea carnea a oaie deloc. Loredana e îmbrăcată domestic și fără nici o ostentație, pantaloni din stofă subțire și un tricou. Cezarina e în blugi cu talia lăsată, ghete aproape militărești, cu șireturile desfăcute, că așa se poartă în anul acesta, tricou negru, foarte decoltat. Fetele sunt născute în același an, 1968, dar Cezarina arată mai bine, nu e trecută deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mirosea carnea a oaie deloc. Loredana e îmbrăcată domestic și fără nici o ostentație, pantaloni din stofă subțire și un tricou. Cezarina e în blugi cu talia lăsată, ghete aproape militărești, cu șireturile desfăcute, că așa se poartă în anul acesta, tricou negru, foarte decoltat. Fetele sunt născute în același an, 1968, dar Cezarina arată mai bine, nu e trecută deloc, e tipul de femeie-copil, fragedă până târziu, ea știe și exploatează asta, se alintă mereu, iubitul ei de mulți ani, de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu mă grăbeam, am patetizat puțin, ploua, era cam frig, dar eu îmi scosesem haina de piele cu ținte, acuma nu mai eram în hainele tricotate ale mamei, îmi pusesem, fustă extrem de... scurtă, deși e foarte comod în pantaloni, un tricou simplu, dar decoltat, pentru că era aproape toamnă, seară, luasem la mine haina de piele, să nu-mi fie frig. Mi-am scos haina în mașină, pentru că era nevoie, fusta se ridicase până la coapse, sânii îmi tresăreau. Trebuia să mă văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pentru Cristi a fost o formă de disponibilitate, înfloream și aveam nevoie de el, vroiam să fiu fericită, să am copii... o femeie normală... (Muzica, luminile, se schimbă de ținuta de elevă și-și pune haine ușchite, de studentă, blugi, tricou, e înconjurată de hârtii, calc, tot ce ține de arhitectură. Nu are la mână funda albastră.) La facultate, am muncit ca un rob, n-am căpătat nimic gratis, n-am fost ca Ornela, o colegă căreia îi dăduse Dumnezeu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
au devenit și stăpânele tale, mami, dacă-ți explic mai mult, un orgasm mi se pune la creier... (E orgolioasă, aparent, în înfumurarea ei, superioară, le știe pe toate...) Știi cum sunt astea micile: blugi, talia goală până sub sâni, tricou decoltat. Fiică-mea are părul lui Cristi, tată-său. Ochii mei, Dumnezeu a pus albastrul ăsta și la ea, nu râde... hâââm... Nu mai era, la 16 ani, dodoloața de la trei, acuma era o blondă subțire, înaltă, cu picioarele foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
putut construi. Scrisul de sub lupă Fata intrase în anul acela la Facultate. Iubea Teatrul mai mult ca pe orice și se visa actriță. E mare studentă la ușa Profesorului ei de actorie. Subțire, înaltă, cu plete ca grâul. Blugi, teniși, tricou. Intră în Secretariatul Catedrei, nimeni, doar computere, telefoane, fișete, ceasul atârnat pe un perete. Toate oprite, și computere, și ceas, și telefoane. Liniște. E bine că nu-i nimeni. Ea, mai liniștită ca liniștea de acolo - nu-i plăceau oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Satyricon-ul lui Fellini, e doar venit de la Caminul Cultural din Cristești și picat în lumea orașului pe care îl visase atât, arată ca un copil trist și cuminte, îmbrăcat cu niște jeanși negri, o scurtă de piele și, pe dedesubt, tricou albastru care-i vine foarte bine, „se pupă cu ochii mei, nu?”, o atenționase bărbatul, pe la ora zece, când plecase la Teatru pentru repetiții. — Eu sunt Ofelia - și fata, mândră de ideea ei, intră în sala palatului, rămâne în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
că putem scoate din personaje, mie nu-mi trebuie mulțime, popor, oșteni, or să fie în scenă Regele, Regina, Hamlet, Laertes, Osric, Horațio, mai vedem, mai gândesc, eu aș vrea un altfel de Hamlet... Du-te și-ți pune un tricou negru, că nu pot repeta cu tine îmbrăcat așa, în albastru, eu rămân aici, voi fi mereu aici... E filiformă deodată, se vede aproape numai cămașa roșie, pe palmele ei deschise în sus... Tânărul iese din sală repede, parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fi mereu aici... E filiformă deodată, se vede aproape numai cămașa roșie, pe palmele ei deschise în sus... Tânărul iese din sală repede, parcă ar pierde ceva, se duce la dulap, deschide ușile care scârțâie prelung, scotocește grăbit, găsește un tricou negru, se schimbă. E îmbrăcat în negru, reintră în palat, ca hipnotizat. Ofelia e tot acolo, cu cămașa roșie pe palme. La palat, pe stâlpul porții, a cântat pasărea morții... o sclipire de o secundă pe meningele lui cabrat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
dintre putere (alianța DA) și opoziție era mai puternic ca niciodată, președinția Camerei rămăsese la Adrian Năstase, dar se dădea undă verde la alegerea unui alt conducător al Camerei; aflat la Craiova, președintele României, Traian Băsescu, primise în dar un tricou al echipei Universitatea, din localitate, tricoul purta numărul 1; conflictele dintre justiția română și clicile de interese plantate de corupțiea erau evidente; comisarul european pentru justiție și afaceri interne, Franco Frattini, aprecia însă lupta anticorupție, Europa aștepta rezultate concrete în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și femei, urcă scările spre intrare. Eleganță și lumină în campus. Haine de seară, bijuterii, pantofi cu tocuri înalte, a început să nu se mai poarte încălțămintea ascuțită, ci aceea cu boturile rotunjite, retro. Sunt mulți studenți, au blugi și tricouri ușchite, bluze albe peste pantalonii strâmți, au dezinvoltura, aplombul, inconștiența, șansa tinereții. Tinerii vin la teatru, în sfârșit, după ’89, lumea vine la spectacole, conferințe, concerte. În culise, Maestrul așteaptă să se ridice cortina. Glasul lui care te farmecă, ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mult... (I-a mângâiat ușor părul castaniu.) Dragul meu Amory, dragă Amory... — Dragă Beatrice... Așa se face că, la Începutul lui septembrie, Amory, Înzestrat cu „șase seturi de lenjerie de corp de vară, șase seturi de lenjerie de iarnă, un tricou sau T-shirt, un jerseu, un palton, etc.“ a pornit spre New England, ținutul școlilor. Aici se aflau Andover și Exeter, cu amintirile marilor democrații, ale Noii Anglii asemănătoare cu colegiile, St. Mark’s, Groton, St. Regis care-și recrutau elevii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lovi Înainte de vreme. Ai timp pentru democrație la colegiu. — Vreau să ajung la Princeton. Nu știu de ce, dar am impresia că toți băieții de la Harvard sunt niște pămpălăi, cum am fost și eu cândva, și toți tinerii de la Yale poartă tricouri largi, albastre, și fumează pipă. Monsignor a chicotit. — Știi, și eu fac parte dintre ultimii. — O, dar dumneavoastră sunteți cu totul altfel! Îmi imaginez că Princeton este trândavă, arătoasă și aristocratică - știți, asemenea unei zile de primăvară. Harvard Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
kilograme ale sale trebuiau să se strecoare, fentând, spre victorie prin rândurile dese, albastre și carmin, ale jucătorilor. Fascinat, Amory a privit pe rând fiecare șir de băieți ce trecea prin dreptul său, cu brațele Înlănțuite, cu chipurile neclare deasupra tricourilor sport, a auzit vocile amestecate Într-un imn triumfal, iar apoi procesiunea a trecut pe sub umbrosul Arc Campbell și vocile s-au estompat, Îndepărtându-se spre estul campusului. S-au scurs câteva minute, În care Amory a continuat să șadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se hotărî să ia cu el globul din ambalaje de ciocolată chinezească. Era prima manifestare a dorinței lui de a pleca în America. O să-l păstreze, să nu uite niciodată de unde a pornit. Își luă bagajul - un rucsac cu câteva tricouri, icoanele și toate tăieturile din ziare - și intră tiptil în camera Marianei. Mariana murea încet, dormind. Cu atât mai bine, își spuse Mișu, o să-i scrie din America! Și plecă. La aeroport, cele trei crainice de televiziune și numeroși fani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
aflau, docilii erau firi slabe, cu un psihic fragil, gata să facă orice pentru un ban sau un semn de milostenie, pe când durii Își aveau mândria lor, În numele căreia mergeau până-ntr-acolo Încât umblau În puterea iernii numai cu un tricou subțire pe ei și nu acceptau În ruptul capului să se așeze la coadă pentru farfuria de mâncare caldă oferită de Crucea Roșie. — Hei, Miyashita! Adună-i pe veteranii ăia trei la un loc și pune-i să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mai În vâstă decât celălalt. Amândoi foloseau cu Îndemânare niște bețișoare lăcuite În roșu și mâncau ceva care, după miros, părea a fi o supă miso. Uitându-mă mai atent, am observat că albul cel mic de Înălțime purta peste tricou un șorț de bucătar. — David, Îl strigă Yazaki pe nume. Mă duc să mă odihnesc un pic În camera de la etajul doi. Tânărul alb care răspundea la numele de David Încuviință cu un zâmbet și apoi dispăru În spatele restaurantului. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
în care se vor îmbrăca. Era vară, erau tinere, se purta mini, chiar foarte mini, așa că nu surprindea pe nimeni ținuta lor. La băieți era mai simplu. Un pantalon din blugi cât mai rupți pe la genunchi și o bluză sau tricou subțire în culori cât mai țipătoare completau ținuta de dans. Ajunse la locul lor de scaldă la vremea când soarele cobora leneș spre locul de pitire, după Piscul Caprei, pentru somnul din timpul nopții, fetele constatară cu satisfacție că nu
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
îmi aduce doi tovarăși de drum, care apar în avion cu câteva minute înainte de decolare. Doi finladezi cu rucsacuri în spinare. Încălțați cu niște bocanci enormi! Parcă mergeau să cucerească un vârf de munte din Himalaia. Doi tineri îmbrăcați junkee. Tricourile lor negre cu fulgere și capete de mort, fără mâneci, atrageau cel mai mult atenția. Tatuați peste tot,/ de la grumaz la cot! Rimează, nu-i așa? Unul din ei avea pantaloni baggy lăsați pe vine... de i se vedea crevasa
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
De-abia îl stăpânesc ... - Ei, așa-s băiețeii ... , răspunde conciliantă străina. Privirile îi alunecă de la copil în direcția mamei lui și o cercetează pe fugă. Este o tânără suplă și grațioasă, îmbrăcată lejer, în pantaloni de trening bleumarin și un tricou alb, imprimat cu un desen vesel. În comparație cu aceea, se simte bătrână, obosită și, mai ales, deloc atrăgătoare. Însă gândul acesta o traversează pentru o fracțiune de secundă doar, fiindcă atenția i se îndreaptă din nou către cel mic. - Cum te
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]