5,157 matches
-
în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, ceea ce contrastează cu actuala sa orientare, de dreapta. Faptul că a activat în PNL, până a fost dat afară de la șefia Ministerului de Externe, în 2007 , de către Călin Popescu Tăriceanu, ar putea face uitate păcatele tinereții. O acuzație mult mai importantă a fost lansată împotriva lui Ungureanu în 2009, de către fostul purtător de cuvânt al SRI, Nicolae Ulieru care a spus, într-o emisiune a lui Răzvan Dumitrescu, că Ungureanu ar face jocul unui
Ungureanu, acuzat de un ofițer SRI că face jocurile străinilor () [Corola-journal/Journalistic/46123_a_47448]
-
în Londra celui următor. E o combinație de roman pseudoistoric în stil Joseph Roth și de roman polițist în stil Graham Greene. Erotomanul Pierre Louÿs În același număr al hebdomadarului francez, Jean d’Ormesson comentează ediția de Opere erotice a, uitatului astăzi, Pierre Louÿs (1870-1925), apropiat al lui Gide și Valéry, de la care au rămas, la moartea lui timpurie, 400 de kilograme de manuscrise... erotice. Se pare că interesul aproape exclusiv al romancierului s-a îndreptat spre corpul femeii, care îi
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4658_a_5983]
-
ziar, Humanitas Eugen Simion, Andrei Grigor, Cronologia vieții literare românești, vol. IV-VII, Muzeul Literaturii Române Cassian Maria Spiridon, Despre barbari sau Invazia omului plat, Litera Dorina Uricariu, Scara leilor, Polirom VI. DEBUT Bianca Burța - Cernat, Fotografie de grup cu scriitoare uitate, Cartea Românească Adina Dinițoiu, Proza lui Mircea Nedelciu, Tracus Arte Andrei Dósa, Când va veni ceea ce este desăvârșit, Tracus Arte Gabriela Gheorghișor, Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii, Muzeul Literaturii Române Alex Goldiș, Critica în tranșee, Cartea Românească Daniela
Nominalizări la Premiile USR pe anul 2011 () [Corola-journal/Journalistic/4662_a_5987]
-
volumul Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii, apărut la Muzeul Literaturii Române, și lui Alex Goldiș, pentru multipremiatul Critica în tranșee, publicat la Cartea Românească. Mai fuseseră nominalizați la această categorie Bianca Burța-Cernat, cu Fotografie de grup cu scriitoare uitate, Cartea Românească, Adina Dinițoiu, cu Proza lui Mircea Nedelciu, Tracus Arte, Andrei Dósa, Când va veni ceea ce este desăvârșit, Tracus Arte, Daniela Matei, cu Mașina de întors timpul, Editura Art, și Aura Țeudan, Coji de nuci verzi sub unghii, Limes
Premiile USR pentru anul 2011 by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4560_a_5885]
-
s-au păstrat. Dar și eu sunt un om diferit. În ce sens este Cehia o țară complet diferită de România? Avem un trecut comun... Pe vremea aceea, cu 29 de ani în urmă, România era o țară săracă, complet uitată, în care, cel puțin în mediul rural, nu întâlneai niciun fel de manifestări de civilizație. Nu exista infrastructură, aproape că nu se găsea de mâncare, dar satele în care se trăia o viață autentică au constituit pentru mine un motiv
Martin Vopenka: „România a fost importantă pe drumul inspirației mele“ () [Corola-journal/Journalistic/4573_a_5898]
-
fonograf. // (...)”. Iluzoriu, inconsistent, nediferențiat, manierist și fascinant prin chiar mecanica internă a textului, universul poetic caragialian e reconstituit, în registru parodic și ludic într-un poem intitulat sugestiv Mica publicitate: „Pierdut cățel geam tren răspunde nume/ Bùbico zahăr place (pedigri)./ Uitat hotel Mizil servietă gri./ Domn bine caut scoate seara lume.// Odăi 3 închiriez + antreluță./ Pierdut ieri dimineață brilănțel./ Văzut hengheri azi stop mumos cățel./ Uitat muscal banchetă umbreluță.// Duzini mănuși piei câine cumpăr 2./ Uitat bagaj tren Bucarest-Berlin/ via Mizil
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
poem intitulat sugestiv Mica publicitate: „Pierdut cățel geam tren răspunde nume/ Bùbico zahăr place (pedigri)./ Uitat hotel Mizil servietă gri./ Domn bine caut scoate seara lume.// Odăi 3 închiriez + antreluță./ Pierdut ieri dimineață brilănțel./ Văzut hengheri azi stop mumos cățel./ Uitat muscal banchetă umbreluță.// Duzini mănuși piei câine cumpăr 2./ Uitat bagaj tren Bucarest-Berlin/ via Mizil. Vând blană zibelin./ Schimb paloș vechiu arme albe nouă.” Nicolae Manolescu are dreptate atunci când subliniază faptul că Foarță e „un manierist și un ludic, uzând
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
nume/ Bùbico zahăr place (pedigri)./ Uitat hotel Mizil servietă gri./ Domn bine caut scoate seara lume.// Odăi 3 închiriez + antreluță./ Pierdut ieri dimineață brilănțel./ Văzut hengheri azi stop mumos cățel./ Uitat muscal banchetă umbreluță.// Duzini mănuși piei câine cumpăr 2./ Uitat bagaj tren Bucarest-Berlin/ via Mizil. Vând blană zibelin./ Schimb paloș vechiu arme albe nouă.” Nicolae Manolescu are dreptate atunci când subliniază faptul că Foarță e „un manierist și un ludic, uzând și abuzând de jocuri de limbaj”. Autorul Simplerozelor e, indiscutabil
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
ceea ce-și propune autorul e să umple cutiile goale ale memoriei. Operațiunea presupune o anumită urgență, tocmai pentru că e inutilă: „Memoria și uitarea hăcuiesc încă și mai mult trecutul, articulându-l; orice experiență pusă în cuvinte este ca și uitată.” O perspectivă postumană prin excelență: „cei care se consideră «umani» vor pretinde că au un «suflet» și o «istorie» de neșters, în timp ce postumanii vor susține că sunt parte din tot ce există și că orice lucru are un lucru al
Când dadaiștii joacă șah (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5751_a_7076]
-
etno-lingvistice. În acest sens ați scris în „Corriere della Sera”, încă din 1999: „Mi-am petrecut o parte din viață căutând să cunosc și, pe cât îmi era cu putință, făcând cunoscute grupuri și minorități mai puțin știute sau pe jumătate uitate, sârbi din Lusația, cici din Istria, biziaci din Isonțul de Jos, bunjewatzi și schokatzi din Voivodina”. Ce poate face cultura pentru supraviețuirea acestor „popoare mici” și, pe de altă parte, care este, în viziunea dumneavoastră, contribuția lor cea mai semnificativă
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
vechilor saloane rusești ale epocii lui Nicolae I. Îndată după primele minute de răceală formală, peste toți participanții se revărsă de la sine un val de sinceritate și căldură spirituală. Orice rămășițe de formalism, de rutină exterioară fură într-o clipă uitate, frazele fade și gesturile învățate fură lăsate deoparte. Toți discutau unii cu alții prietenește și în toate minele se arăta un râs sincer, prietenos. Era ca și cum, la vederea și în relația cu uriașul bătrân în cizmele lui țărănești, cu barbă
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]
-
o a doua natură. Privit din afară, autorul acesta mucalit și vitriolant, care nu avea nimic bizar sau excentric în înfățișare, era pe dinlăuntru un spirit vagant pe tărîmuri fenomenologice, adică un tenace cercetător al unor teme clasice și aparent uitate. În al treilea rînd, izolarea discretă în care își scrie însemnările îl preschimbă pe Dragomir într-un spirit centripet prin excelență monologal, întreaga sa atenție fiind îndreptată spre disputa cu ideile trecutului. E un introvertit superior care nu caută parteneri
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
America Latină, constituind evenimentul literar internațional al anului. Apărut la Editura Mondadori, profilată pe publicarea operelor scriitorului - după șase ani de la ultima sa operă, romanul Povestea târfelor mele triste -, volumul reunește 22 de texte, majoritatea inedite, dar și unele rătăcite sau uitate, destinate a fi citite în public, pe care autorul - astăzi în vârstă de 84 de ani - le-a scris de-a lungul prodigioasei sale vieți: primul, care dă și titlul culegerii, este cel ținut la 17 ani, la absolvirea liceului
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
studii și articole publicate în intervalul a doisprezece ani, majoritatea covârșitoare apărând inițial în The New Republic și The New York Review of Books. Sub titlul Reappraisals. Reflection on the Forgotten Twentieth Century (The Penguin Press) / Reflecții asupra unui secol XX uitat. Reevaluări (Polirom, 2011) ni se oferă, în patru secțiuni ample, o sumă de investigații ale activității unor personaje, o radiografie a unor evenimente și o evaluăre a unor situații care au trasat profilul a ceea ce Tony Judt numește „un secol
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
Reevaluări (Polirom, 2011) ni se oferă, în patru secțiuni ample, o sumă de investigații ale activității unor personaje, o radiografie a unor evenimente și o evaluăre a unor situații care au trasat profilul a ceea ce Tony Judt numește „un secol uitat.” Subtextual, el polemizează cu acei political scientists care au definit veacul trecut drept „secolul scurt”, cel început cu triumful revoluției bolșevice și încheiat cu căderea comunismului. E vorba, totodată, și despre accelerarea evenimentelor istorice, îndeosebi după catastrofa din 11 septembrie
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
singur volum. Cu tenacitatea-i cunoscută, Teodor Vârgolici a găsit o nouă editură, cea a Muzeului Național al Literaturii Române, care i-a permis să încheie en fanfare demersul început cu 17 ani în urmă, publicând un volum de Pagini uitate care conține destule texte interesante. I. Al. Brătescu-Voinești nu e, desigur, un mare scriitor, deși în urmă cu un secol trecea drept unul dintre cei mai mari. Însă edițiile critice nu au valoarea scriitorului a cărui operă o conțin, ci
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
valoarea cercetătorului care le îngrijește. E pur și simplu un semn de normalitate, așadar, faptul că în 2010 s-a încheiat încă o ediție critică de înalt nivel științific, chiar dacă autorul avut în vedere e un clasic minor. Volumul Pagini uitate este, însă, mai mult decât o încheiere „de serviciu” a unei ediții care nu nea oferit mari surprize, traseul lui I. Al. Brătescu-Voinești, de la junimism la pacifism și, de acolo, la extrema dreaptă, fiindu-ne cunoscut. „Paginile uitate” sunt, în
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
Volumul Pagini uitate este, însă, mai mult decât o încheiere „de serviciu” a unei ediții care nu nea oferit mari surprize, traseul lui I. Al. Brătescu-Voinești, de la junimism la pacifism și, de acolo, la extrema dreaptă, fiindu-ne cunoscut. „Paginile uitate” sunt, în fapt, acele texte - poezie, proză, publicistică, alocuțiuni academice, prefețe - pe care autorul le-a omis din sumarul volumelor publicate în timpul vieții, și pe care nici editorii postumi nu le-au mai reeditat. Ele nu conțin revelații, structura sufletească
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
scriitorului nefind susceptibilă de a ascunde cine știe ce secrete. Însă, dacă nu sunt revelații, sunt destule precizări, completări și mențiuni de istorie literară pe care volumul de față le oferă celui interesat de literatura de la începutul secolului trecut. Înainte de toate, Pagini uitate recuperează o întreagă etapă de creație a lui Brătescu-Voinești: cea în care, sub imboldul vârstei și sub influența atmosferei romantice, acesta s-a dorit a fi poet. Prozatorul molcom și scrobit a debutat, într-adevăr, la numai 13 ani, cu
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
Prefețe și cuvinte introductive întregesc nu numai o ediție exemplară, ci și profilul unui scriitor al cărui gust și opțiuni literare erau ancorate mai degrabă în secolul al XIX-lea, decât în modernismul interbelic cu care era contemporan. Prin Pagini uitate, eminentul editor Teodor Vârgolici a mai acoperit o pată albă de pe harta literaturii române, finalizând necesara ediție critică a unui important clasic minor din primul pătrar al secolului trecut.
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
ce a promovat - printre altele - o violonistică de tip romantic, specifică sfârșitului de secol XIX. Lucrarea propune dificultăți solistice greu surmontabile, aspecte depășite cu brio de tânărul maestru; are meritul special de a fi muzicalizat textul acestei lucrări pe drept uitate, lucrare ce nu poate rivaliza cu partitura devenită celebră a primului Concert în Sol minor, datorat aceluiași autor. Dirijorul serii de muzică, maestrul Horia Andreescu, a făcut în ultimele săptămâni un veriabil tur de forță. Avântul romantic al Simfoniei a
Momente și evenimente muzicale bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5670_a_6995]
-
groasă, prea forțată, dinamitează orice mai rămăsese din locul comun. Cu felul lor de-a călca pe lângă drum, nu din întâmplare, ci din croială, cu angoasele și cu dramele lor de conștiință, abia creionate de niște prozatori încă nedeprinși cu uitatul în suflete, Cănuță și Popa Duhu sunt, aș spune, primele noastre personaje moderne.
A trata cu refuz by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5682_a_7007]
-
Un «intelectual angajat» nu este un om de partid; nu este un ins care dă note bune sau note proaste cutărui sau cutărui conducător. El este, în primul rând, un combatant pentru idei și principii. Și se știe cât de uitate sunt principiile în România de azi.” Despre degradarea valorilor În ORIZONT nr. 12 putem citi un interviu cu Andrei Pleșu realizat de Rodica Binder. Textul aduce în atenție o temă sensibilă, degradarea valorilor publice în România de astăzi. Opiniile lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5836_a_7161]
-
Este doar amintirea ei.” Dar atunci, prințesa Maria rosti: „Natașa.” Și fața cu ochi atenți zâmbi cu greu, precum se deschide o ușă ruginită, și prin această ușă deschisă năvăli brusc spre Pierre o adiere din acea fericire de mult uitată, la care în clipa de față el nu se gândea, câtuși de puțin. Această adiere veni spre el, îl învălui și îl absorbi pe de-a-ntregul. În clipa când ea zâmbi, nu mai putea fi nici o îndoială: era Natașa, și
Lev Tolstoi - Război și pace - o nouă traducere () [Corola-journal/Journalistic/5564_a_6889]
-
lui sibilinice. Sunt importanți doar autorii pe care îi imiți fără să-ți propui asta, dar cel mai important e ca în final, rupîndu-le vraja ceremoniei, să ajungi la propriile ticuri. Metrica lui Arghezi trebuie părăsită, categoriile lui Hegel trebuie uitate, iar Heidegger trebuie abandonat. Din acel moment ești liber, adică apt de a te supune propriei tale pastișizări, cu condiția să fi ajuns la propriile obișnuințe de limbă. Viorel Chițea nu e liber fiindcă nu are o limbă a lui
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]