6,198 matches
-
materialul faptic în conformitate cu descoperirile noi și vechi, cu adevărul. Istoricul îmbină simfonic conținutul cu forma potrivită, exprimarea Domniei Sale fiind științifică, inteligibilă pentru cititori și în același timp emoționantă. Efortul său lucid e dirijat cu grijă spre mesaj, un mesaj profund umanist, prin încărcătura de idei, sentimente, semnificații, atitudini, comunicate prin opera sa istorică. Lucrarea e un studiu analitic și sintetic asupra societății străvechi omenești. Originalitatea gândirii evidențiază contribuția majoră pe care lucrarea o aduce în patrimoniul științei și culturii naționale și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
dar cred că absolut nimic negativ, fiindcă nu bârfea, nu se certa cu nimeni, nu ocolea să declare franc cunoscuților săi tot ceea ce avea pe inimă, tot ce simțea. Puteai să abordezi cu el orice subiect, fiindcă era un spirit umanist de mare clasă, dar cel mai mult îi plăcea să vorbească despre poezie și cam totdeauna începea cu ditirambi despre Eminescu, al cărui urmaș se considera, pe bună dreptate că este și că, la rândul lui, el a fost chemat
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
un om cu suflet sărac. Desigur nevoia de a ne cunoaște, curiozitatea de a descoperi dedesubturile motivelor și temerilor noastre este puternică la noi oamenii și deosebit de utilă. Este necesară cunoașterea nevoilor noastre și a le controla prin voință. Psihologul umanist american Abraham Maslow (1908-1970) a fost cel care a ierarhizat nevoile umane în forma unei piramide, la bază fiind nevoile primitive, în vârf nevoile cognitive (de cunoaștere, înțelegere, explorare) și cele estetice (frumusețe, ordine, simetrie) arătând că nevoile cognitive nesatisfăcute
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
văd și ale căror țipete de durere le aud.Răceala lungilor coridoare de marmură a simțit-o și Giordano Bruno. Am vizitat și locul unde a fost schingiuit în timpul inchiziției,pentru a-și mărturisi erezia. El fiind teolog și filozof umanist în epoca Renașterii.Concepția sa panteistă și convingerile sale asupra infinității lumii,erau considerate erezi,drept pentru care Inchiziția l-a condamnat și a fost ars pe rug. Am fost impresionată de puterea soldaților acelor vremuri și mă refer la
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
recursul la cuvintele inspirate ale adevăraților Părinți duhovnicești pare inoportun, perimat și anacronic. Omul este o ființă teologică. De aceea știința care spune cel mai multe și la modul propriu despre taina umană este Teologia. Științele experimentale analizează structura, științele umaniste - legăturile diferite în cadrul sau în afara acestei structuri, însă omul nu este doar pentru el un elment de unitate și sinteză, ci se află în legătură cu Dumnezeu, Creatorul său. Explicarea modului existenței și lucrării acestei legături, a tainei ei, atât cât este
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
este darul Sfântului Duh și fructul participării la Harul Acestuia. De asemenea, Evanghelia face cunoscut etosul lui Dumnezeu, filiația în Hristos. Ca atare, nu poate fi intepretată în duh raționalist și nici abordată pe baza criteriilor lumești ale unei etici umaniste”. Prin urmare, „Legea lui Dumnezeu nu se impune din exterior, ci se interiorizează și ființează în om prin trăirea libertății în Hristos, a ontologiei harului și a comunicării cu Dumnezeu.” În concluzie vom afirma că volumul de față urmărește clarificarea
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
liniște izvorâtă din iubirea lui Dumnezeu și împărtășită lumii prin om - ,,cununa creației,,. Omul este o ființă teologică. De aceea știința care spune cel mai multe și la modul propriu despre taina umană este Teologia. Științele experimentale analizează structura, științele umaniste - legăturile diferite în cadrul sau în afara acestei structuri, însă omul nu este doar pentru el un elment de unitate și sinteză, ci se află în legătură cu Dumnezeu, Creatorul său. Explicarea modului existenței și lucrării acestei legături, a tainei ei, atât cât este
PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]
-
Poate a glumit, m-am gândit pentru o clipă! Dar dacă a vorbit serios? Într-un ziar citesc titlul: „Vremea răzbunărilor”. Așa să fie oare? Asta ne dorim? Ura fiind un sentiment al vieții neîmplinite, după cum spunea un psiholog, filozof umanist german, născut la începutul secolului XX-lea, poate duce chiar la moarte și aceasta deoarece stările sufletești sunt cele care ne îmbolnăvesc trupul. De ce să nu ne trăim viața în iubire, în dăruire desăvârșită, așa cum ne învață Hristos? De ce nu
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
etc. este adeverită nu numai de realitatea istorică a vieții umane, de ieri și de azi, cât și de unii teoreticieni ai dreptului, de unde deci și concluzia firească: nu trebuie să existe drept fără morală, fără afirmarea principiilor unei morale umaniste, sănătoase, care să aibă întotdeauna în vedere binele, dreptatea și echitatea, valori scumpe umanismului ... Îmi amintesc, da, mergeam pe drum... Fusese ultimul drum făcut în țara mea ... Era seara unui anotimp care-și dezbrăcase frumusețea, arătându-și goliciunea stranie... Strada
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
deja criteriile într-un stil neomarxist. - Victimologia este chiar o meserie bănoasă din care trăiesc baronii antidiscriminărilor de tot soiul - pseudointelectuali care sfidează statistica matematică ori principiul adevărului-corespondență. În Occident mai ales, apostolii corectitudinii politice au otrăvit deja apele cercetării umaniste, răspândind în mai toate campusurile universitare canonul neomarxist al suspiciunii. Așa se face că unii literați de stânga pot compara moartea tinerilor din anul 1989 pentru cauza libertății antitotalitare cu anarhismul străzii din Spania sau Grecia de astăzi. Este imoral
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
emancipării culturale și sociale a poporului pentru care a păstorit, fiind pentru românii transilvaneni ceea ce fusese doar cu puțin timp înainte Samuel von Brukenthal pentru comunitatea săsească: amândoi rămân în memoria europeana ca întemeietori de instituții, personalități enciclopedice, deschise valorilor umaniste. Organizarea acestei importante aniversări românești, aici și acum, este proba cea mai elocventă că nimic nu este mai profund universal decât a lucra pentru propășirea spirituală, culturală, socială și politică a propriului neam și a patriei. Totodată, Mitropolitul Andrei Șaguna
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
și descifrare a sufletului artistului, Terner face să coexiste analiza punctuală, care merge până la amânunt, în paralel cu concluzionarea liniilor ideatice sintetizatoare. Ansambul operei este împărțit tematic, stilistic, după genuri, cicluri etc., iar din contextul esuelui ni se relevă mesajul umanist al artistului plastic. Prin flori, prin peisaje, prin oficieri religioase legate și de satul natal și copilăria pictorului, ori prin portretele de o excepțională forță de redare și interpretare, prin întreaga creație a lui Liviu Lăzărescu, ni se constitue o
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
a lansat împreună cu Fundația „Calea Victoriei” cartea „Pentru ce mergem la Operă?“, în care este integrată transcrierea suportului de curs al conferințelor din 2012-2013. Fondurile colectate din acest proiect au ca destinație susținerea bursierilor (a tinerilor care participă gratuit) la cursurile umaniste ale fundației, precum și realizarea proiectelor muzicale pentru tineri din cadrul FCV. Este dirijorul primului concert „Mozart ROCKS” din București, la Sala Radio (2008) și al concertului „Mozart ROCKS 2009” de la Sala Palatului (2009), pentru ca un an mai târziu, să dirijeze Orchestra
TIBERIU SOARE. NATURA MUZICII, ÎNTREGITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367698_a_369027]
-
cu cel ce a fost. Forța interioară, vigoarea creatoare a scriitoarei, se împletesc și cu slăbiciunile unora dintre personaje, cititorul având parte de o tonalitate de echilibru psihic, tonic în cele din urmă. Și asta, întrucât viziunea scriitoarei este profund umanistă, iar clapele computerului ei țes o scriere particulară, originală și cu un specific unic. Impresionează discret și temeinic fundalul cărții, revenit nu o dată în mod implicit, canavaua acestei scrieri fiind de istorie, cu trăiri și sentimente strict personale și împrejurări
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
și ca atare, întârzierea dezvoltării național-statale a românilor din aceste provincii românești. *** Eroarea de calcul a studentului Trușcă a fost însă alta: a „matematizat” tema ! Un cârd de formule și simboluri matematice, un limbaj frust al semnelor hieratice (pentru noi, umaniștii) devenise pentru profesorul coordonator al lucrării Vasile Hurmuz, indescifrabil și de neacceptat. A fost povățuit să o rescrie, în termenii consacrați ai științei istorice la zi. Fără a se da bătut în susținerea cauzei sale a apelat la academicianul Grigore
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
Iulian Chivu, Agero Stuttgart, ianuarie 2009) Melanjul dintre inteligență pirotehnica și fantezia suculenta, constituie specificul stilului Melaniei Cuc. Rațiunea ordonează imaginația într-o broderie întrețesuta cu umor negru. Râma pe care este întins tabloul, este placata cu o vibrantă sensibilitate umanista. Rezultă așadar un roman tragi-comic, MIERCUREA DIN CENUȘĂ /1/ care reprezintă alegoria condiției umane contemporane în marșul ei triumfal spre apocalipsa. Cel puțin trei nivele ale imaginarului se împletesc în acest român: - primul pornește de la realitatea imediată: condițiile din spitalul
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
Vest din Timișoara (1993 - 1999); doctor în filologie (1999) la Universitatea de Vest din Timișoara. 2005-2007, grant național, Termeni poetici arghezieni, director de grant Simona Constantinovici. (Membri: G.I. Tohăneanu și Mirela-Ioana Borchin). 2011-2013, grant internațional LIDHUM (Dezvoltarea literarității în studiile umaniste), Universitatea de Științe aplicate Zurich, Elveția, în colaborare cu Universitatea din Coventry, Marea Britanie. 2013-2014, grant internațional AWEAST (Scrierea academică în Europa de Est), Universitatea din Zurich. grant de valorizare. A c t i v i t a t e a: profesor la
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
dar nici nota maximă pentru niște desene oarecare! M-am mutat la LFL, Școala medie nr. 1, cum i se spunea, fiindcă doar acolo luase ființă la Lugoj, pentru prima oară în învățământul românesc de după război, o clasă cu profil umanist. Colectivul de elevi ai clasei aceleia era uriaș, număra peste 4o de învățăcei, în mare majoritate fete. Aici am dat peste profesori noi, mai toți cu un bun renume în învățământul lugojean, între care Octavian Larionescu la fizico-chimice, Tatiana Streian
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
îmbunătățirea etică a omului, mai ales a tânărului ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Așa stând lucrurile, Uniunea Europeană se prezintă pentru Ortodoxie ca un teren ce trebuie cercetat cu dorința de realizare a misiunii sfinte, ca fiind un spațiu de mărturie și de mărturisire a cuvântului și
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
îmbunătățirea etică a omului, mai ales a tânărului ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. În încheiere, vom susține că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica nu este în fond, doar comunitatea cu număr mare sau foarte mare de membri ci chiar și
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
Oradea, la clasa profesorului Silvia Pop D. Popa, absolvind-o în 1984. Aici și-a desăvârșit pregătirea muzicală, în sensul de a-și cristaliza temeinic ceea ce fremăta lăuntric în sine: genialitatea melosului popular cu tainice insuflări de dragoste și măreție umanist culturală. Nu va stagna aici, va merge încă și mai înainte, la Facultatea de Etnomuzicologie și Folclor a Universității „Hyperion” din București și o va absolvi în 1996, pentru că tot o mai fi arzând pe vatra conștiinței sale jarul perfecționismului
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Românești Publicat în: Ediția nr. 80 din 21 martie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Gavril Moisa Fiecare întâlnire cu poezia lui Al. Florin Țene „înseamnă o sărbătoare a Cuvântului, o sublimare a spiritului” (Petru Birău) „...pentru că este printre puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale” (Melania Cuc). Criticul Mircea Popa, afirma că Al. Florin Țene „rămâne un poet al teluricului și al logosului esențializat, care se construiește pe sine pe linia marilor valori ale poeziei naționale, într-o
AL. FLORIN ŢENE ŞI... „ÎNTOARCERA STATUILOR de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349159_a_350488]
-
despărțită pe nedrept De la al mamei sale piept?” (Lucia Stegărescu. liceană) Este strigătul plin de durere al unei adolescente, al unei frumoase la suflet și la chip liceene, desemnată în 2014 cea mai bună dintre elevii din liceele cu profil umanist, pe nume Lucia Stegărescu. Este o tânără basarabeancă ca multe altele din generația ei și alte generații, care visează la unirea cu patria-mamă România. Observați, copiii și nepoții noștri își doresc revenirea acasă. Ce să mai vorbim de puținii rămași
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
bibliotecii Colegiului Național “Ștefan cel Mare”, un focar de cultură,așa cum Nicolae Scurtu a caracterizat venerabila școală din Tg. Neamț. Conf. univ. dr. Cristina Emanuela Dascălu este absolvent (șef de promoție Summa cum Laudae) cu doctorat în Științe Filologice, Filozofice, Umaniste, Sociale și Politice a Universității Tulsa, SUA (1997- 2006). A câștigat bursa americană integrală de Merit de Predare, Cercetare și Publicare. Lucrarea sa de Doctorat „Literatura Exilului și a Țărilor/ Tărâmurilor Imaginare/ The Literature of Exile and Imaginary Homelands” a
CONVORBIRI LITERARE LA TG.NEAMT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349238_a_350567]
-
fost o perioadă foarte fericită pentru mine, întrucât eram încă un copil, unit cu natura, locuind în pădure. Mă simțeam pe deplin fericit. Mai târziu nu am mai simțit nimic asemănător...” [5] Era clar că Andrei era atras de profilul umanist, de aceea la vârsta de 7 ani a început să urmeze școala muzicală (clasa de pian), iar în clasa a șaptea a fost admis la școala de arte, unde s-a ocupat de desen. Îi plăcea foarte mult muzica, mărturisind
A.A. TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349361_a_350690]