5,540 matches
-
Sînt adevăruri, dar nevoia voastră de fabulație vă orbește și nu aveți capacitatea să învățați din greșelile voastre ... Vă induceți sentimentele de frică și neliniște și vă aflați scăparea de orice supărare în umplerea burdihanului cu cirezi de vaci și turme de porci, pajiștea pentru voi nu mai este un pieisaj, ci o pășune, dealurile molcome acoperite cu păduri de stejar devin surse de materie primă pentru mobilă, iar frumusețea în sine nu are valoare sentimentală, dacă nu poate fi posedată
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
fiare nevăzute stau tolănite fără frică, ascultând murmurul apei din Valea Rea, din care sar zglobii mulți păstrăvi și lipani. La un moment dat, un cerb speriat, cu coarnele lăsate pe spate, spintecă ca o săgeată desișul. Pe drumul stâncos, turme nenumărate de oi urcă la munte conduse de măgarii încărcați cu greutatea desagilor, turme încercuite de câini ciobănești mioritici, lățoși, cu zgardă de tablă în jurul gâtului, țintuită cu cuie ascuțite, să le fie de folos în lupta cu ursul. Undeva
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
sar zglobii mulți păstrăvi și lipani. La un moment dat, un cerb speriat, cu coarnele lăsate pe spate, spintecă ca o săgeată desișul. Pe drumul stâncos, turme nenumărate de oi urcă la munte conduse de măgarii încărcați cu greutatea desagilor, turme încercuite de câini ciobănești mioritici, lățoși, cu zgardă de tablă în jurul gâtului, țintuită cu cuie ascuțite, să le fie de folos în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
se răcorește și valuri de umbră încep să-nece Valea Doamnei. Este timpul ca acei truditori care au muncit toată ziua să se îndrepte spre casele lor, pentru o binevenită odihnă: „Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele s-aud mugind Și flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând, în stoluri, fete De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși, copiii vin; Satul e de
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
grauri se pierde în zare în fâlfâit de aripi. La marginea crângului, plutesc prin aer fluturi de toamnă. Sus de tot, în direcția crucii din vârful cupolei bisericii de la schit, răsună tânguios chemarea cocorilor. Pe cărările de munte merg agale turmele de oi. Coborârea oilor de la munte se face pornind din Căldarea Brătilei, Roșu, Groapele, Păpău Șețu, Rusu, drum pe care turmele de oi, grase și acoperite cu lână curată, coboară pe Valea Doamnei, cu aceeași măgari în frunte, istoviți de
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
în direcția crucii din vârful cupolei bisericii de la schit, răsună tânguios chemarea cocorilor. Pe cărările de munte merg agale turmele de oi. Coborârea oilor de la munte se face pornind din Căldarea Brătilei, Roșu, Groapele, Păpău Șețu, Rusu, drum pe care turmele de oi, grase și acoperite cu lână curată, coboară pe Valea Doamnei, cu aceeași măgari în frunte, istoviți de greutatea burdufilor plini cu brânză și a pastramei căci, vorba aceea: „Măgărușul duce, nu știe ce duce!” Noatenii grași, oile, berbecii
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
pe câte cinci în șir,/ cu crucile mormintelor în spate... („Hibernare”, Andrei Ciurunga, pp. 202-203); Lăsați-mi brațul de fantomă/ Să rupă de pe crengi un măr,/ Mușcând, m-ar umple de aromă/ Și-aș mai trăi în adevăr.// În țara turmelor și-a pâinii/ Eu zac pe lingură și blid,/ Lăsați-mă s-acir cu câinii/ Ori să cerșesc pe lângă zid.// O, milostivule, Tu, care/ Din doi ciortani și cinci colaci/ Făcuși un munte de mâncare/ Să saturi gloate de săraci
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
șură... Ei, cu urechile ciulite spre vântul rece dinspre drum, stăteau planton la grâne și la vite, la casele sub coș de fum... Trecură ani și-ai lor stăpâni plecară la oraș, iar bieții câini pribegi, rămași fără speranță, fac turme pe imaș. Doar unii au plecat, mai norocoși în soartă, la câte un om bogat cu vilă și cu poartă... Dar sfânta libertate a lor, a celor mulți ce nu cuvântă, rămase amintire ce-n lunga noapte, cu jale, o
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
nu mă lasă Nu mă scăpa, cioburi să devin Sunt amfora Ta plină cu vin! În ceruri, ca și pe pământ, Moartea este transformare Înviere-n altceva, înălțare. Cu toate acestea,măi lasă-mă, Mă lasă Printre tumultoasele, tainicele Tale turme sacre De mieluți De cămile, căi, Cerbi căprioare aproape de mierle și privighetoare Pe maluri de ape Meditând. Printre alintoase flori, cu Soarele la dreapta mea în mijlocul zidirii Tale stând, Măi lasă-mă, mă lasă Pe planetă Pământ! Referință Bibliografica: Sunt
SUNT CUPA DIN MÂINILE TALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360957_a_362286]
-
Mergând, învățați toate neamurile...” (Matei 28, 19), „... Eu sunt Păstorul Cel Bun... mai am și alte oi care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc; și ele vor auzi glasul Meu și vor fi o turmă și un păstor.” (Ioan 10, 16). Universalitatea se construiește și se consolidează în interiorul lumii, deodată la nivelul personal și colectiv - comunitar, adică atât la nivelul persoanelor cât și la nivelul ansamblului celor credincioși și al instituției Bisericii. Harul Sfântului Duh
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
de bine, fie ei clerici sau mireni, în diferitele activități și acțiuni ale Bisericii, făcându-i astfel utili spre slujirea Lui Dumnezeu și a oamenilor din Biserica Sa, aducându-le astfel reale satisfacții și împliniri duhovnicești. Ca bun păstor al turmei sale duhovnicești episcopul Nicolae se afla adesea în mijlocul credincioșilor și a păstorilor lor duhovnicești, slujindu-le cu timp și fără timp. În ziua de duminică 23 august 1936 a participat la sfințirea temeliei sfintei biserici din comuna Marțihaz, unde a
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
spune că scopul cu care se zidește acest internat e integral deosebit de a celui dintâi. Fiindcă și astăzi e îngustime de suflet pentru ca să fie necesar să ne apărăm în propria noastră casă, până ce Dumnezeu va voi să fim iarăși o turmă și un Păstor. Așadar, internatul acesta are ca și cel dintâi un rost defensiv, spre deosebire de acela însă, are și un rol ofensiv. Ce-am urmărit prin zidirea acestui internat? Întâi am vrut să scot pe fiicele neamului și Bisericii mele
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
este adusă B.O.R. în perioada comunistă privește atitudinea ierarhiei acesteia, considerată excesiv de obedientă și care a acceptat cu ușurință colaborarea cu puterea comunistă. Se consideră că atitudinea nevertebrată a ierarhiei a influențat în mod decisiv atitudinea întregii Biserici, turma urmându-și cu fidelitate păstorii obedienți. Ori, acest lucru nu este adevărat, preoții simpli ignorând adesea semnalele oficiale date de ierarhie. Sub acest aspect al ierarhiei se poate constata cea mai spectaculoasă diferență între cultul ortodox și cultele romano și
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
pământ și-n cer ascultă cum cântă frunzele în noi cum tremură izvoarele a moarte și-a viață rătăcite zănatic prin jnepii roșcați unde e oare poteca de piatră spre apele vii să le bem savoarea cea dulce cea dulce turme biblice urcă precum sângele -n noi unde ni-i rădăcina și unde-i izvorul am rătăcit cărarea s-a rătăcit dorul parcă avem sufletele morminte jefuite cărări de lebede decapitate trecute în vise câtă tăcere-n cuvinte și-n priviri
POVESTE NAIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364082_a_365411]
-
capete iubita, Fiică de rege nesupus, Cu Lupii toi pornit-a. Și spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice i s-
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice i s-au deschis Spre altă lume, nouă. Vrăjită pe un mal de lac
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice i s-au deschis Spre altă lume, nouă. Vrăjită pe un mal de lac, Vrând turma să-și adape, La umbră de bătrân copac Se cufundă sub pleoape... Cu luna-n apa de cleștar, Pe pat de flori și iarbă, Dormea adânc cu suflul rar Și un surâs pe barbă. Dar ca un abur alb, întins
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
nu l-au mai zărit Și nu-i aflau de urme. Și ca și mamă-sa, în munți, De lume să se fure, Plecă pe tâmple și pe frunți De piatră și pădure. Stăpân pe codri și pe cer Cu turma de mioare, În gând se întreba stingher: - Au cine mi-s eu, oare, Acesta ce a fi nu par De-un soi cu lumea toată? Cum mi-a fost dat ca să răsar Și cine-mi este tată? - Ca tu să
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Cu zile calde, bune... Și-abia în munți, să-și lepede Cojoacele la soare, Se îndură, nu repede, Ci rând pe rând. Dar mare Și strașnic ger din nou s-a pus. Fără de foc în vatră, S-a preschimbat cu turma sus În stană grea de piatră. Dar sunt și guri de oameni buni Și înțelepți ce-n semne Citesc tot felul de minuni Și ce vor să însemne. Ei cred că Dochia s-a dus Sus la Ceahlău cu turma
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
turma sus În stană grea de piatră. Dar sunt și guri de oameni buni Și înțelepți ce-n semne Citesc tot felul de minuni Și ce vor să însemne. Ei cred că Dochia s-a dus Sus la Ceahlău cu turma Și că iubitului i-a spus Să-i șteargă-n lume urma Și s-o preschimbe-n cremene Cu dânsul să rămână Și-n veci de veci să-i semene, Să fie împreună. Iar eu pe-aceștia-i cred și cred În
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
melancoliile prietenilor din vecini. N-ar fi deloc un paradis acest loc de n-ar fi atâta nostalgie în sufletele oamenilor!... Au plecat cei veniți de la oraș. Rămân singure pajiștile frumoase ca-n basme. Rămân luncile și poienile pline de turme de tauri întunecați și lucioși. Rămân caii frumoși păscând slobozi pe pajiști în tihna duminicilor de toamnă, odihnindu-se după câte o săptămână mai grea. Rămân femeile și bătrânii din sat așezând cu grijă pentru iarnă otava și lemnele, porumbul
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
-și stoic reproșu-și De femeie și vădană Fără leac pe vechea-i rană. Poate, doar, fiindcă, seara Când exultă relele Și își pun pe pieptu-mi gheara Demonii și ielele, Nu-mi ajută stelele Cum nici magii din Scriptură, Și nici turme de zeițe Nu o fac doar dându-mi gură Cum îmi dai, iubito, zii, ți-e Bine între îngerițe...? Referință Bibliografică: Când eram... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor
CÂND ERAM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364220_a_365549]
-
Și prea creduli în legi fără de lege. Capcana noastră este „libertatea”. Unde-am pierdut puterea de-a-nțelege ? Prea temători, când peste „libertate” Beizadele-o fac venind din urmă Cu-amenințări, de ei legiferate. Ne calcă în picioare ca pe-o turmă. Din truda noastră le-am crescut huzurul, Peste pământul nostru nu mai plouă, Nouă ne dau ce nu mai cerne ciurul, Să nu murim o zi... sau poate două. Din ce primim, mai dăm si noi un pic Pomană,-n
NE CREŞTEM SĂRĂCIA... DAR DIN DAR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364211_a_365540]
-
sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu se neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
putea învinge rușinea și teama și vom progresa în viața duhovnicească”. Responsabilitatea preotului-duhovnic (potrivit afirmațiilor făcute de către Sfântul Ioan Gură de Aur în „Tratatul său despre Preoție”), are în vedere mulțimea sufletelor ce nu pot fi prețuite în lumea aceasta. Turma cuvântătoare este atacată de dușmani de natură morală cum ar fi: „adulterul, necurățenia, nerușinarea, idolatria, înveninarea, vrășmășiile, certurile, mânia, clevetirile, murmurele, îngâmfările, neînțelegerile și altele, toate numite faptele cărnii”. Însă există o mare deosebire între păstorul oilor și cel al
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]