1,694 matches
-
19 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 410} ["TOATĂ PRESA AUSTRO-UNGARĂ... Toată presa austro-ungară ocupîndu-se de mesajul cu care s-a deschis Corpurile noastre legiuitoare, începem prin a reproduce articolul ce-l consacră "Pesther-Lloyd" pasajului privitor la cestiunea Dunării. Foaia oficioasă a guvernului unguresc scrie următoarele: Cu o conștiință de sine însuși sporită și c-o dreaptă mândrie că a fost menit de-a se adresa pentru prima oară Corpului legiuitor al Regatului României, regele Carol a deschis c-un mesaj solemn sesiunea Parlamentului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din discursul tronului, de-a renunța la orice obiectivitate, înțelegere și moderațiune. Tot ce spune discursul tronului despre marea însemnătate și marele preț al libertății navigațiunii pe Dunăre s-ar putea spune și într-un discurs de tron adresat Parlamentului unguresc sau celui austriac, însă autorii unguri sau austriaci s-ar fi păzit desigur, dintr-un sentiment îndreptățit de bună cuviință, propriu adevăraților oameni de stat, de-a da tezelor generale și inatacabile în sine o poantă care face ca ele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și alte ziare oficioase austro-ungare sunt în prada unor curioase fantazii în privirea poziției României ca stat independent, fantazii cărora le dau zbor cu ocazia discutării cestiunii Dunării. Dăm un specimen de asemenea natură, reprodus din ziarul oficios al guvernului unguresc: Oare nu i s-a făcut guvernului român nițel frică de propria Lui vitejie? Oare nu e chinuit de sentimentul că, în discursul tronului, s-a pripit pe-o înălțime piezișă, de pe care nu mai poate face un pas înainte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aplica regulamentul pe teritoriul romîn" înseamnă, după opinia d-lui Stătescu, a da acest drept Comisiei. Iată modul puțin conștiințios în care se citează la noi opiniile adversarilor politici. [12 decembrie 1881] ["CU AROGANȚA CUNOSCUTĂ... Cu aroganța cunoscută a foilor ungurești, care stă cu totul în disproporție cu însemnătatea statului și rasei maghiare, și cu un amestec de espresii de rând caracteristice pentru elementul semitic care face politică în Ungaria, oficiosul "Pesther Lloyd" revine din nou asupra conflictului austro - român, vorbind
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
influența dispozițiunilor europene am pierdut jocul pentru totdauna și cată să ne pregătim ca din an în an să fim supărați de acele organisme, cari n-au ce pierde, nici măcar șira spinării. Iată ce avem de ascultat din partea organului oficios unguresc. Bange machen gilt nicht zice un proverb nemțesc. Numai daca n-am ști în ce disproporție stă lăudăroșia maghiarilor cu puterea lor insanitățile statistice ale organelor lor ar avea poate oarecare efect asupră-ne. Din nefericire pentru oficiosul de la Pesta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suntem în stare a suscepe teamă de vitejia maghiară. Vitejia la... distanța cuvenită e un lucru comod și admirabil. De aproape nu prea e de seamă. Cânele care latră mult nu mușcă, zice un proverb, și prea fac gură foile ungurești pentru ca dinții să nu le fie parte scoși demult, parte știrbi. [13 decembrie 1881] ["CONTELE HOYOS SOSIND LA VIENA... Contele Hoyos sosind la Viena, unde a fost chemat de ministrul de esterne pentru a raporta, oficiosul "Fremdenblatt" crede că va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ea cere, și că, noi l-am susținut și că în fine, din austro maghiari ce ne deprinsesem a fi, am făcut o voltă la sfârșit și am batjocorit pe "Pesther Lloyd". De ce? "Pentru că din momentul în care guvernul austro unguresc refuză concursul patrioților de la " Timpul " ungurii latră ca câinii ". Să ne-nțelegem. Foile ungurești latră totdeauna, daca vor da concursul lor patrioților de la "Timpul" sau daca nu-l vor da. Odată acest punct francamente stabilit, ce mai poftește "Romînul"? Daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
maghiari ce ne deprinsesem a fi, am făcut o voltă la sfârșit și am batjocorit pe "Pesther Lloyd". De ce? "Pentru că din momentul în care guvernul austro unguresc refuză concursul patrioților de la " Timpul " ungurii latră ca câinii ". Să ne-nțelegem. Foile ungurești latră totdeauna, daca vor da concursul lor patrioților de la "Timpul" sau daca nu-l vor da. Odată acest punct francamente stabilit, ce mai poftește "Romînul"? Daca nu am zis acelaș lucru despre ziarele oficioase din Viena e pentru că nu meritau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vecină și, încă o dată, monarhia, nu d-nii unguri de cari nu ne preocupăm decât în treacăt, pentru că nu merită să se preocupe cineva de ei în mod serios. Așadar în ce consistă volta noastră? Că am respins necuviințele unui ziar unguresc care se distinge prin mojicia lui față cu țara, față cu naționalitatea, față cu regele nostru chiar? {EminescuOpXII 447} "Romînul" însă se poartă în adevăr așa ca și când un guvern conservator ar fi cerut scuze Austro-Ungariei. Dumnealor uită că nu li
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe câtă vreme va căuta să puie în armonie interesele sale, cu acele ale țării noastre, și adversari, când va atinge aceste interese. Despre antipatii sau simpatii preconcepute nu poate [fi] nici vorba aci. Direcțiunea generală a afacerilor monarhiei nu este nici ungurească, ca să ne displacă, nici românească, ca să ne placă; nu este nici una nici alta; este o direcțiune care reprezintă interesele monarhiei în întregul ei, fără distingere de german, ungur sau ceh, și despre aceste interese e cestiunea daca sunt sau nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acolo, toate mizeriile se traduc aci, la fața locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic pentru a întreține pe aceste stârpituri. Dar e vro comparație între românul autohton din America dunăreană și cel de sub guverne străine? Chiar guvernul unguresc, oricât de rău ar fi și oricât de spoliator, e departe de-a se putea compara cu al nostru. De-acolo ne vin oameni încă sănătoși, cum erau ai noștri pe la 1850 - 60, ne vin cuminți cum erau ai noștri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se serve de sugrajul universal pentru a-și împărți țara precum se servește cineva de un cuțit spre a spinteca un pui. [2 august 1881] ["PRINTR-O INDISCREȚIUNE... "] Printr-o indiscrețiune a oficiilor telegrafice din Ungaria sau a cine știe cui, ziarul unguresc "Egyetertes" a ajuns în posesiunea următoarei depeșe, adresată de împăratul Rusiilor cătră împăratul Austriei: [... ] Autenticitatea textului acestei depeșe nu se contestă de ziarele oficioase. Mai contestat este însă cuprinsul unei a doua depeșe, pe care a adresat-o cu trei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
laic, a unui om politic. Neagoe Basarab debutează în „cronică” spectaculos: un tânăr aplecat spre învățătură și durabile achiziții sufletești, viteaz (Mihnea cel Rău, înspăimântat de isprăvile pâlcului comandat de Neagoe, „aciiaș să sculă den scaun și fugi în țara ungurească și acolo să deșteptă dentr-acea frică”), dar capabil să regizeze și un joc al ipocriziei într-o „acceptare silită” a domniei: „Ce cu glas mare zis-a cătră tot nărodul: «Puneți alt domn, pre carele vreți vrea dimpreună și cu
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
fi să-l credem pe autorul Letopisețului Cantacuzinesc, toți Înaintașii românilor au sosit În Ardeal venind de la miazăzi, ba chiar de la sudul Dunării, de unde „au pribegit spre miiazănoapte” și „trecând apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului, alții În Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Morășului, și pre apa Tisei, ajungând și până la Maramurăș”. Dacă acest episod nu s-a petrecut chiar În secolul al XIII-lea, atunci el datează cel puțin de pe vremea când pe la Porțile de Fier
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Învățase la vârsta de șapte ani, În vara lui 1918, când unchiul său Traian XE "Traian" Barbu XE "Barbu" (ofițer Într-un regiment de cavalerie k.u.k.), sosit În permisie din Ucraina, l-a scos de la școala de stat, ungurească, preferată de străbunicul Gheorghe (care nu făcuse Încă voiajul inițiatic la Alba Iulia), și l-a Înscris la o școală confesională românească... Uneori, În câte-o excursie, hăuleam numai de-al dracului, În ciuda ungurilor („barbarii de turani”) - o semnificație a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sarcina de a reface Universitas, acea solidaritate intelectuală pe care străbunicii noștri nu au mai reușit să o păstreze, dar poate nu din vina lor, ci sub povara unei istorii neiertătoare. Desigur, nu toți românii care au urmat școlile superioare ungurești În cei 76 de ani cu predare În limba maghiară au pășit pe calea urmată de un Avram Iancu XE "Iancu" . Unii dintre ei, cum a fost profesorul Grigore Moldovan XE "Moldovan" (Moldován Gergely), chiar dacă nu și-au renegat niciodată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unui regim politic naționalist, Într-o epocă În care - trebuie să recunoaștem - naționalismul era una dintre ideologiile dominante ale continentului. Din asemenea motive, românilor clujeni le vine greu astăzi să Își asume trecutul istoric, așa cum este el, un trecut preponderent unguresc, cel puțin În ultimele șapte sute de ani, al unui oraș preponderent românesc la ora actuală. Din asemenea motive, În ultimii ani, orașul se acoperă, din zi În zi, cu noi monumente grandioase, de obicei distonante, sau cu tăblițe stridente care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stridente care sfredelesc liniștea vechilor ziduri medievale. Tot acest efort, demn de o cauză mai bună, vizează fasonarea și evidențierea unui trecut cât mai românesc al orașului, tocmai datorită greutății de a accepta elementele atât de puternice, autentice, ale trecutului unguresc al acestuia. Iar această greutate de a accepta trecutul se datorează unei istorii reale, dar și uneia scrise, care a subliniat mereu, În mod obsesiv, faptul că românii și maghiarii au fost inamici de-a lungul secolelor, că „noi” suntem
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era aceea a unei Transilvanii românești, În care românii să dețină rolul conducător, având ca argumente legitimante majoritatea lor numerică, precum și o construcție istorică axată pe ideea priorității și continuității. În fine, a treia variantă era aceea a unei Transilvanii ungurești. Ea se Întemeia tot pe un argument istoric, cel al apartenenței Ardealului la Regatul Ungariei, dar și pe unul de factură modernă, respectiv pe proiectul național maghiar, elaborat de Széchenyi și Kossuth XE "Kossuth" , bazat pe contiguitatea națiunii maghiare În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și națiune Își putea urma cursul, Întrerupt doar de proiectele identitare concurente care edificau, În mod similar, o Transilvanie maghiară. De atunci și până astăzi, locuitorii Ardealului s-au obișnuit să creadă că afirmația potrivit căreia Transilvania este românească (sau ungurească) reprezintă expresia unui dat natural, justificat de „realitățile” istorice și demografice. S-a conștientizat prea puțin faptul că o asemenea afirmație se referă la o construcție socială, zidită din istorii parțiale și subiective, ale unor oameni de limbi și culturi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
similare, așa după cum scrie Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În 1852, În Istoria românilor din Dacia Superioară. Maghiarii, afirmă el, revendică gloria de a fi promotorii civilizațiunii În răsăritul Europei ș...ț Cu o ambițiune proprie caracterului unguresc, ei se bucura de aceasta, această inimiciție adevărată sau prepusă a Rusiei le infla superbia că ei au o misiune mare de a Împlini, că ungurismul e un op grandios providențial, are de a salvare lumea, cum că ungurismul ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vicarul Pop continuă să vorbească Încă despre „românii uniți” ca despre o categorie distinctă În raport cu ortodocșii (la fel cum făceau și clericii greco-catolici din secolul al XVIII-lea) sau, În alte documente, despre „națiunea secuiască”, o comunitate diferită de „națiunea ungurească”. Trebuie menționat și faptul că textul acestei circulare, ca și al celor ulterioare, evidențiază limpede, cred eu, opiniile personale ale vicarului năsăudean. În principiu, circularele vicarilor și protopopilor trebuiau să transmită preoților din subordine comunicatele episcopale (care, la rândul lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Când, dară, ascultați și Împliniți poruncile acestora, nu faceți alta decât numai arătați supunerea aceea care și până acuma către noi și către țară cu adevărată credință ați arătat-o ș...ț Vă chemăm ca locțiitorului crăiesc și Guvernului nostru unguresc totdeauna și În toate să vă supuneți: să nu primejduiți bunăstarea voastră și a pruncilor voștri prin Împotrivire și să nu mânjiți cinstea și credința românilor cătră Curtea noastră Împărătească de atâtea ori arătată. Tonul este unul de avertisment, deoarece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de deplasarea batalionului nr. 1 În Ungaria: Din cauza batjocurii a batalionului nostru prin unguri, Înverșunându-să asupra lor, nu vor șaț avea Între dânșii nici un ofițir din unguri ș...ț Așa tocmiți fiind grănițerii noștri, nu vreau să știe de ministeriul unguresc, că ei sunt Învățați din pruncia lor cu Împăratul, nu cu craiu, un cuvânt nu vreau să știe de supușenia sau suveranitatea ungurilor. Cuvântul constituție Încă-i scăndălește ș...ț Să poate presupune, dară, că ei sunt gata a lua
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
priiteșugul nu-l țin la loc de nevoie”; precum și autorul Istoriei lui Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă, Încorporată ulterior În Letopisețul Cantacuzinesc: Pentru aceasta șmoartea lui Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ț, dar cade-să să blestemăm toți creștinii pre neamul unguresc, mai vârtos, căci sânt oameni răi și ficleni Încă din feliul lor. Desigur, pentru a Înțelege În mod corect semnificația unei imagini etnice, este necesar ca ea să fie plasată În contextul istoric care a generat-o. Doar În acest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]