1,097 matches
-
după aceea, Radu - excesiv de politicos totdeauna - n-a mai suportat nici măcar benignele convenții ale vizitei. S-a retras, ruinat, Împreună cu soția, Înmărmurită și ea. Rugămințile, efortul nostru comun de a-l distanța, cu umor, de nefericita clipă deveniseră caraghioase și triviale, aidoma Întâmplării Însăși. A doua zi, luni 26 iunie 1976, Cella avea să primească un uriaș buchet de trandafiri roz, legat cu o superbă fundă de mătase roz, venind, parcă, de pe tărâmul unde se născuse și unde se Întorsese, recent
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că șansele mele de a primi un pașaport sunt minime. Ultimii ani marcaseră o tot mai evidentă suspiciune și iritare În instituțiile de „Îndrumare și control” față de numele meu. O simțisem În multe Împrejurări (unele ținând, de-a dreptul, de triviale scenarii infantile numite „de-a v-ați ascunselea” sau „hoții și jandarmii”), dar mai ales În relația cu cenzorii care reprezentau, ubuesc, Cenzura inexistentă (o altă instantanee idee genială a genialului Bufon Național). Tensiunea acestei relații se dovedise extremă, atât
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de „artist olandez” al lui Anatol Vieru: pragmatismul (temperat de scepticism și animat de devoțiune productivă În munca de creație) În relația cu publicul și cu autoritatea, profesionalismul obsesiv, măiestria, ca adevărată marcă a personalității care Își permite, În câmpul trivial al cotidianului, să poarte masca, deloc ipocrită, a negociatorului cordial, modest, dar și sigur pe sine, dar și autoironic. În rândurile și printre rândurile epistolare, ni se Îngăduie să intuim, cred, și nodurile de tensiune. Se vede, anume, ceea ce doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
paginile volumului Despre clovni, un anumit sentiment al urgenței, irepresibil În anii de dinaintea și imediat după căderea Zidului. Dacă atunci era vorba de o firească suspiciune față de rolul de victimă, ca și față de cel de acuzator, În jurul cărora zumzăie publicitatea trivială a zilei, astăzi motivele sale nu mai sunt localizate În tragedia totalitară, al cărei cobai și martor, deloc excepțional, ci mai curând obișnuit, a fost să fie, ci În realitatea postcomunistă „globală” al cărei cetățean a devenit. Surprizele nu cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
slăbiciunilor și ambiguităților unui fost prieten, deci o „trădare” (??), spune multe despre influența simplificator-vulgarizatoare, chiar și asupra unor lectori profesioniști, a mass-mediei avide de scandal. În sfârșit, manipulata problematică a Holocaustului, tot mai asaltată astăzi, cu sloganuri deloc mai puțin triviale decât comercializarea perpetuată de profitorii temei, ca literatură de consum, aproape că nu are tangență cu Saul Bellow. Planeta lui Samler este una dintre puținele sale Încercări de a-și apropia literar Holocaustul. O carte care nu cu Holocaustul se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despărțirea” temporară de Eminescu, singura în măsură să permită o recuperare autentică. Mircea Cărtărescu face un portret grotesc al omului Eminescu, într-un text-colaj compus exclusiv din referințe negativ-„demitizante”, în care imaginea poetului este retușată prin acumularea de gros-planuri triviale identificate în textele unor contemporani („Titi cel păros” etc.). În numărul 266 apare o primă replică la aceste luări de poziție, a lui Sorin Șerb, care le acuză de „huliganism cultural”. Un alt număr reia, sub genericul Dreptul anonimilor la
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
critic” Mihail Eminescu. Folosindu-se de la o afirmație a lui Titu Maiorescu (despre blazarea și genialitatea lui Eminescu), autorul susține că poetul era un bolnav inapt pentru o viață socială normală, un versificator cu o influență dăunătoare prin imaginile ilogice, triviale din poezia sa. Condiții speciale (viața, boala, moartea), interese de grup (ale Junimii) ar fi dus la decretarea ca geniu a unui „biet comediant”, „nice geniu, nice barem poet”, simplu propagator al ideilor funeste ale lui Schopenhauer. Critica lui G.
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
ușurință de la meditația asupra vieții și a morții la lirismul sensibil al evocării viețuitoarelor mărunte (Șopârla, Balada broaștei, Vrabia). Cultivă și pamfletul în versuri, cu adresă bine precizată, poezia sa socială fiind de cele mai multe ori una a invectivei, dar cuvintele triviale sunt adesea, ca și la Tudor Arghezi, înnobilate artistic. Dacă prima carte conținea in nuce toate posibilitățile lirice ale lui G., poemele din La poarta din urmă atestă o maturitate remarcată de multe voci ale criticii literare a vremii. Fiorul
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
se vinde bine și trădează literatura pură. Nesau asau antipoetică, nu pentru că ar refuza metafora, ci pentru că o manifestă ca și cum n-ar avea conștiința poeziei moderne ca antipoezie, a literaturii moderne ca antiliteratură. Acest teritoriu al literaturii expuse - narcisic sau trivial, ori pur și simplu terapeutic sau turistic - este acela al sistemului de consum. Teritoriul acesta este altul decît cel al literaturii pure: nu superior sau inferior, așa cum nici ziua nu e superioară sau inferioară nopții. „Totul se reia În această
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Dan Brown sau Paulo Coelho. Houellebecq nu apare ca vraci venit să vindece bolile cititorului, sau ca arheolog descoperitor al unor adevăruri istorice ținute departe de ochii lumii. Aidoma protagonistului din Posibilitatea unei insule, el este mizerabilul, cinicul, perversul, scabrosul, trivialul comic pentru care nu mai există nimic sfînt, a cărui inteligență lucrează doar În propriul beneficiu și În disprețul omenirii pe care nu dă doi bani (acesta este punctul de contact cu discursul lui Beigbeder, intrat pentru totdeauna În pielea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
doar printr-o modificare, nu neapărat și, de fapt, aproape deloc dureroasă, produsă asupra vieții acestuia. Mătușa (“la tante”) naratorului din Les Champs d’honneur suferă la moartea, pe front, a fratelui ei, În 1916, fizic, la modul cel mai trivial cu putință: intră Într-o menopauză foarte precoce (Les Champs d’honneur, pp. 145-152). Ca și În cazul altor scriitori contemporani, procesul de Îmblânzire a morții - prin reprezentările propuse - este ușor de detectat. La Jean Echenoz o ploaie monotonă, tânguitoare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
terifiantă a efectelor secetei, plasticizate într-un tablou apocaliptic (Foamete), așa cum lipsa mijloacelor de subzistență în mediul urban îl face să arunce diatribe și blesteme grele asupra orașului (Fapte diverse). Rostirea țărănească sau suburbană, cu inserții dialectale, aspră, dură, uneori trivială, dar în căutare de figuri și imagini de efect, șocante chiar, este principalul suport al tensiunii lirice revendicative. În insolența sa orgolioasă, poetul dă glas trupului, instinctelor, impulsurilor fiziologice, atacând zonele joase ale sensibilității. Stelele sunt despuiate de orice conotație
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Petru Comarnescu (3-4/1934) și care se va dovedi nefastă, recomandă ca model de publicație culturală programul de sală al unui spectacol de balet montat la Opera Română de balerinul Gabriel Negri, pe muzica lui Debussy. O campanie de presă trivială, cu resorturi obscure, împotriva spectacolului, acuzat de erotism invertit, atrage într-un scandal, rămas faimos, și numele principalilor „criterioniști”, nu doar colaboratori la caietul de sală, dar și propagatori prin revistă ai „imoralității”. Mircea Vulcănescu și Al. Cristian Tell au
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
și a incapacității de a iubi, având o sărăcie majoră în relațiile afective. Nu-și dă seama și nu înțelege faptul că manifestările sale sunt neadecvate. Se adaugă consumul necontrolat de alcool și droguri, comportamentele parasuicidare, o viață sexuală impersonală, trivială și puțin integrată, precum și incapacitatea de a urmări un plan general de viață. Psihopatul, așa cum e descris mai sus, poate avea succese în diferite domenii sociale. Sunt date exemple de doctori, psihiatri, avocați, oameni de știință și de afaceri, „oameni
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un liric al Gării de Nord, erou tragic, care vede toate relele lumii filmate prin ochii lui și ai mamei sale, personaj-model. Hârtie igienică (1999) este un volum provocator, trimițând la universul ionescian și, în același timp, conturând o paradigmă proprie. Prin trivial poetul caută purificarea, prin „fișele” sale „clinice” înregistrează sordidul și abjecțiile lumii, rămânând însă un inocent. „Vagabondul” ucide obscenul făcând dintr-un banal centru de panificație un fel de axis mundi. El este pe rând „haiduc”, sinucigaș privind „frânghia de la
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
o alta a șesului. Este unanim recunoscută deosebirea dintre c. de dragoste din nordul țării și cel din sud. În timp ce c. din Moldova de nord și Transilvania e mai învăluitor, cel muntean și oltenesc palpită de senzualitate, frizând uneori chiar trivialul. Stilul c. transilvănean este mai lapidar, piesele sunt câteodată scurte notații, motive singulare, în schimb în sud se manifestă tendința către discurs, către acțiune, de unde și ideea de a vorbi despre o lirică „măruntă” și una „dezvoltată”. În c. românesc
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
mai e decât un pas, pe care poeta îl face cu grație. Literatura nu e o joacă, nici măcar un joc, e existența însăși, o viață asumată patetic și cu stoicism, ca un martiriu agreabil. Lirismul este purificat de orice aluviuni triviale, versurile, canonice sau nu, au o curgere deloc lină, ele se succedă imprevizibil, inundând textul cu imagini mereu proaspete. C. mizează totul pe o poezie gravă, îngândurată, care înflorește suav sub ochiul cititorului. Și ca eseistă dezvăluie aceeași luciditate necruțătoare
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
fără să abuzeze. Istorii e proza unui artist, elegant și detașat, pe alocuri rece, meticulos, meșteșugar, care se lasă atras de spectacolul vitalității primare (și al reversului ei: degradarea), instinctuale, frenetice, din dorința (tot de natură artistică) de a estetiza trivialul și de a transfigura ordinarul. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, București, 1966; Patimile, București, 1968; Martorii, București, 1968; Epistole, București, 1969; Cartea fiilor, București, 1970; Etica, București, 1971; Armura lui Thomas și alte epistole, București, 1971; Cele ce
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
vecini Ca o matcă la albiniTatăl său era blajin Om cu suflet de creștin. Eu când eram copilaș Purtam smeul pân oraș Cu copiii mă certam Mingi, arșicele jucam. Tatăl, moșul mieu au fost Secretar mare, nu prost.... Observând caracterul trivial al acestei poezii, Paul Cornea avea să spună că de aici a dispărut literaritatea 4. Și într-un fel are dreptate. Versurile, cu rimarea naivă a replicilor, sună a proză. Iar prin comparație cu textele din Rost de poezii, forjate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în starea în care era când a fost chemat (Corinteni, 7.17-24)6. "Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat" e cheia fondării unei vocații secularizate, posibilitatea de a trăi chemarea religioasă în planul trivial al ocupațiilor cotidiene. E o formulă specifică a vieții dedicate, caracteristică eticii protestante: o unică dorință de inspirație divină care pătrunde în sfera vieții de zi cu zi și se poate împlini acolo. "Profesia concretă a individului devine în măsură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
specială a lui Dumnezeu, dată lui, de a face față poziției concrete în care l-a situat Dumnezeu"7. Weber reconstituie imaginea unui apel divin care nu se realizează numai în planul existenței monahale, ci și în acela al existenței triviale. Nu e mai mult decât o schimbare a locului în care e trăită chemarea religioasă: munca e substitutul unei "biserici". Lucrând, făcându-și treaba, individul nu caută o realizare a sinelui, ci așteaptă tot o salvare a sufletului, ca și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ci de voi [...] Bucurați-vă de asta cum veți putea!" Este limba evreilor din Est cu desaga lor murdară, oameni certăreți, necredincioși, persecutați, hoți dar care formează o comunitate 614. O evidentă nostalgie e manifestată pentru acest gen de personaje triviale, sordide, incapabile de a trăi cumsecade și care sunt opusul evreului din Vest din care Kafka face parte. Primul posedă ceea ce ceilalți, cei civilizați au pierdut, o forțo de existență care înglobează toate instinctele și a căror murdărie aproape animalică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a tranșă dilemă securității pe baza polențialului militar de care dispuneau (ceea ce se definește prin sintagmele hard security sau high politics detaliate mai sus), dar mai ales de eșecul deliberat al acestor superputeri de a soluționa problemele considerate mărunte, triviale, de interes secundar (cele ce formau așa-zisa soft security). Aceste probleme și-au luat revanșa în lumea care a urmat Războiului Rece".74 1.1.2. Securitate - scurtă abordare teoretică Până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial termenul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
menține; când reușește ne oripilează printr-o profunzime de urâțenie și de marfă proastă. Îngrămădirea de mărfuri inutile, ca și cum consumerismul neînfrânat ar fi devenit supremul ideal al civilizației occidentale. Suntem supărați pe prosperitate pentru că ea nu este decât prosperitate, adică trivială; suntem supărați pe ea pentru că nu se întinde asupra tuturor". Sigur, citatul spune multe despre sațietatea și prea-plinul unei lumi care s-a săturat de atâta bine. Unui om din estul Europei sau din nordul Africii, care a trăit zeci
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fără lecturi, fără „intelectualisme”. O astfel de definiție exclude, din plecare, toate vârfurile istoriei politice ale lumii, de la Marc Aureliu la Churchill, de la Napoleon la De Gaulle. Oamenii de viziune nu sunt niciodată simpli administratori sau strategi mărunți ai unor triviale jocuri de culise. Nici Titulescu nu era un funcționar superior oarecare, nici Helmut Schmidt un îngust om de cabinet. Evident, nu orice învățat e pregătit să preia funcții importante în ierarhiile puterii, dar e foarte bine când oamenii de stat
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]