1,126 matches
-
bărbați și cele comise de femei. Diferența poate fi identificată atât la nivel calitativ cât și la nivel cantitativ: în timp ce barbații sunt inclinați mai mult spre acte de violență, sau spre cele intelectuale, femeile fac uz de creativitate, sexualitate etc. Urbanizarea are efecte devastatoare asupra sentimentului de siguranță și intimitate al individului. În acest sens, în mediul urban controlul social scade foarte mult, apare "miopia socială" (T. Pitulac, 2000), astfel că tendința spre acte antisociale crește foarte mult. De asemenea, aglomerarea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
persoanei: nivelul de dezvoltare intelectuală, gradul de dezvoltarea afectiv-volitivă, caracterul, temperamentul, locus of control (intern sau extern), trăsături psihopatice sau nevrotice etc. Pe lângă factorii psihici, semnificativi în analiza fenomenologiei devianței sunt și cei care țin de aspectul sociodemografic: vârsta, sexul, urbanizarea, nivelul de instruire școlară și starea civilă. Din punct de vedere al stadialității ontogenetice (Dragomirescu, V., 1976) putem vorbi de devianță abia în jurul pubertății și adolescenței (12-18 ani) pe fondul formării și dezvoltării personalității, până la această vârstă putându-se identifica
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a remarcat că discuția despre noua „diversitate” de după anii ’70 se afirmă pe fondul unei omogenizări fără precedent a societăților noastre, în care spiritele se apropie tot mai mult la un nivel profund, printr-un proces de „unificare morală” (grație urbanizării, consumului, mediatizării etc.); în aceste condiții, credința este aleasă, nu moștenită cutumiar, ceea ce încurajează intransigența crescândă a credincioșilor, până la fundamentalism; această „redefinire identitară a religiilor”, echivalarea religiilor cu „culturile” sau „stilurile de viață” integrate apoi unei societăți „multiculturale”, este efectul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
exhaustiv, urmând ca cele amintite la punctul anterior să facă parte din proiect mai mult ca argumente și nuanțe. Astfel direcția de cercetare pe care o voi aborda se va concentra atât pe cercetarea dezvoltărilor urbane majore, cât și pe urbanizarea satelor și comunelor. Voi studia procesul complex care a stat În spatele realizărilor din epoca socialistă, iar prin studii de caz voi Încerca să redau cât mai obiectiv etapele de concepție, proiectare și execuție, relațiile dintre arhitecți și partid, și influențele
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
a constituit baza cercetărilor asupra relațiilor dintre instituțiile și organele de comunicare, dezvoltarea rețelelor și rolul mijloacelor media ca agent al schimbării sociale. Comunicarea este prezentată ca o variabilă explicativă a nivelului de participare politică, la fel de importantă ca educația sau urbanizarea. Pentru Pye, între altele, comunicarea este un factor de dezvoltare politică. Aceeași concluzie rezultă și din analiza lui Galnoor 18, care, aderînd la ideile lui Deutsch, definește dezvoltarea politică drept "construirea infrastructurii de comunicare, permițînd atingerea fiecărui membru al societății
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
schimbării sociale. Astfel, de câteva sute de ani modificări dramatice au loc în mărimea, compoziția și structura pe vârste a populațiilor umane. Așa cum încercăm să demonstrăm, acestea sunt atât cauze cât și consecințe ale altor schimbări sociale importante astfel ca urbanizarea, modernizarea și industrializarea. Ne referim apoi la modul în care forțele sociale pe care le-am discutat de-a lungul întregului nostru demers, se combină și produc schimbarea societății. Deoarece problemele sociale constituie consecințele esențiale, definitorii ale oricărei schimbări sociale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
standard de viață mai ridicat și se preocupă ca să fie mai puține inegalități decât în societățile tradiționale. Aceste societăți de asemenea au rata nașterilor și rata deceselor mai scăzută, rata alfabetizării mai înaltă și un mult mai ridicat grad de urbanizare care dă posibilitate mai multor oameni să se bucure de roadele tehnologiei moderne. Teoriile conflictualiste subliniază conflictul dintre țările dezvoltate și toate celelalte țări. Ele recunosc superioritatea adaptativă a societăților dezvoltate, dar văd aceasta ca o consecință a lipsei de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința de întoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
războaiele pe care le ducea Franța contra marilor puteri europene. Mansart a realizat și o intrate separată în Dom, de unde Ludovic putea privi la soldații aflați în convalescență fără să fie nevoit să intre în contact cu aceștia. Planurile de urbanizare și reînnoire ale capitalei au scos Parisul din epoca medievală și l-au transportat în cea modernă. Pe lângă Domul Invalizilor și îmbunătățirile aduse palatului Luvru, de noi modificări și transformări au beneficiat și grădinile Tuileries, Place des Victoires, Palatul Regal
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
condițiile de habitat P.H. Chombard de Lauwe care s-a ocupat de acest aspect subliniază faptul că nevoile de habitat ale omului sunt fiziologice, psihologice și sociale. În societatea actuală criza de locuințe de manifestă în contextul crizei generale. Accelerarea urbanizării și explozia demografică ridică probleme deosebit de serioase. În sensul acesta se au în vedere următoarele situații morbigenetice: locuința supraaglomerată care generează conflicte, locuința de tranzit care generează sentimentul de insecuritate și înstrăinare al persoanei în raport cu reședința sa, impresia de artificial
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu erau exclusiv rezultatul politicii lui Bismarck, ci urmau perioadei de depresiune economică declanșate în 1873, care a creat sărăcie și a îngrijorat aproape întreg spectrul politic, nu doar pe socialiști. A avut loc și o extindere fără precedent a urbanizării, poate comparabilă doar cu începuturile procesului de urbanizare din Evul Mediu. La finele anului 1890, Germania traversa un al doilea val rapid de industrializare. Cu aceste realizări se prezenta Germania în anii premergători Primului Război Mondial, realizări care au influențat mult formarea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
urmau perioadei de depresiune economică declanșate în 1873, care a creat sărăcie și a îngrijorat aproape întreg spectrul politic, nu doar pe socialiști. A avut loc și o extindere fără precedent a urbanizării, poate comparabilă doar cu începuturile procesului de urbanizare din Evul Mediu. La finele anului 1890, Germania traversa un al doilea val rapid de industrializare. Cu aceste realizări se prezenta Germania în anii premergători Primului Război Mondial, realizări care au influențat mult formarea și dotarea unei armate cu o forță recunoscută
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
funcționeze numai în comerț în Republica Democrată Germană și alte câteva țări (Ungaria, Iugoslavia). În planificarea dezvoltării economice, conducătorii țărilor comuniste au urmat modelul sovietic. A fost acordată prioritate industriei grele. Industrializarea a fost însoțită de o dezvoltare forțată a urbanizării, migrarea locuitorilor din mediul rural spre orașe resimțindu-se ulterior, din cauza "îmbătrânirii" satelor și diminuării forței de muncă într-o agricultură ce nu dispunea de mijloace mecanizate suficiente. Dorința de a dezvolta cu orice preț o industrie grea necesita investiții
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cere: "Ai curajul de a te servi de propria ta inteligență! Acesta este cuvîntul de ordine al iluminismului" (Răspunsuri la întrebarea " Ce este iluminismul!?"). Prin "modernitate" Virgil Nemoianu înțelege "un fenomen în care s-au întrepătruns următoarele caracteristici: raționalizarea, alienarea, urbanizarea și viteza (atît istorică, cît și fizică); accentul pe comunicare și informație, pe prezența imediată, pe individualism și autoinventare, pe egalizare și omogenizare; relațiile umane contractuale sau tranzacționale; presiunea utopică spre progres și altele". Între gînditorii asupra cărora s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
județe în fiecare an al perioadelor intercensitare. Înainte de prezentarea unor aspecte referitoare la modul de stabilire a structurii pe medii a populației, trebuie lămurit conținutul acestor noțiuni: mediu urban și mediu rural. Acest lucru este necesar deoarece, caracterizarea gradului de urbanizare la nivel național și mai ales la cel internațional ridică probleme deosebite, determinate de folosirea unor criterii diferite de definire a populației urbane și a celei rurale, cât și a clasificării orașelor după mărime. În practica internațională (potrivit concepției specialiștilor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare<footnote Prin grad de urbanizare înțelegem mărimea absolută sau relativă a populației care locuiește în centrele urbane. footnote> se utilizează și raportul urban-rural, calculat sub forma unei mărimi relative de coordonare. Acest indicator arată câte persoane din mediul urban revin
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare<footnote Prin grad de urbanizare înțelegem mărimea absolută sau relativă a populației care locuiește în centrele urbane. footnote> se utilizează și raportul urban-rural, calculat sub forma unei mărimi relative de coordonare. Acest indicator arată câte persoane din mediul urban revin în medie la o persoană
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
o persoană din mediul rural; el poate lua valori între zero și infinit. Structura populației pe medii trebuie însă corelată cu structura în profil teritorial, respectiv distribuirea acesteia pe regiuni și județe. Această analiză va evidenția faptul că gradul de urbanizare prezintă intensități diferite de la un județ la altul. Structura populației după caracteristici socioculturale Principalele caracteristici care marchează structura socioculturală a populației se referă la nivelul educațional, naționalitate (etnie), religie și limba maternă; pentru toate aceste aspecte sursa principală de informații
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Această creștere este pe de o parte relativă, în sensul unei depistări mai active a deficienților mintali în rândul populației tinere, pe de altă parte este reală, exigențele vieții sociale devenită tot mai complexă, ritmul rapid al tehnicizării, procesul de urbanizare etc. solicită un grad de adaptare și un nivel intelectual din ce în ce mai ridicat, evidențiind stări de deficit intelectual, care în alte condiții treceau neobservate. Caracteristicile definitorii și generale pentru toate categoriile de handicap au fost realizate prin: raportarea lor la copiii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un fenomen social ce poate avea fațete foarte diverse și se poate desfășura la diverse nivele de generalitate. Vorbim de schimbare socială și atunci când ne referim la comportamentele sau atitudinile unui grup de oameni, dar și atunci când ne referim la urbanizare, modernizare, globalizare. Această plajă largă a fenomenelor ce pot deveni obiecte ale schimbării sociale determină și varietatea definițiilor. Consider că cel mai potrivit mod de înțelegere a schimbării sociale este acela de fenomen social total. Schimbarea socială nu este un
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
poluarea pot antrena schimbări la nivel social. Procesele demografice sunt și ele o sursă importantă a schimbării: creșteri sau scăderi ale populației, ale densității acesteia determină schimbări sociale sau culturale cum ar fi diferențiere socială, diviziune a muncii, stimularea inovațiilor, urbanizare. Particularizând discuția, unul din cele două sate analizate în cadrul studiului de caz, Ludoșul, trece prin transformări majore astăzi datorită scăderii și îmbătrânirii populației sale. Inovațiile tehnologice sunt considerate o altă sursă importantă de schimbare socială. Viața în rural a fost
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru demersul de față, interesante sunt toate formele modernității, pentru că putem analiza o comunitate rurală din punct de vedere al modernității comportamentale și atitudinale a indivizilor ei, dar și prin prisma modificărilor produse în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor naționale, raționalizarea activităților prin organizări birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui Weber -, putem spune că aceasta are câteva
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atașament pentru noutate și ceea ce este în curs de constituire; * modernitatea ca și caracteristică a zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice. Alți autori, diferențiază între trei niveluri ale modernității: cel structural, modernitatea fiind în acest caz un termen sintetic pentru urbanizare, industrializare, nivel de educație, dezvoltare economică, nivelul cultural, modernitatea referindu-se în acest caz la un set de valori și orientări generale, mai degrabă universaliste, decât particulariste, în terminologia lui Parsons; și nivelul individual, referitor la o orientare psihosociologică caracterizată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]