962 matches
-
specifice de poluanți, k · 10-2; pentru sursa liniară III (funcție de x0 și H). Alte considerații: topografia perimetrului de interes este relativ uniformă, fără denivelări/obstacole; nu se iau în calcul: valori ale vitezei zilnice ale vânturilor locale, gradientul de temperatură, turbulența atmosferică, regimul precipitațiilor; se utilizează în calcul v0= 2,5 m/s pentru valoarea medie a vitezei vântului predominant din zonă (ca media valorilor pe ultimii doi ani). Formulele de calcul 1) Calcularea înălțimii efective de evacuare a poluanților pentru
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
diametrul gurii de evacuare a coșului, în m; u - viteza poluantului deasupra coșului, în m/s; v - viteza vântului la gura coșului, în m/s; reprezintă un factor de corecție care ține cont de topografia locală (denivelări/obstacole) și de turbulența atmosferică; unde: n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
în m; u - viteza poluantului deasupra coșului, în m/s; v - viteza vântului la gura coșului, în m/s; reprezintă un factor de corecție care ține cont de topografia locală (denivelări/obstacole) și de turbulența atmosferică; unde: n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulență mare); n = 0
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
în m/s; reprezintă un factor de corecție care ține cont de topografia locală (denivelări/obstacole) și de turbulența atmosferică; unde: n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulență mare); n = 0,5 pentru stare atmosferică extremă (turbulență extremă). 2) Calcularea concentrațiilor la sol pentru toate sursele de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
locală (denivelări/obstacole) și de turbulența atmosferică; unde: n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulență mare); n = 0,5 pentru stare atmosferică extremă (turbulență extremă). 2) Calcularea concentrațiilor la sol pentru toate sursele de poluare (I, II, III) Se utilizează în calcul relațiile simplificate Sutton a) pentru
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulență mare); n = 0,5 pentru stare atmosferică extremă (turbulență extremă). 2) Calcularea concentrațiilor la sol pentru toate sursele de poluare (I, II, III) Se utilizează în calcul relațiile simplificate Sutton a) pentru sursele punctiforme unde: k(0, max) - reprezintă concentrațiile
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
0,5 cu: n = 0 pentru stare atmosferică stabilă (fără turbulență) condiție utilizată în proiect; n = 0,2 pentru stare atmosferică reletiv stabilă (turbulență mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulență mare); n = 0,5 pentru stare atmosferică extremă (turbulență extremă). 2) Calcularea concentrațiilor la sol pentru toate sursele de poluare (I, II, III) Se utilizează în calcul relațiile simplificate Sutton a) pentru sursele punctiforme unde: k(0, max) - reprezintă concentrațiile specifice pentru sursele punctiforme (tabelul 3.4). Definim concentrația
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
pri intermediul coșurilor de dispersie. Pe baza acestui model se poate evalua impactului potențial al poluanților asupra calității aerului atmosferic, luând în calcul următoarele condiții ipotetice: există o stabilitate atmosferică uniformă (stratificată), intruziunea poluanțior făcându-se în toată masa atmosferică; turbulența atmosferică se produce conform legilor de difuzie a gazelor, fapt care face ca diluarea poluanților pe direcția orizontală sau verticală să poată fi descrisă de o ecuație gaussiană; emisiile poluante intră în atmosferă la o înălțime egală cu înălțimea fizică
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
poluantului monitorizat conform modelulului gaussian a fost stabilită de D.B. Turner. Coeficienții de dispersie Sy, Sz depind de distanța orizontală considerată pe direcția vântului, configurația terenului (zonă rurală cu teren neted deschis sau zonă urbană cu clădiri înalte), stabilitatea atmosferică (turbulențe atmosferice, datorită curenților naturali de convecție). Coeficienții de dispersie pot fi determinați folosind nomogramele din figura 4.2 și figura 4.3. Clasele de stabilitate atmosferică, (indicate în cele două nomograme, figurile 4.2 și 4.3), stabilite conform schemei
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
temperatură < - 1.5°C/100 m, când jetul emisiei poluante este puternic oscilant (descrie bucle); B - condiții moderate de instabilitate atmosferică, cu gradientul de temperatură între - 1,5 ÷ - 1°C/100 m, când jetul emisiei poluante este puternic oscilant, prezintă turbulențe; C - condiții reduse de instabilitate atmosferică, cu gradientul de temperatură între -1 ÷ -0,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică ușor oscilantă; D - condiții atmosferice neutre (adiabate), cu gradientul de temperatură între - 0,5 ÷ +0
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică ușor oscilantă; D - condiții atmosferice neutre (adiabate), cu gradientul de temperatură între - 0,5 ÷ +0,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică fără turbulențe convective; E - condiții reduse de stabilitate atmosferică izotermă, cu gradientul de temperatură între +0,5 ÷ +1,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică fără turbulențe convective; F - condiții atmosferice moderat stabile, caracteristică inversiunii termice, cu
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
m, când jetul emisiei poluante are o formă conică fără turbulențe convective; E - condiții reduse de stabilitate atmosferică izotermă, cu gradientul de temperatură între +0,5 ÷ +1,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică fără turbulențe convective; F - condiții atmosferice moderat stabile, caracteristică inversiunii termice, cu gradientul de temperatură > +1,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are formă de steag, cu tendințe de coborâre. Evaluarea potențialului de poluare produs de o centrală termică Pentru
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
variază după loc, climat, obiceiuri, stare sanitară, probleme economice diferite de la țară la țară; ei, bine! aceste probleme trebuie rezolvate una câte una, și nu printr-o formulă unică"56. Miza acestui demers era pentru Gambetta și ai săi dezamorsarea turbulențelor revoluționare și liniștirea proprietarilor afectați de episodul tragic al Comunei. Ea face să existe interes pentru diferitele pericole ale realității sociale (alcoolismul, încăperile insalubre, tuberculoza, exploatarea copiilor etc.), însă fără să le raporteze vreodată la ceea ce le unea exploatarea clasei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
devreme sau mai tîrziu, practic toate țările se confruntă cu situații de criză destul de grave de ordin politic, economic, ideologic, militar, internațional. Drept urmare, dacă un sistem politic democratic trebuie să se mențină, va fi nevoie să poată supraviețui provocărilor și turbulențelor pe care le generează asemenea crize. Dobîndirea unei democrații stabile nu se aseamănă cu o călătorie lină pe o mare calmă; dimpotrivă, cîteodată presupune parcurgerea unui traseu anevoios și nesigur. În timpul unei crize majore și prelungite, sporește riscul ca democrația
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este o stare „neotavaică”, înclinată spre stări sufletești furtunoase, deoarece formele ancestrale își dispută predominanța. Ea durează de la 12 la 22-25 de ani și se caracterizează prin stări furtunoase și tensiuni, deoarece corespunde unei perioade din istoria omenirii marcată de turbulență și tranziție. Tipică pentru această vârstă este oscilarea între stări emoționale opuse: veselie și exuberanță, urmate de depresie și melancolie, de exemplu. Cuvintele cheie care sintetizează adolescența sunt Sturm und Drang sau, echivalentul în engleză, Storm and stress. Această viziune
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
viteză parabolic, datorită diferențelor dintre forțele de adeziune (ale lichidului la peretele vasului) și cele de coeziune (din interiorul lichidului). Mai ales la viteze mari, neregularitățile tubului determină curgere turbulentă, însoțită de creșterea rezistenței la curgere. Tendința de apariție a turbulenței se exprimă ca . Curgerea devine turbulentă chiar în tuburi drepte cu perete neted dacă Re > 2000. Pentru incinte sferice și tubulare tensiunea parietală T este direct proporțională cu presiunea luminală (P) și cu inversul razei (r); (legea lui Laplace). Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune (ca în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune (ca în cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de importantă pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
curgere a aerului. La un flux aerian redus, particulele au un traiect liniar, paralel cu peretele tubului (A) ; curgere laminară. Dacă fluxul aerian este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui bronșic, cu multe ramificații și modificări ale calibrului căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională (B), iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională (B), iar în trahee curgerea este turbulentă (în special în cursul efortului, când viteza curgerii aerului este mai mare). Ascultația pulmonară Turbulențele produse la trecerea aerului prin conductele tubului respirator generează două zgomote caracteristice, zgomotul laringotraheal și murmurul vezicular. La nivelul orificiului glotei diametrul căilor aeriene se îngustează și apoi se lărgește brusc (traheea); aici se produce zgomotul laringo-traheal. Acest zgomot se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
națională, misterioasă și tulburătoare, i-a aureolat pe studenți: cei care detonaseră Întâmplător Încărcătura explozivă de resentiment social păreau acum, retrospectiv, creierul și motorul acțiunii. Mai presus de orice, evenimentele din mai au fost neobișnuit de pașnice după standardul de turbulență revoluționară din alte țări sau din Franța vremurilor trecute. S-au produs acte de vandalism, iar după „noaptea baricadelor” (24 mai) au fost spitalizați câțiva studenți și polițiști. Dar ambele tabere s-au abținut. Nici un student nu și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]