1,140 matches
-
fiu de numai 11 ani. La 12 august, sultanul Murad al III-lea, îl anunță pe voievodul Moldovei Petru Șchiopul, unchiul domnitorului copil, ca încredințase domnia lui Mihnea, cerându-i să-l sprijine la nevoie . Este înhumat la mănăstirea "Sfântă Troița", din București (pe locul actualei mănăstiri Radu Vodă), ctitorie a voievodului. Piatră tombala, fragmentată, a fost găsită ca suport pentru fântână din curtea bisericii în urma unor investigații făcute în anii '20 .
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
fost îngropat în "cimitirul sărăcilor" de la Sighet, locul real unde se află cadavrul său nefiind cunoscut până în prezent. Informațiile oficiale privind decesul său dovedindu-se a fi un fals grosolan. La Memorialul Sighet feciorul său Gheorghe Ciugureanu a ridicat o Troiță în memoria Martirului neamului român Daniel Ciugureanu. Troița lui Daniel Ciugureanu se află alături de Troița altui Martir al neamului român Iuliu Maniu. La Mănăstirea Cernica Gheorghe Ciugureanu a ridicat un Cenotaf (mormânt fără oseminte) pentru Daniel Ciugureanu. Cenotaful se află
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
real unde se află cadavrul său nefiind cunoscut până în prezent. Informațiile oficiale privind decesul său dovedindu-se a fi un fals grosolan. La Memorialul Sighet feciorul său Gheorghe Ciugureanu a ridicat o Troiță în memoria Martirului neamului român Daniel Ciugureanu. Troița lui Daniel Ciugureanu se află alături de Troița altui Martir al neamului român Iuliu Maniu. La Mănăstirea Cernica Gheorghe Ciugureanu a ridicat un Cenotaf (mormânt fără oseminte) pentru Daniel Ciugureanu. Cenotaful se află între mormintele lui Ion Pelivan și Pantelimon Halippa
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
cunoscut până în prezent. Informațiile oficiale privind decesul său dovedindu-se a fi un fals grosolan. La Memorialul Sighet feciorul său Gheorghe Ciugureanu a ridicat o Troiță în memoria Martirului neamului român Daniel Ciugureanu. Troița lui Daniel Ciugureanu se află alături de Troița altui Martir al neamului român Iuliu Maniu. La Mănăstirea Cernica Gheorghe Ciugureanu a ridicat un Cenotaf (mormânt fără oseminte) pentru Daniel Ciugureanu. Cenotaful se află între mormintele lui Ion Pelivan și Pantelimon Halippa. Daniel Ciugureanu a publicat alături de Nicolae Iorga
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
creațiile sale au fost traduse în rusă și lituaniană. Dumitru Matcovschi a scris, de asemenea, și piese de teatru, precum "Președintele", "Cântec de leagăn pentru bunici", " Piesă pentru un teatru provincial", "Pomul vieții", "Abecedarul", "Ion Vodă cel Viteaz", "Sperietoare", "Tata", "Troița", "Bastarzii" etc. "Troița" a fost ecranizată în 1993 prin premiera filmului televizat de lung metraj cu același nume. Multe din versurile lui Matcovschi au fost transpuse pe note de către compozitori ca Ion Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici, Mircea Oțel, Mihai Dolgan, Constantin
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
fost traduse în rusă și lituaniană. Dumitru Matcovschi a scris, de asemenea, și piese de teatru, precum "Președintele", "Cântec de leagăn pentru bunici", " Piesă pentru un teatru provincial", "Pomul vieții", "Abecedarul", "Ion Vodă cel Viteaz", "Sperietoare", "Tata", "Troița", "Bastarzii" etc. "Troița" a fost ecranizată în 1993 prin premiera filmului televizat de lung metraj cu același nume. Multe din versurile lui Matcovschi au fost transpuse pe note de către compozitori ca Ion Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici, Mircea Oțel, Mihai Dolgan, Constantin Rusnac, Tudor Chiriac
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
în orașul Câmpia Turzii. Inițial, pe acest loc, soția sa - Doamna Stanca -, cu învoirea principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reușit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenționat de către naționaliști fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troițe, așa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820, achiziționată de istoricul turdean István Téglás (1853-1915), apoi de contele József Kemény (1795-1855) din Luncani. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, preotul greco-catolic Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
preotul greco-catolic Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări. Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1928 de către Comitetul Femeilor Române din Turda o troiță din lemn, la recomandarea și la dorința Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreună cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919. Realizarea Troiței a fost posibilă și cu sprijinul „Societății monumentelor istorice” din București. Troița de lemn, în prezent
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
locul fostei capele, a fost realizată în anul 1928 de către Comitetul Femeilor Române din Turda o troiță din lemn, la recomandarea și la dorința Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreună cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919. Realizarea Troiței a fost posibilă și cu sprijinul „Societății monumentelor istorice” din București. Troița de lemn, în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripția: "„Aici a fost răpus marele
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
Române din Turda o troiță din lemn, la recomandarea și la dorința Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreună cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919. Realizarea Troiței a fost posibilă și cu sprijinul „Societății monumentelor istorice” din București. Troița de lemn, în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripția: "„Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”". Monumentul nou (obeliscul) a fost
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
armeni. Mănăstirea Hagigadar este înconjurată de ziduri de incintă nu foarte înalte. Există nu mai puțin de șase porți de ieșire din incintă. În interior pe lângă biserică, se află o trapeză, un grup sanitar, o fântână cu roată acoperită, o troiță și o clopotniță amenajată între două trunchiuri de copac. În inventarul bisericii se află mai multe icoane vechi, precum: La sfârșitul secolului al XIX-lea, se afla aici un clopot care fusese găsit cu ocazia săpării unui mormânt în cimitirul
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
15 călugări, cu care a întemeiat în pădure o mică sihăstrie, cunoscută multă vreme sub numele de Sihăstria lui Iov, iar mai târziu Poiana Iova. În anul 1993, credincioșii din Bogdănești au marcat locul vechiului lăcaș de rugăciune printr-o troiță. La 20 iulie 1994, din inițiativa preotului Gheorghe Loghinoaia , s-a pus piatra de temelie la rezidirea Mănăstirii Bogdănești, în prezența PS Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și fiu al satului. Începând din anul 1994, s-a
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
hramul Sf. Nicolae din Anghelești (Cărpiniș), sub îndrumarea preotului Manu Gheorghe (decedat) și prin sprijinul primarului din acea vreme și a sponsorizărilor primite de la S.C.OLTCHIM S.A. și S.C. HOREZU’93. Între anii 1990 și 1997 au fost construite 7 troițe și 3 fântâni publice. O troița având hramul Sf. Mihail și Gavril a fost donată în 1996 Muzeului Satului București; anual delegații din localitate participă la hramul acestei troițe ce se organizeaza la Muzeul Satului. Prima școală apare menționată la
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
sub îndrumarea preotului Manu Gheorghe (decedat) și prin sprijinul primarului din acea vreme și a sponsorizărilor primite de la S.C.OLTCHIM S.A. și S.C. HOREZU’93. Între anii 1990 și 1997 au fost construite 7 troițe și 3 fântâni publice. O troița având hramul Sf. Mihail și Gavril a fost donată în 1996 Muzeului Satului București; anual delegații din localitate participă la hramul acestei troițe ce se organizeaza la Muzeul Satului. Prima școală apare menționată la 1836 în Pietrari de Jos, fiind
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
HOREZU’93. Între anii 1990 și 1997 au fost construite 7 troițe și 3 fântâni publice. O troița având hramul Sf. Mihail și Gavril a fost donată în 1996 Muzeului Satului București; anual delegații din localitate participă la hramul acestei troițe ce se organizeaza la Muzeul Satului. Prima școală apare menționată la 1836 în Pietrari de Jos, fiind atestată documentar într-un document al Eforiei Școalelor care este de fapt un tabel cu școlile din județ la anul 1836, descoperit de
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
este confirmat de autorul sas "Thomas Tartler", care precizează: "„...era o cruce mare cu un crucifix, deoarece papistașii au numit Tâmpa "Dealul Crucii" (Kreuzberg)”". Crucea aparținea românilor din Șchei, care ridicau (cu sau fără aprobarea autorităților din cetate) cruci și troițe în tot spațiul șcheian, uneori chiar la distanțe foarte mici de zidurile orașului. O cronică situează data construirii acesteia pe 2 august 1696, dar o atribuie „tâmplarilor” împăratului "Hussein". „Pe la 1714 (după alte surse 1696 sau 1718), senatorul brașovean "Johann
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
pus și s-a sfințit piatra fundamentală a actualei biserici cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Construirea bisericii a durat patru ani (1930-1934) și a fost efectuată conform proiectului arhitectului Silvestru Rafiroiu, cel care a conceput și „Crucea Martirilor” („Troița”) din parcul Eminescu, precum și alte edificii din Arad. Biserica este așezată pe un soclu înalt de piatră cioplită, zidurile sunt de cărămidă, iar acoperișul este învelit cu tablă. Lungimea sa este de 17,50 m, iar lățimea de 8 m.
Micălaca () [Corola-website/Science/303850_a_305179]
-
dreptul de a-și ridica o biserică. Potrivit cronicii locale a lui Thomas Tartler, de abia la 31 iulie 1812 "„împăratul dădu aprobarea pentru ridicarea unei a doua biserici în Șchei”", în locul unei capele făcute în 1806. Probabil că alături de troița amintită se începuse construcția bisericii din lemn, terminată în anul 1813.
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
Mihai Viteazul. După bătălia de la Șelimbăr, prin toate localitățile sibiene, prin care a trecut domnitorul român în drumul său spre Alba Iulia, populația l-a primit cu entuziasm. În cinstea victoriei de la Șelimbăr s-a ridicat în anul 1925 o troiță din lemn pe acest câmp de luptă, la "„Movila lui Mihai”". Ulterior, în anul 1988 troița din lemn a fost refăcută de Ioan Cozma mai impunătoare, fiind vizibilă de la mare distanță. Troița poate fi observată pe partea stângă a DN1
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
în drumul său spre Alba Iulia, populația l-a primit cu entuziasm. În cinstea victoriei de la Șelimbăr s-a ridicat în anul 1925 o troiță din lemn pe acest câmp de luptă, la "„Movila lui Mihai”". Ulterior, în anul 1988 troița din lemn a fost refăcută de Ioan Cozma mai impunătoare, fiind vizibilă de la mare distanță. Troița poate fi observată pe partea stângă a DN1 (E68), la intrarea în orașul Sibiu.
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
Șelimbăr s-a ridicat în anul 1925 o troiță din lemn pe acest câmp de luptă, la "„Movila lui Mihai”". Ulterior, în anul 1988 troița din lemn a fost refăcută de Ioan Cozma mai impunătoare, fiind vizibilă de la mare distanță. Troița poate fi observată pe partea stângă a DN1 (E68), la intrarea în orașul Sibiu.
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
parte din Planurile de amenajare a apelor din România. "Tismana" este situată în sud-vestul României, în partea de nord-vest a județului Gorj, localitatea de reședință a orașului fiind localitatea Tismana, centrul civic având coordonatele: . Paralela 45° exact, trece prin dreptul troiței de la intrarea dinspre nord în satul Racoți iar meridianul 23° trece prin capătul estic al satului Vâlcele, DJ 672, Tismana - Târgu-Jiu. Se învecinează la est cu comuna Peștișani la vest cu comuna Padeș la sud-vest cu județul Mehedinți, la sud
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
în Primul Război Mondial. În 1935 a fost construit un drum de acces pietruit și lung de un kilometru și jumătate ce urca din centrul Orșovei până în Dealul Moșului. Drumul a fost numit Drumul Eroilor și era străjuit de șapte troițe sculptate din lemn de stejar masiv, aceste troițe erau închinate regimentelor care au luptat în zonă în Primul Război Mondial. Troițele au dispărut prin anii 1960. Mănăstirea Sfânta Ana a fost construită între anii 1936 și 1939, perioada în care
Mănăstirea Sfânta Ana () [Corola-website/Science/312525_a_313854]
-
construit un drum de acces pietruit și lung de un kilometru și jumătate ce urca din centrul Orșovei până în Dealul Moșului. Drumul a fost numit Drumul Eroilor și era străjuit de șapte troițe sculptate din lemn de stejar masiv, aceste troițe erau închinate regimentelor care au luptat în zonă în Primul Război Mondial. Troițele au dispărut prin anii 1960. Mănăstirea Sfânta Ana a fost construită între anii 1936 și 1939, perioada în care Șeicaru era director al ziarului Curentul și deputat
Mănăstirea Sfânta Ana () [Corola-website/Science/312525_a_313854]
-
ce urca din centrul Orșovei până în Dealul Moșului. Drumul a fost numit Drumul Eroilor și era străjuit de șapte troițe sculptate din lemn de stejar masiv, aceste troițe erau închinate regimentelor care au luptat în zonă în Primul Război Mondial. Troițele au dispărut prin anii 1960. Mănăstirea Sfânta Ana a fost construită între anii 1936 și 1939, perioada în care Șeicaru era director al ziarului Curentul și deputat în Parlamentul României. Mănăstirea, care trebuia să poarte hramul Sfânta Ana (după numele
Mănăstirea Sfânta Ana () [Corola-website/Science/312525_a_313854]