24,125 matches
-
a artelor pe data de 23 ianuarie ora 18 la Gemeindesaal Lichtenwörth, 2493 Lichtenwörth, Kirchenplatz 3. Mulțumesc din suflet organizatorilor pentru invitație. ------------------------------ Dr. Cristina OPREA Craiova, 10 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Cristina OPREA - MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1838, Anul VI, 12 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Oprea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1452567284.html [Corola-blog/BlogPost/344773_a_346102]
-
a ordonat construcția din piatră . Poziția era foarte bună pentru o cetate fortificată, iar el intenționa să mute vama de la Rucăr la Bran. Apoi castelul a fost cedat comitatului secuilor iar în 1920 ,ca urmare a contribuției aduse la Marea Unire,statul român a considerat să-l doneze reginei Maria. Pe vremea aceea a fost el mai înfloritor. Dar cum nimeni nu e veșnic,regina a murit și l-a lăsat prin testament fiicei sale favorite ,principesa Ileana. In 1948 a
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1465714572.html [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
Perifierie, românii de la Dunărea de Jos au o poziție aproape neschimbată în Imperiului Roman, Bizantin, Otoman, Austriac, Rus, UE. Pe de altă parte dialogul, început la București de Fericitul Ioan Paul II, va continua la apropiata vizită a papei Francisc. Unirea a schimbat radical destinul periferiei, maghiarilor, polonezilor, lituanienilor, uncrainenilor și nu în ultimul rând a ardelenilor, care au pus bazele emancipării naționale și sociale a românilor, Marii Uniri de la 1918. -------------------------------- Dr. Viorel ROMAN www.viorel-roman.ro https://www.academia.edu
GRECO-ORTODOCŞII LA PERIFERIE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1490689186.html [Corola-blog/BlogPost/381567_a_382896]
-
Fericitul Ioan Paul II, va continua la apropiata vizită a papei Francisc. Unirea a schimbat radical destinul periferiei, maghiarilor, polonezilor, lituanienilor, uncrainenilor și nu în ultimul rând a ardelenilor, care au pus bazele emancipării naționale și sociale a românilor, Marii Uniri de la 1918. -------------------------------- Dr. Viorel ROMAN www.viorel-roman.ro https://www.academia.edu/ viorel-roman-bremen.over-blog.de Berlin, la 12 martie 2017 Referință Bibliografică: Viorel ROMAN - GRECO-ORTODOCȘII LA PERIFERIE / Viorel Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2279, Anul VII, 28 martie
GRECO-ORTODOCŞII LA PERIFERIE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1490689186.html [Corola-blog/BlogPost/381567_a_382896]
-
există în fiecare din noi. Dintotdeauna!”, a declarat regizorul Toma Enache. Biletele au fost puse în vânzare și pot fi achiziționate de la casa de bilete a Teatrului de Comedie, la casa de bilete a TNB, din rețeaua Vreau Bilet la Unirea Shopping Center etj. 2, Librăria Mihai Eminescu și Cărturești, magazinele Inmedio, Oficiile Poștale și online pe www.bilete.ro , www.bilet.ro și www.vreaubilet.ro. Prețurile acestora sunt diferite în funcție de categoria de loc, după cum urmează: 60 lei - Cât. ÎI
„AMADEUS”, PREMIERA TEATRALĂ SUB REGIA LUI TOMA ENACHE ÎN CARE SE ÎNTÂLNESC TREI GENERAȚII DE ACTORI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1444130641.html [Corola-blog/BlogPost/352562_a_353891]
-
și percuție s-a dovedit a fi de-a dreptul delicios, iar băieții de la Nopame sunt conștienți de asta: EP-ul pe care îl vor lansa vineri e numit sugestiv It's all about uș. Vineri 18 martie 22.00 Unirii 25 RO:MASSIVE @ Gazette Unusual Suspects, una dintre cele mai prolifice organizații locale axate pe promovarea muzicii underground de calitate, își continuă "carieră" cu o petrecere de zile mari. Blanilla, Snow, MC Agent și Down vor anima vineri gazeta cu
Cele mai faine petreceri din acest weekend by http://www.zilesinopti.ro/articole/11707/cele-mai-faine-petreceri-din-acest-weekend [Corola-blog/BlogPost/100679_a_101971]
-
dragoste de națiune, nu-i cere nimic acesteia, dar îi dă totul” (spunea poetul) Din nefericire, în zilele noastre s-a ajuns la demonizarea noțiunii de naționalism, acreditându-se ideea că ar fi expresie a xenofobiei. * „Rolul literaturii de după Marea Unire în europenizarea României” este titlul unui alt comentariu de istorie literară. (caracteristici, reprezentanți, creații cu preeminența prozei de analiză. (cf. G. Ibrăileanu cu studiul „Creație și analiză” în care face diferența între proza de acțiune exterioară ( de creație) și proza
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
timp începând cu secolul VI î.Hr. până în secolul al XIII-lea. Dar să trecem în revistă, făcând recurs la izvoarele itorice ale antichității și Evului Mediu, principalele momente ale evolutiei societății românești din cele mai vechi timpuri și până la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. 1. RĂDĂCINILE POPORULUI ROMÂN Constituirea statului centralizat sub regele BUREBISTA, în jurul anului 70 î.Hr. a fost rezultatul dezvoltării vieții materiale și spirituale pe teritoriile locuite de geto-daci, care făceau parte din marea populație a tracilor, cu
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
a Daciei au avut-o contactele largi cu cele mai avansate civilizații ale antichității greacă, romană și persană. Statul dac a cunoscut o puternică inflorire economico-socială în sec. I d.Hr. sub conducerea regelui DECEBAL (84-106 d.Hr.), care a reușit unirea triburilor geto-dacice care se răspândiseră pe întreg teritoriul după fărămițarea imperiului geto-dac, oadată cu moartea lui BUREBISTA. Bogata moștenire de cultură spirituală și materială a tracilor, relevată de scriierile antice, cât și de descoperirile arheologice, este astazi un bun comun
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
pești morți pe plajă - pescărușii sunt primii oaspeți la praznic Ioan Marinescu-Puiu 28 frunze aurii - doar pompierii pornesc din nou alarmă 29 apus de iarnă - omul de zăpadă tot mai îmbujorat 30 miting de protest - doar vrăbii gureșe în Piața Unirii Cornel C. Costea 31 zile geroase - cerșetoarea și-un câine-n același palton 32 altă ninsoare - în oglindă bunica tot mai cărunta Ailoaei Cristina 33 albul tot mai stins - drumul de-ntoarcere totdeauna lung 34 bătrânul singur vorbind iar toiagului
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Haiku_valeria_iacob_tamas_1327054134.html [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
construirii Catedralei) De unde vine atâta furie și-nverșunare Împotriva unui sfânt lăcaș de preamărire Ce faceți cu talanții primiți la născare ”Demolați” templul, aduceți nenorocire? Ați terminat de condamnat toate relele Atacați ce-așteaptă neamul de-un veac? Loc de-nchinare, unirea ce-aduce binele Semn, prilej de bucurie, pentru omul sărac! Nu-l căutați pe Dumnezeu în spații vaste, În lifturi, parcări, săli polivalente, subteran, Ci acolo unde a spus Iisus: în inimile noastre Acolo unde este păstrat adevăratul talisman! Ce
TREZIŢI-VĂ! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1460275768.html [Corola-blog/BlogPost/381965_a_383294]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > ȘI TOTUȘI...UNIREA Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Și totuși...UNIREA (gănduri răzlețe) Se apropie Ziua Limbii Române și eu mî gândesc tot la UNIRE. De ce, Doamne?.. Când spun Limba Română, spun români
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > ȘI TOTUȘI...UNIREA Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Și totuși...UNIREA (gănduri răzlețe) Se apropie Ziua Limbii Române și eu mî gândesc tot la UNIRE. De ce, Doamne?.. Când spun Limba Română, spun români. Și când spun români...ce mai spun?.. oftez...De ce , Doamne?.. De atât amar de vreme, basarabenii vor și
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > ȘI TOTUȘI...UNIREA Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Și totuși...UNIREA (gănduri răzlețe) Se apropie Ziua Limbii Române și eu mî gândesc tot la UNIRE. De ce, Doamne?.. Când spun Limba Română, spun români. Și când spun români...ce mai spun?.. oftez...De ce , Doamne?.. De atât amar de vreme, basarabenii vor și ei să aibă cetățenie română, dacă altceva nu se poate. Și „frații” lor, românii
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
de ani!! Alt învățat irlandez a spus că: „nu limba română se trage din limba latină, ci invers.Numai „savanții” români au rămas tot la trăznăile cele vechi și țin cu dinții de falsurile lor istorice. Să revenim tot la...Unire și să mă-ntreb de ce nu și-au dorit-o românii. Uite, d-aia! Ei și-au făcut stătulețe...micuțe, micucele. Târziu și le-au făcut mai măricele, dar tot separate, deși vorbeau aceeași limbă, deși aveau aceleași obiceiuri și
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
război permanent, chiar uniți, și până la urmă tot se vor separa). Nu știau, însă, că românii, tot din firea lor, sunt și păcălici, din neamul lui Păcală. Așa au ales domn în fiecare „țărișoară” pe același om. Asta a fost Unirea cea mică. Unire cu păcăleală, dar Unire! Unirea cea Mare nu s-a mai făcut cu păcăliciul, ci cu multă suferință și sacrificii. Cu suferința întregului neam românesc. Atunci a fost mila și voia lui Dumnzeu. Când i-a auzit
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
uniți, și până la urmă tot se vor separa). Nu știau, însă, că românii, tot din firea lor, sunt și păcălici, din neamul lui Păcală. Așa au ales domn în fiecare „țărișoară” pe același om. Asta a fost Unirea cea mică. Unire cu păcăleală, dar Unire! Unirea cea Mare nu s-a mai făcut cu păcăliciul, ci cu multă suferință și sacrificii. Cu suferința întregului neam românesc. Atunci a fost mila și voia lui Dumnzeu. Când i-a auzit cântând: treceți batalioane
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
tot se vor separa). Nu știau, însă, că românii, tot din firea lor, sunt și păcălici, din neamul lui Păcală. Așa au ales domn în fiecare „țărișoară” pe același om. Asta a fost Unirea cea mică. Unire cu păcăleală, dar Unire! Unirea cea Mare nu s-a mai făcut cu păcăliciul, ci cu multă suferință și sacrificii. Cu suferința întregului neam românesc. Atunci a fost mila și voia lui Dumnzeu. Când i-a auzit cântând: treceți batalioane române Carpații! Dumnezeu a
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
se vor separa). Nu știau, însă, că românii, tot din firea lor, sunt și păcălici, din neamul lui Păcală. Așa au ales domn în fiecare „țărișoară” pe același om. Asta a fost Unirea cea mică. Unire cu păcăleală, dar Unire! Unirea cea Mare nu s-a mai făcut cu păcăliciul, ci cu multă suferință și sacrificii. Cu suferința întregului neam românesc. Atunci a fost mila și voia lui Dumnzeu. Când i-a auzit cântând: treceți batalioane române Carpații! Dumnezeu a lăcrimat
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
tristă că fiii ei nu sunt uniți, că „sunt săraci, plini de nevoi” și mulți împrăștiați prin lume, parcă la sânul ei nu și-ar găsi un trai liniștit. De ce, Doamne? Năstase MARIN Galați, august 2015 Referință Bibliografică: Și totuși...UNIREA / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1700, Anul V, 27 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
sunt jertfe mistice ale cugetului spre împlinire duhovnicească peste care se revarsă harul lui Dumnezeu pentru a le întregi arhetipal, căpătând astfel, mireasmă, culoare, expresie, misiune, vocație, mărturisire, închinare, atribute spirituale unei culturi creștine autentice și înălțătoare spre transcendent, spre unire deplină cu Inefabilul. Prin constituția ei teandrică, divino-umană, Biserica lui Hristos trăiește existența și misiunea ei în bipolaritatea dimensiunii: cea revelată, dumnezeiescă, circumscrisă Sfintei Treimi, Cerului, dar și cea umană, centrată pe spiritul Culturii, ca expresie naturală, harismatică a Omului
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
se bucură de o audiență deplin motivată și justificată atât în mediile cercetătorilor și a istoricilor cât și în rândurile preoților și a credincioșilor, mai cu seamă cei din Ardeal, care sunt interesați de felul în care s-a desfășurat unirea unei părți a românilor cu Biserica Romei. Cunoaștem faptul că istoriografia românească remarcă, într-un mod foarte limpede demersurile istoricilor români dintre cei mai reprezentativi, în elucidarea acestui fenomen cum ar fi Mitropolitul Andrei Șaguna, profesorii și istoricii Nicolae Densușianu
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
Șaguna, profesorii și istoricii Nicolae Densușianu, Ioan Micu Moldoveanu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaș, Ștefan Lupșa și Pr. Mircea Păcurariu. Mai trebuie evidențiat, aici, direcția modernă care a fost abordată cu precădere de către Nicolae Iorga cel care a subliniat efectele acestei uniri în procesul de afirmare a conștiinței naționale. În cuvântul adresat cititorilor autorul își exprimă nădejdea că această lucrare va contribui la lămurirea opiniei publice asupra uniației din Transilvania și mai ales a scopurilor pe care le-a urmărit în trecut
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
au culminat cu divergențele din secolele IX - XI, din vremea Patriarhilor Fotie și Mihai Cerularie și a Papilor Nicolae I și Leon al IX - lea. De asemenea sunt prezentate urmările acestei schisme din 1054, arătându-se că prin încercările de unire și în urma Cruciadei a patra relațiile tensionate dintre Răsărit și Apus s-au adâncit tot mai mult. Această parte introductivă se încheie cu o privire asupra fenomenului uniat din Europa Centrală și Orientul Apropiat precum și a rolului jucat de iezuiți
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
patra relațiile tensionate dintre Răsărit și Apus s-au adâncit tot mai mult. Această parte introductivă se încheie cu o privire asupra fenomenului uniat din Europa Centrală și Orientul Apropiat precum și a rolului jucat de iezuiți în atragerea ortodocșilor la unirea cu Biserica Romei. După prezentarea acestor aspecte cu privire la relațiile dintre Răsărit și Apus, autorul face în partea a doua a lucrării o analiză pertinentă asupra pătrunderii uniatismului în rândul românilor din Transilvania, arătând conjunctura politică care a dus la unirea
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]