1,018 matches
-
astfel că Ursula îi ia tridentul. În lupta ce urmează, Ariel este prinsă într-o volbură. Înainte ca Ursula s-o ucidă, Eric o omoară pe Ursula. La sfâșitul filmului, Ariel este transformată în om de tridentul magic al regelui Triton și se căsătorește cu Eric. Serialul este un prequel, acțiunea având loc înaintea filmului, prezentând aventurile lui Ariel ca sirenă, trăind alături de tatăl ei, Sebastian și Flounder. Mama ei nu apare, murind înaintea evenimentelor ce apar în serial. Unele episoade
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
s-o țină pe aceasta departe de mare, construind un zid mare pentru a o separa de castel. Totuși, iubirea lui Melody față de mare este prea puternică și o vizitează pe Morgana, care o transformă temporar într-o sirenă. Regele Triton își folosește tridentul pentru a o transforma pe Ariel înapoi în sirenă pentru a o găsi pe Melody. Morgana o păcălește pe Melody să fure tridentul. Ariel sosește în clipa în care aceasta i-l oferă Morganei, aceasta folosindu-l
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
oferă Morganei, aceasta folosindu-l pentru a-i face pe toți să i se supună. Melody reușește să fure tridentul și să i-l înapoieze regelui, care o trimite pe Morgana pe fundul oceanului, înghețată într-un bloc de gheață. Triton le transformă înapoi în oameni, zidul separator fiind distrus, iar contactul dintre sireni și oameni este reluat. Prologul filmului "" (2008) o prezintă pe Ariel la vârsta de cinci ani, trăind fericită cu familia. Într-o zi când aceștia se relaxează
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
la vârsta de cinci ani, trăind fericită cu familia. Într-o zi când aceștia se relaxează într-o lagună, o navă a piraților se apropie și toată lumea fuge, cu excepția Athenei, care se întoarce să recupereze o cutiuță muzicală pe care Triton i-a oferit-o și este ucisă de navă. Triton, devastat, interzice muzica în Atlantica și aruncă cutiuța în ocean. Ariel și surorile cresc, uitând muzica. Ariel îl întâlnește pe Flounder și-l urmează într-un club secret, unde Sebastian
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
o zi când aceștia se relaxează într-o lagună, o navă a piraților se apropie și toată lumea fuge, cu excepția Athenei, care se întoarce să recupereze o cutiuță muzicală pe care Triton i-a oferit-o și este ucisă de navă. Triton, devastat, interzice muzica în Atlantica și aruncă cutiuța în ocean. Ariel și surorile cresc, uitând muzica. Ariel îl întâlnește pe Flounder și-l urmează într-un club secret, unde Sebastian și formația sa cântă. Ariel le prezintă clubul surorilor, dar
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
Flounder și-l urmează într-un club secret, unde Sebastian și formația sa cântă. Ariel le prezintă clubul surorilor, dar sunt prinse de guvernanta lor, Marina del Rey. Sebastian ajunge la închisoare și clubul este închis. După o ceartă cu Triton, Ariel eliberează formația și fuge cu ei. Cu ajutorul lui Sebastian, aceasta găsește cutia muzicală a mamei sale și decide să i-o înapoieze lui Triton. Pe drumul de întoarcere către Atlantica o întâlnesc pe Marina, cu care începe o luptă
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
Marina del Rey. Sebastian ajunge la închisoare și clubul este închis. După o ceartă cu Triton, Ariel eliberează formația și fuge cu ei. Cu ajutorul lui Sebastian, aceasta găsește cutia muzicală a mamei sale și decide să i-o înapoieze lui Triton. Pe drumul de întoarcere către Atlantica o întâlnesc pe Marina, cu care începe o luptă în care Ariel este rănită. Aceasta își revine mai târziu, iar Triton acceptă muzica în regat. Ariel este membră oficială a liniei Prințese Disney, o
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
găsește cutia muzicală a mamei sale și decide să i-o înapoieze lui Triton. Pe drumul de întoarcere către Atlantica o întâlnesc pe Marina, cu care începe o luptă în care Ariel este rănită. Aceasta își revine mai târziu, iar Triton acceptă muzica în regat. Ariel este membră oficială a liniei Prințese Disney, o franciză creată pentru fete mici. Franciza acoperă o gamă largă de produse, ca reviste, albume muzicale, jucării, jocuri video, haine, accesorii și papetărie. Ariel apare în adaptarea
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri") și sabiță ("Pelecus cultratus"); tritonul cu creastă (un amfibian din specia "Triturus cristatus") și broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"); o scoică din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu, specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN); două gastropode
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus") râs ("Lynx lynx") și vidra de râu ("Lutra lutra"); zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
baza desemnării sitului se află două specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică): ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și două specii floristice (enumerate în aceeași anexă): clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). Alte specii floristice semnalate în arealul sitului: ciucuraș ("Adenostyles alliariae"), crestata ("Aposeris foetida"), arnica ("Arnica montană"), coada-șoricelului ("Achillea
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
sălbatică), printre care trei mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus") și râs ("Lynx lynx"); două specii de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"). Printre plantele protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
ariei naturale se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")) și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, arii naturale protejate
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")) și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, arii naturale protejate) de interes istoric, cultural și turistic
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
European" 92/43/ CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și fusar ("Zingel streber"); precum și nevertebrate: croitorul
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
de o primire entuziasta. În schimb prima sa opera „Diavolii din Loudun” nu a avut un succes imediat. Începând din mijlocul anilor 1970 Penderecki și-a modificat stilul de compoziție, primul său concert pentru vioară fiind axat pe semitonuri și tritonuri. În anii 1980 a compus Recviemul polonez, pe care l-a extins în 1993 și în 2005. Penderecki este căsătorit cu Elżbieta Penderecka și este tatăl a trei copii: o fiică din prima sa căsătorie, Beata, absolventa a Academiei de
Krzysztof Penderecki () [Corola-website/Science/330890_a_332219]
-
baza desemnării sitului. Alte specii faunistice (mamifere, amfibieni, reptile și pești) semnalate în arealul sitului: liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
faunistice (mamifere, amfibieni, reptile și pești) semnalate în arealul sitului: liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), velniș ("Ulmus laevis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"). Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului se află mamifere (popândău - "Spermophilus citellus"), amfibieni cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), reptile
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
liniară a polifoniei. Armonia este rezultatul final al contrapunctului iar basul cifrat este o reprezentare vizuală a acestor armonii implicate adesea într-o interpretare muzicală. Compozitorii au început să fie tot mai preocupați de progresiile armonice și au folosit și tritonul, perceput ca un interval instabil, pentru a crea disonanțe. Atenția acordată armoniei a existat și la anumiți compozitori din perioada renascentistă, în special Carlo Gesualdo. Totuși, utilizarea armoniei îndreptată spre tonalitate și nu spre modalitate marchează trecerea de la renascentism la
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
sau argiloase (Molinion caeruleae)". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află amfibieni și reptile cu specii de: ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască roșie de munte ("Rana temporaria"), triton cu creastă ("Triturus vulgaris"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara") și păianjeni cu specii de "Pardosa amentata", "Trochosa terricola", "Pirata hygrophilus" și "Tetragnatha montana". Flora este reprezentată de plante cu specii de: peștișoară ("Salvinia natans"), o
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
o gamă variată de vegetație și faună specifice turbăriilor. Situl conservă un habitat natural de interes comunitar de tip: "Comuntății depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase" și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a IUCN) din specia "Triturus cristatus" (triton cu creastă). Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
de "Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa" și "Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi cu specii de "Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea" sau "Anthocharis cardamines". În vecinătatea sitului se
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), amfibieni și reptile cu specii de buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN, triton cu creastă ("Triturus cristatus") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau petroc ("Gobio kessleri"); precum și două și specii de plante: "Agrimonia pilosa" (turiță) "Eleocharis carniolica" (pipiriguț). Printre
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) se află specii (protejate și incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]