5,483 matches
-
precum Alga, Turia, Cuadernos del Ateneo, Cuadernos del Matemático, El periódico de poesía, The Barcelona Review ori Encuentros en Catay. Opera i-a fost inclusă în numeroase antologii tipărite și în format digital. Poemele sale s-au tradus în catalană, turcă, italiană, engleză. Pentru mai multe informații, să se vadă: www.goya-gutierrez-lanero.com Poemul tălmăcit acum este preluat din revista Alga, nr. 71, Castelldefels, 2014. Un lirism stăpânit, reticent și abscons, oscilând, cu subtilă pricepere, cu aparentă răceală, cu disimulat cutremur
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
cu ceas, în dreptul celor două ferestre, îi veți vedea defilând pe cei 12 Apostoli, iar în dreapta cadranului va vor atrage atenția două personaje: moartea, reprezentată printr-un schelet, care trage un clopot, în semn că “a sosit ceasul”, si un turc, aseazat în stânga să, care dă din cap în sens de negație, acest lucru însemnând că de fapt nu a sosit acel ceas. Turcul este simbolul temei, deoarece timp de secole, turcii au fost principalii invadatori ai Europei Centrale și teama
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
un cântec de dragoste și în limba chineză. În toată cariera sa, artista Aneta Stan a învățat și interpretat, cu multă ușurință, cântece în aproape toate limbile țărilor prin care a făcut turnee, având mari succese cu ele (bulgară armeană, turcă, macedoneană, rusă, engleză, franceză, italiană, spaniolă, ivrid, greacă, jugoslavă, chineză, inclusiv țigănească. O invitație specială a avut din partea Filarmonicii din Pory, Finlanda, împreună cu marele țimbalist Marin Ulei, unde a susținut o serie de spectacole, în orașele Pory și Helsinky, solicitată
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
gazda a numeroase festivaluri tradiționale, naționale și internaționale. Muzeul Medieval din incinta Castelului Lemessos impresionează prin relicvele sale, obiecte de tezaur și artefacte, exponate medievale și bizantine, multe dintre ele transferate aici de la Muzeul Medieval din Lefkosia (Nicosia), după invazia turcă din 1974. Numeroase încăperi ale castelului găzduiesc expoziții tematice (bijuterii din bronz, argint și aur, arme și armuri, obiecte de ceramică, înscrisuri, etc.). Din turnul castelului, astăzi recondiționat și pus la dispoziția turiștilor, am ajuns pe o terasă superbă de unde
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de țărani din Crimeea. Ei s-au oprit pe o așezare deja existentă, cu populație româno-tătară, numită Gherengic, care în limba turcă înseamnă „nu te apropia, mireasă”. Legenda spune că pe acel loc s-au întâlnit căruțele a două nunți și cum nu era voie ca cele două mirese să se vadă, a urmat o luptă între nuntași. Pe acel loc a
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
unde s-a zidit Casa Domnului, nimic nu se năruie pentru veșnicie. „Cunoscută cândva și cu numele de «Aluniș», Mănăstirea Plăviceni (n.n. - județul Teleorman) s-a așezat în istorie pe fundamentul unei legende care spune că, pentru a scăpa de turcii urmăritori, doamna Stanca, soția voievodului Mihai Viteazul, s-ar fi ascuns într-un aluniș din acest loc. - menționează, în ziarul «Lumina», jurnalistul și scriitorul Dumitru Manolache. - Și, ca mulțumire că Dumnezeu a ocrotit-o, a ridicat aici o biserică, făcând
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
de poezie contemporană românească (Coordonator) - Volumul 2: 31 poeți contemporani, 368 pagini, Armonii Culturale, 2016: 31. ACtori printre Vise - Antologie de proza contemporană românească (Coordonator, 24 prozatori contemporani, 420 pagini), Armonii Culturale, 2016; 32. RUGA/ DUA (versuri, traducere în limba turcă de ȘACHIR URFET (Mangalia), ilustrație și coperta - pictor GHEORGHIȚĂ GALAN (Adjud)), Armonii Culturale, 2016. 33. LiterCritica (Antologie de texte critice - note, comentarii, recenzii, cronici), Ed. Armonii Culturale, 2016 34. PE UMERI DE STELE/ Aux époles d'étoiles (versuri, traducere lb
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
a stimulării curiozității și dorinței de cunoaștere. Pentru realizarea complexului de la Balcic regina Maria a îmbinat bogăția minții sale și propria creativitate cu priceperea unor persoane apropiate, constructori și grădinari pricepuți precum: pictorul român Alexandru Satmary, arhitectul român de origine turcă Emil Guneș, Gaetan Denize, secretarul ei particular, Eugen Zwiedineck, aghiotantul și secretarul particular al acesteia, grădinarul Jules Jannin, grădinarul și administratorul elvețian de origine evreiască Carol Gutman, arhitecții italieni Augustino și Amerigo. Lucrările au fost executate de firmele italiene: Fabro
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
seară găsim deschisă Biserica Sfântul Gheorghe, o clădire monumentală, în care sunt expuse și icoane cu scrisul în limba română. Zărim turla unei moschei. Admirăm smochinii și cele câteva cruci de piatră din curte, pe care sunt înscrisuri în limba turcă. Ne aruncăm o privire prin ușa deschisă. În dreapta se află un lavoar unde credincioșii se spală înainte de slujbă, după un vechi obicei musulman. Vizităm Muzeul de Istorie și Muzeul de Etnografie, ambele aflate pe aceeași stradă. În Muzeul de Istorie
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
grad mare de risc asumat, trupele răcneau cu toată convingerea un fel de slogan care îi supramotiva și băga groaza în inamici, adjudecându-și astfel victoria. Păi, nu cuceriseră romanii o lume cu strigăte și bătăi în scut, iar ienicerii turci cu al lor iallaaa, iallaaa, nu băgaseră groaza în toată creștinătatea, samuraii care strigau „banzai, banzai”, sau rușii care își vărsau plămânii răcnind ura prelung, la vremea când, drogați cu votcă din cartofi îi sminteau în bătaie pe mai sobrii
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de țărani din Crimeea. Ei s-au oprit pe o așezare deja existentă, cu populație româno-tătară, numită Gherengic, care în limba turcă înseamnă „nu te apropia, mireasă”. Legenda spune că pe acel loc s-au întâlnit căruțele a două nunți și cum nu era voie ca cele două mirese să se vadă, a urmat o luptă între nuntași. Pe acel loc a
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
la Palermo si preotul Joseph Collida de la Biserica „Sf. Nicolae”, care aparținea comunității greco-albaneze și care l-a împărtășit creștinește pe muribund, deci apartenența la masonerie nu l-a transformat în ateu pe revoluționar. Înainte de moarte, patronul hotelului împreună cu consulul turc, îi cer lui Nicoale Bălcescu, ca cetățean al Țării Românești depindea juridic internațional de Imperiul Otoman, să își dictează testamentul. Lasă lucrurile personale și arhiva istorică lui Iona Ghica, care va fi și trimisă de consul cu vaporul poștal într-
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
unei flote, centrul proiectului fiind Varna. Voievodatul românesc al lui Dobrotici devine o forță navală la Marea Neagră impunând respect coloniilor genoveze. Pe la 1385 documentele nu mai vorbesc de Dobrotici, posibil ca acesta să fi căzut în luptă cu genovezii sau turcii ce ocupau o parte din Balcani. La tron vine fiul său Ivancu sau Ioancu, care pentru a avea liniște încheie la Genova pacea cu genovezii. În sala mare a palatului din Pera cei doi ambasadori a lui Ivancu, boierii Costa
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
liniște încheie la Genova pacea cu genovezii. În sala mare a palatului din Pera cei doi ambasadori a lui Ivancu, boierii Costa și Ciolpan încheie în mai 1387 pacea cu Genova și un tratat comercial. Prea târziu însă deoarece sultanul turc Murad I dorea să ocupe Serbia și Bulgaria și să supună voievvodatul vlah al lui Dobrotici. În 1387, după înfrângerea suferită la Pločnik înaintea oștilor sârbo-bosniece, sultanul Murad I le-a poruncit țarului bulgar Șișman și lui „Ivanco, fiul lui
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
beneficiază de indicațiile a doi trădători creștini din cetate, turcii nu reușesc asaltul asupra acesteia. Drept urmare, își schimbă obiectivul și pornesc să îl atace pe țarul Șișman, refugiat la Nicopole. Acesta însă îi oferă sultanului cetatea Silistra în schimbul păcii. Conducătorul turc primește această ofertă dar, în momentul în care trimisul său Ali Pasha dorește să preia cetatea constată că Șișman refuză acest lucru. Silistra va fi cucerită de către turci pe calea armelor, după care vor cădea Veliko Târnovo și Sviștovul. Cronicarul
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de țărani din Crimeea. Ei s-au oprit pe o așezare deja existentă, cu populație româno-tătară, numită Gherengic, care în limba turcă înseamnă „nu te apropia, mireasă”. Legenda spune că pe acel loc s-au întâlnit căruțele a două nunți și cum nu era voie ca cele două mirese să se vadă, a urmat o luptă între nuntași. Pe acel loc a
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
uimit de ceea ce vede, i-am cumpărat un talisman, un șirag de mărgele din chihlimbar, pe care le învârtește ca osmanlâii, cât e ziua de lungă. Pietrele șiragului sunt negre, vineții. Să știi că a început să numere în limba turcă până la douăzeci și unu, atâtea pietre câte are șiragul. Călătoria va dura mult. Abia aștept să vin să-mi văd fetița și mi-e tare dor de tine. Vă iubesc mult. Al tău Necula, 18 Ianuarie 1719” „Dragii mei”, suspina și plângea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
dezveliți din cauza sumanului despicat în luptă. Mâna dreaptă îi sângera ușor sub mâneca ruptă, roșie de sângele închegat. Schender pașa ridică iute mâna. Doi ieniceri îl luară de brațe, târându-l spre locul unde, cu trabucul în gură, marele demnitar turc privea. În fața pașei ienicerii îl aplecară cu fața la pământ. Acesta se smulse ridicându-se mândru. Își întoarse pe jumătate corpul spre cei din carul prizonierilor domnești, aplecându-și capul către ei. - Mărite Doamne, eu mă închin doar ție. Tu ești și
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de pe urma căruia știa că își va mări propriile bogății. Vorba lui fiind cu greutate pe lângă Sultan, în împrejurările actuale, când raporturile dintre poloni și turci se înrăutățiseră. Principele Radu învățase la școlile superioare din Veneția, cunoscând limbile greacă, italiană și turcă. Se remarcase ca un tânăr dotat cu o inteligență ce uimise pe profesorii Universității Venețiene. Împins de împrejurări, mazilise pe Alexandru, fiul răposatului voievod al Moldovei, Eremia Movilă. Când se întâmpla să treacă pe lângă carul celui ce fusese Domn al
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ascultat ...", trecu din uitătură gândul său în mintea celuilalt. Alexandru îl privi trist, fără dușmănie. Închise ochii ca semn că a înțeles răspunsul și-și lăsă pleoapele să-i peste ochii obosiți. Radu oftă adânc și porni încet în urma demnitarilor turci și valahi. Își aduse aminte că și pe fiul său mai mare, ce îl avea cu doamna sa Arghira, îl chema tot Alexandru și oftă din nou, poate pentru faptul că nu ar fi dorit niciodată ca fiul lui să
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
col. „Que sais - je?”, 1991, appud Larousse..., p. 301. [80] A se vedea mai pe larg F. E. Peters, Jerusalem..., p. 483 sau Karen Armstrong, A history.., p. 333, unde aduce drept mărturie impresiile de călătorie ale unui celebru călător turc Evlye Chelebi, care vizitează în anul 1648 Ierusalimul, rămânând impresionat de frumusețea Haramului. [81] Cabala ebr. - primire. Deși este folosit de către autorii medievali în sensul larg de tradiție, cuvântul desemnează învățămintele mistice și esoterice ale iudaismului. A se vedea mai
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Acasa > Cultural > Traditii > HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAȘI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Deși ieșiți de sub influența populațiilor de limbă turcă de acum mai bine de 200 de ani, bătrânii au lăsat moștenire generațiilor ce i-au urmat sărbătorirea Hâderlezului, cea mai mare sărbătoare a spoitorilor, manifestare unică în spațiul românesc, ce are loc la o săptămână după Paștele ortodox al
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă“ în sl., finl., magh., arm., ebr., turcă; chin. tien „cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel mai apropiat de kifa cu u > i și p > f, ca ebr. pe „gură“, arab. fam „gură“. Oare gr. lithos „piatră“ (etim. necunoscută) e
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară > ca pe un eliberator, strigând cu entuziasm: < >. Cei juni se înrolau de voie în oștirea lui; cei bătrâni și femeile îi înlesneau
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
te-au eliberat cruciații, mai întâi te prădară, ai rămas de ocară; Așa ești și astăzi, oraș mult visat, dar ești... tot capitală de țară. Dar țara-nflorește; mandragorele deșertului tău îi atrag pe vrășmași Că-s mulți, ca puhoaiele turce, noi suntem prieteni, dar, bieți copilași Te privim și ne arde, smochin plăpânjor, ce bine îți stă înmugurit; E sigur că Mirele-ți va apare să-ți ridice ocara, popor pedepsit. Istoria doare, prezentul vorbește în grai apăsat, lămurit, Ierusalimul
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]