1,207 matches
-
poștale de fier, ștampile poștale de plută, ștampile poștale „Drapel“, ștampile poștale „Evantai“, ștampile poștale „Inimă“, ștampile poștale „Negative“, ștampile poștale „Mute“, ștampile poștale „Petrecute“, ștampile poștale „Prima zi“, ștampile poștale „Roată de ceas“, ștampile poștale „Roată de moară“, ștampile „Ucigașe“... Ștampilograf demonic și divin, bătrânul Dosto ne-a aplicat în carne vie, ștanțându-ne pe viață, Ștampila de cristal a lui Kirillov!!! BUCUREȘTI FAR WEST Reclamă vie Daniel CRISTEA-ENACHE Cam de două săptămâni, m-am transformat într-o reclamă vie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
activitatea fotosintetizantă, ele se desprind de pe ramuri, prin formarea unui țesut de separație. Procese biochimice complexe asigură formarea unui asemenea țesut de desprindere a frunzei sau a petalelor după ce s-a realizat polenizarea și fecundația florilor. Există gene denumite „gene ucigașe”, care codifică sinteza unor enzime lizosomale speciale, numite caspaze și care au acțiune hidrolitică. Caspazele asigură autoliza anumitor celule. „Sinuciderea” unora dintre celule asigură viața altora și a întregului organism pluricelular. Nu este exclus ca moartea programată a unor neuroni
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ales, rata mare de sinucideri la adolescenți, un fenomen care În mintea mea face simetrie cu o altă formă a „sinuciderii” la tineri - bolile psihice, schizofrenia În primul rând. Iată, „la intrarea În lume”, În lumea socială, o dublă barieră ucigașă Îi așteaptă pe puberi și pe adolescenți, printre ei aflându-se nu rareori exemplare excepționale. Cine, ce principiu, ce „forță” seceră astfel umanitatea, ce „triere” necruțătoare, oarbă, se exercită asupra contingentelor umane vii, proaspete, Însuflețite de mari forțe și idealuri
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
1940. Pentru activitatea informativă și represivă exercitată în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, Jandarmeria, deși a fost un organ de execuție, a plătit sub toate regimurile politice ulterioare. Unele surse au afirmat că jandarmii au fost „principalii schingiuitori și ucigași ai legionarilor”, dar s-a omis că cei însărcinați erau militari și au primit ordine clare în acest sens. B. Serviciul Secret de Informații S.S.I. și-a consolidat supremația în comunitatea informativă din România aducându-și aportul atât la sprijinirea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Iuda și complicii lui," "trădătoridemni de dispreț și lachei imperialiști," "haită de rechini faliți", "trădători ai internaționalismului proletar," "mesagerii siniștri ai lagărului războiului și morții, ațîțători trădători la război și demni urmași ai lui Hitler," "bandă de spioni, provocatori și ucigași," "cîini ținuți în lesă de americani, rozînd oasele imperialiștilor și lătrînd ca să apere capitalul american," "noul țar al pan-sîrbilor și al întregii burghezii iugoslave."29 Ruptura de Uniunea Sovietică și de statele comuniste a izolat Iugoslavia și a pus-o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Legile piraților, nescrise, prevedeau uciderea tuturor, în bloc, ca să nu rămînă nici un martor. Briza mării însă, acolo, pe acel fotoliu, mă mîngîia delicat și îmi susura la ureche poveștile acelor locuri și ale acelor timpuri, povești ale unor oameni teribili, ucigași sau uciși, cu morala animalică "ucide sau vei fi ucis". Mă puneam în rolul unui judecător imparțial, obligat să dea o sentință după o dispută între ucigași. Pentru că și Europa trimitea nave militare cu scopul de a ucide toată suflarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Este arhiplină. Fiecare are un teanc imens de dosare în față. Nu încep imediat lucrul. Mă uit la fiecare atent. Unii zîmbesc, alții se foiesc, alții sînt impasibili. Îi privesc din nou pe cei care se foiesc. Am o privire ucigașă. O doamnă se foiește mai tare, pare puțin speriată. Încep să semnez. Verific ca niciodată fiecare dosar. Durează mult. Unii se uită la ceas. Alții privesc pe geam. Sînt absenți. Enervant de încet, ajung la doamna bănuită. Eram convins că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dumnezeu este mare... Ce vrei să spui, Bădie? Vreau să spun că... un accident sau o boleșniță în cei din față... Cînd vrea Dumnezeu totul este posibil. Rămîn uluit! Omul meu chiar vorbește serios. Dorește un accident sau o molimă ucigașă pentru cei din partea de sus a listei. Omule, dar ești... oribil. Dar nu merit eu asta, nea Costică? Privește în gol, într-o rugă mută spre Cel Atotputernic. Fabulații De pe la ora zece seara, în zona în care locuiesc, se așterne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ce n-am crezut că pot auzi: Lasă-l în pace oltean scîrbos și cretin! Sergentul a fost atît de surprins încît a rămas năuc. Se uită buimac la cei tolăniți pe jos. Își revine și turbarea se mărește gradat, ucigaș. Cine? Cine, mă?! Eu, se ridică popenchi Floricel. Eu, scîrbosule, tîmpitule, idiotule, analfabetule. Sergentul capătă o figură de dezorientat, de aiurit. Atunci se întîmplă o adevărată minune. Colegii se ridică, îl înconjoară și în cor îl înjură. Unul lansează chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lua de bună asigurarea ta și dacă... pățesc ceva, o să dai socoteală urmașilor mei. Sînt alte pericole pe la noi. Știi că o scîndurică, sau un alt obiect, împins de un uragan cu 400 km/h se transformă într-un proiectil ucigaș. Poate trece prin tabla groasă, sau chiar prin zid, dacă este mai grea. Bănuiesc că fiecare locuință are un loc ferit de astfel de surprize. Are și nu are. Dar uraganul este cel mai abil generator de neprevăzut. Este imposibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Eu nădușesc într-o căldură umedă aici în Cuba, cu tot aerul condiționat care nu este o găselniță salvatoare, ca să nu o apuc pe arătură. Îmi imaginez o corabie spaniolă în mijlocul oceanului, fără un strop de vînt, sub un soare ucigaș și cu o apă de băut pusă în niște butoaie cu un an în urmă. O staționare exasperantă de una sau două săptămîni în așteptarea vîntului. Sigur, te mai arunci în apă, chiar dacă sînt rechini, dar pînă ieși din mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mediu. Dar ea avea, potrivit documentelor, fie motivația penalizării adversarului, fie pe aceea, barbară firește, a cuceririi de teritorii, dacă nu chiar a plăcerii de a jefui și tortura. Dar în ce măsură putem numi „progres“ trecerea de la brutalitatea primară, a animalității ucigașe, la premeditarea „lucidă“ a unei pedepse „principiale“, ale cărei victime n au nici o șansă? O noutate în peisajul civilizației contemporane este și asasinatul pe bază de „amoc“. Cutare băiețel frustrat din cutare școală americană pune mâna pe pușcă și o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fi dăunător”. Dăunător nu numai lor, ci și nouă : oare nu conferindu-le un exces de animalitate (prin transformarea lor nu doar în carnivore, ci chiar în canibale) ne-am pre schimbat, desigur, fără voia noastră, „laboratoarele nutritive” în laboratoare ucigașe ? Boala vacii nebune n-a ajuns încă în toate țările. Italia, cred, a rămas pînă în prezent neatinsă. Poate că această epidemie va fi curînd uitată : fie că se va stinge de la sine, așa cum prezic savanții britanici, fie că se
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
oră -, dar care n’au treabă - ca habitat, unul marin - cu cormoranul... Rămâne de folosit doar delfinul, că tot e pe stema României ori ruda lui, balena - vitezomană totuși la cei 40 km/oră - doar că uneori nu e doar ucigașă, dar sinucigașă... Vânatul poate fi Însă doar ideaticul unui avantaj, pentru obținerea căruia se cere prezența cuiva hăt-departe și la vreme. Și a depășit pe apă suta de kilometri pe oră, pe pământ 500, În aer viteza sunetului. Rămâne racheta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Îndrăgostit a doua oară de mine... Mă cam laud, dar așa ne e felul. Și, isteață, mi-a strecurat subiectul, un fel de a-i pune o pilă, căci grea viață duce acum, de când cântecul păsărelelor e acoperit de strigătul ucigaș al gaterelor. Doar că azi am să fiu mai dur, căci o iubesc mult. Și-mi iau o mască umană. Căci numai așa pot umbla cu căciula’n mână pe la casele mari ale Europei, doar-doar o pica ceva, Întotdeauna condiționat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
conduitei oneste În relația generală om-mediu, nu pot rămâne pasiv Într’o fațetă particulară a aceleiași dreptăți. De mai bine de o lună, niște „păsări“ care lasă În urmă o duhoare scârboasă, precum harpiile mitologiei grecești, Împuțesc cu găinațul lor ucigaș pământul unui popor mândru și onest, care a „Îndrăznit“ să și-l apere În fața unei invazii deliberate, făptuită În numele unei dreptăți mai mult decât Îndoielnice. De fapt, În fața intereselor unor oameni fără căpătâi și dumnezeu de dincolo de ocean. Urmarea? Vor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
victimă tot ce le ieșea în cale, la fel ca cei doi. O altă veche legendă ne povestește că surparea de teren ar fi acoperit un cioban, omorându-i și oile, câinele și măgarul. De aici vine denumirea de Lacul Ucigaș. Originea acestui lac este explicată și științific. Astfel, alunecarea unui pinten din versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș, prezența aluviunilor roșiatice aduse de pârâul Roșu, cât și reflectarea purpurie a Suhardului Mic în oglinda lacului, dar și calcarele roșcate din împrejurimi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ca un vânt rece, am înțeles că era ceva extrem de grav. În sala de mese, se lăsă o tăcere deasă, că ne auzeam bătăile inimii... ni se părea că tavanul nea atins creștetul... iar pereții se apropiau într-o strânsoare ucigașă... Așteptam, parcă să ne strivească... clipele ni se păreau vecii... „ Dragi elevi..!”, în sfârșit, Directorul risipi tăcerea, cu glasul înecat de lacrimi nestăpânite... poate, pentru că Sfinția Sa, înțelegea mai bine decât noi, gravitatea momentului. „... Dragi elevi!... repetă, după ce-și drese
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că șopronul, cotețele, șura.. erau tixite de milițieni care îl așteptau... Totuși, în pădure întunecimea era deasă.. de nu se vedea la zece pași. De după un copac apăru o umbră, părea să fie înfricoșat, dar, în ochi cu o ură ucigașă și pofta de a ucide.. arma lui trosni, lovindu-l pe Baltă în piciorul stâng. În același timp o rafală scurtă și milițianul căzu pe spate ciuruit... de sub caschetă parul negru, țigănos, îi țâșni afară, și rămase cu ochii sticloși
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
raclă, ar fi putut-o atinge.. „ - Iarta-mă, mămăică-mamă... iartă-mă !”, izbucni el, căutând-o cu ochii pe mama lui.. pe sfânta lui mamă... Măcar o clipă s-o mai vadă... să-i ceară iertare.. Trupa de milițieni, cu ură ucigașă tăbărâ cu patul armelor, și cu bocancii pe el, doborându-l întins în drum.. până nu mai știu nimic... Clopotul bătea rar.. rar.. rar și adânc într-o dungă.. glasul lui de bronz era ca un fior în carne.. o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și peisajul tomitan ni se arată în chip neobișnuit, ca să amintească faptele înspăimântătoare al căror teatru a fost. Atunci se-ntâmplă că și frunzele copacilor, praful, aerul, apa par să dea la iveală sângele acela ce țâșnește șiroind din mâinile ucigașe ale Medeei. Și tot atunci, din senin, începe să plouă: o ploaie blândă, curată, picurând ca o muzică pură ce izbutește să domolească tensiunea interioară a lucrurilor. N-aș putea să explic în alt fel euforia ce mă invadează brusc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
dar a refuzat să sacrifice pe ultimul și zeul s-a răzbunat aruncând cu pietre și foc. Pentru a nu periclita poziția părinților În fața locuitorilor regatului, fiul cel mai mic s-a aruncat de bunăvoie În craterul arzând de lava ucigașă. Se spune că o dată pe an, În a 14-a zi a lunii Kasada, când luna este pe „jumătate”, se aude vocea băiatului care solicită localnicilor să aducă ofrande În memoria sa. Ceremonia Kasada Începe cu spectacole de balet și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
constatăm că fosta noastră locație, Yogyakarta era avertizată cu cod portocaliu, nici localitatea spre care ne Îndreptam nu stătea pe roze, deși era mai Îndepărtată de pericol... Dar, Doamne! ce contează câteva zeci de kilometri, În stânga sau În dreapta În fața dezlănțuirii ucigașe a vulcanului! Nu ne doream, acum, decât să fim cât mai departe de Java fierbinte. Doamne ajută!!! Dimineața trecuse călduroasă și sosi și după amiaza ucigător de arzătoare... Soarele Își ridicase de pe față zăbranicul său de aburi roșietici, și ajuns
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu ierburi sălbatice, sau șoldurile goale ale unei stânci, se Înfiripau și trăiau viața scurtă a unei năluciri apocaliptice, care mi se părea că se mișcă Încet, se târăște furiș, vine, ajunge și Întinde spre mine o gheară flămândă și ucigașă. Tresar năucită de clipa fantasmagorică și revin cu picioarele pe pământ, și accept o adevărată aventură palpitantă cu barca, un fel de pirogă, condusă cu multă Îndemnare de băștinași printre bolovani de mărimi uriașe ce se ridică din albia râului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Părinții își vând proprii copii pentru bani la străini de altă credință, pe motiv că nu au cu ce să-i crească și cu speranța că acolo vor trăi mai bine. Pe acești părinți Biserica îi consideră de două ori ucigași de copii, pentru că le vând sufletul și trupul. Ei se leapădă de proprii copii, pe care i-au primit de la Deus vânzându-i la oameni de altă credință, despărțindu-i pentru totdeauna de dragostea părinților lor și de Biserica Ortodoxă
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]