84,003 matches
-
operația intelectuală făcută de o persoană competentă într-un anumit domeniu, în colaborare cu utilizatorii. Achiziția și selecția documentelor sunt două operații complexe care dau posibilitatea creării și menținerii fondului documentar la standarde înalte, propuse, reușindu-se adecvarea la cerințele utilizatorilor, sau împlinirea dezideratelor, și, uneori, a ambițiilor și orgoliilor profesionale. 38. Enumerați criteriile de care trebuie să se țină seama în formarea și completarea fondului documentar? R: Într-o structură documentară au prioritate următoarele considerente în formarea și completarea fondului
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în formarea și completarea fondului documentar: Ø bugetul și resursele disponibile, Ø specificul structurii info-documentare (bibliotecii / unității documentare), Ø statutul juridic al structurii info-documentare (bibliotecii/ unității documentare), Ø mărimea, tipul structurii info-documentare în sistemul documentar național / internațional, Ø serviciile oferite utilizatorilor, Ø relațiile cu sistemul documentar național / internațional. 39. Modalități de informare în politica de achiziții R: Informatizarea produce modificări și în politica de achiziții. Producția editorială și nu numai aceasta poate și trebuie făcută cunoscută bibliotecii / unității documentare prin cele
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de informare în politica de achiziții R: Informatizarea produce modificări și în politica de achiziții. Producția editorială și nu numai aceasta poate și trebuie făcută cunoscută bibliotecii / unității documentare prin cele mai diverse surse: depozite de carte, librării, persoane fizice, utilizatorii așezământului, instituții, agenți comerciali, comisii și asociații profesionale, reuniuni naționale / internaționale care pot semnala apariția unor informații deosebit de importante pentru interesul utilizatorilor. În afara cataloagelor editoriale și a altor metode de promovare, metodele de cunoaștere a producției editoriale pot adăuga: vizite
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și trebuie făcută cunoscută bibliotecii / unității documentare prin cele mai diverse surse: depozite de carte, librării, persoane fizice, utilizatorii așezământului, instituții, agenți comerciali, comisii și asociații profesionale, reuniuni naționale / internaționale care pot semnala apariția unor informații deosebit de importante pentru interesul utilizatorilor. În afara cataloagelor editoriale și a altor metode de promovare, metodele de cunoaștere a producției editoriale pot adăuga: vizite directe la furnizori, editori etc., telefoane, faxuri, mesagerie electronică, liste de discuții, sit-urile editurilor, saloanele și târgurile de carte etc. Acestea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
viața și activitatea unor organizații trebuie să fie sistematic cercetate și conservate. Uneori, o informație deosebit de valoroasă poate fi pierdută din cauza faptului că în achiziție s a omis: Ø pe ce suport este informația, Ø dacă poate fi consultată de către utilizatori, Ø limba în care a fost scrisă, Ø prețul. 41. Câte tipuri de achiziții cunoașteți plecând de la coordonata TIMP? R: Există o achiziție curentă cât și o achiziție retrospectivă, deosebit de importantă în completarea fondurilor marilor biblioteci, care dintr-un motiv
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
completarea fondurilor marilor biblioteci, care dintr-un motiv sau altul, au pierdut din colecții unele documente, ușor de realizat datorită Internetului. Mesageria electronică constituie un început de bun augur în vederea realizării unei comunicări cât mai bune și rapide între editori, utilizatori/potențiali utilizatori, asigurându se o colaborare rapidă și benefică pentru lumea informației. Sperăm ca întreaga producție editorială românească să poată fi consultată pe un sit național cât mai curând așa cum a existat periodicul „Universul cărții” (1990 1998) ușurând munca persoanelor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
marilor biblioteci, care dintr-un motiv sau altul, au pierdut din colecții unele documente, ușor de realizat datorită Internetului. Mesageria electronică constituie un început de bun augur în vederea realizării unei comunicări cât mai bune și rapide între editori, utilizatori/potențiali utilizatori, asigurându se o colaborare rapidă și benefică pentru lumea informației. Sperăm ca întreaga producție editorială românească să poată fi consultată pe un sit național cât mai curând așa cum a existat periodicul „Universul cărții” (1990 1998) ușurând munca persoanelor care au
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cât mai curând așa cum a existat periodicul „Universul cărții” (1990 1998) ușurând munca persoanelor care au la nivel instituțional această responsabilitate. 42. Există legătură între comisia de achiziție și responsabilul cu achiziția? R: Colaborarea strânsă care trebuie să existe între utilizatorii bibliotecii/centrului de informare, comisia de achiziții și persoana care se ocupă din partea bibliotecii cu achiziția, prin formele și metodele cele mai rapide, vor contribui la o corectă formare/completare a fondului documentar cu informația cea mai utilă sau a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
accesibilitate al beneficiarilor? Lungimea textelor? Ar putea să-l descurajeze pe cititor? Suportul informațional este adaptat subiectului prezentat? Documentul este de folosință individuală, colectivă sau le îmbină? Ø pertinența Lucrarea este în raport direct cu gradul de cunoaștere și experiența utilizatorilor? Informațiile vor fi utile pentru nevoile manifestate de către beneficiari? Ø interes Lucrarea va servi utilizatorilor făcând apel la imaginație și curiozitate? Lucrarea este o experiență intelectuală? Ø organizare Lucrarea are o prezentare logică? Toate capitolele sunt pertinente? Ø stil Stilul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
adaptat subiectului prezentat? Documentul este de folosință individuală, colectivă sau le îmbină? Ø pertinența Lucrarea este în raport direct cu gradul de cunoaștere și experiența utilizatorilor? Informațiile vor fi utile pentru nevoile manifestate de către beneficiari? Ø interes Lucrarea va servi utilizatorilor făcând apel la imaginație și curiozitate? Lucrarea este o experiență intelectuală? Ø organizare Lucrarea are o prezentare logică? Toate capitolele sunt pertinente? Ø stil Stilul este adaptat suportului informațional sau tipului de document? Stilul este ușor de înțeles de către beneficiari
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Achiziții gratuite 2.1 Schimbul - este forma care asigură o trimitere reciprocă a documentelor de la o bibliotecă/unitate de informare sau de la un organism la altul. Inconvenientul major constă în faptul că nu întotdeauna documentele primite răspund nevoilor reale ale utilizatorilor. Este bine să se țină cont de documentele schimbate: valoarea lor, starea lor de conservare, utilitate, etc. 2.2 Donație - este o altă formă de achiziție gratuită, care permite bibliotecilor sa fie deținătoarele unor bogate și prețioase colecții particulare donate
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de specialitate observă că această modalitate de așezare a documentelor oferă cititorului posibilitatea alegerii informației cele mai pertinente, îi dă posibilitatea să cunoască direct documentul și lectura de loisir este avantajată de posibilitatea de a răsfoi cărțile din domeniul preferat. Utilizatorul este acela care își alege singur informația pe care o consideră cea mai utilă scopului informării sale. Pentru atragerea la lectură se organizează în acces liber rafturi tematice. Un exemplu din bibliotecile publice: „Literatura de detenție” se intitula un raft
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
suficient numai să mărești colecțiile. Informatica oferă bibliotecarilor instrumente noi de gestionare a colecțiilor. Se pot face cu ușurință diferite statistici care să semnaleze o circulație exactă. Accesul liber a impus pretutindeni în lume un spațiu mai mare în beneficiul utilizatorilor. Contactul direct cu documentul a schimbat mentalitatea cititorului. Acum el este acela care judecă documentul. El devine sensibil la alegerea făcută. Devine mai exigent și mai practic. Poate căuta documente trecând de la un subiect la altul, făcând apropieri, fără a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
să consulte cataloagele. Colecția unei structuri info-documentare cu greu ajunge la o armonie aproape perfectă. Excepție fac situațiile în care s-a creat după planuri noi, bine gândite. 83. Prezentați noua concepție despre colecțiile bibliotecii R: Calitatea unei colecții, interesul utilizatorului pentru aceasta nu va mai consta în bogăția sa, într-o cantitate de informație documentară. Important este modul în care specialiștii reușesc să stabilească relații între părțile care o compun. Coeziunea întregului, echilibrul părților care o alcătuiesc oferă colecției un
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
continua creștere a producției editoriale); Ø apariției de noi forme de publicații electronice și a apariției accesului la resursele informaționale prin intermediul rețelelor; Ø recunoașterii nevoii de a răspunde mai eficient unui spectru mai larg de necesități și de așteptări ale utilizatorilor. Acest context în permanentă evoluție a format tema Seminarului asupra Înregistrărilor Bibliografice din 1990, de la Stockholm, ținut sub egida Programului de Control Bibliografic Universal și MARC Internațional (UBCIM) al IFLA și a Diviziei de Control Bibliografic IFLA. Participanții la seminar
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Bibliografice din 1990, de la Stockholm, ținut sub egida Programului de Control Bibliografic Universal și MARC Internațional (UBCIM) al IFLA și a Diviziei de Control Bibliografic IFLA. Participanții la seminar au recunoscut realitățile economice, dar au subliniat și importanța satisfacerii nevoilor utilizatorilor și cea a rezolvării mai eficiente a spectrului larg de nevoi asociate diferitelor tipuri de materiale și variatelor contexte în care se utilizează înregistrările bibliografice. „Catalogarea minimală” necesită o atentă reexaminare a relațiilor dintre elementele de date individuale din înregistrările
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
rezolvării mai eficiente a spectrului larg de nevoi asociate diferitelor tipuri de materiale și variatelor contexte în care se utilizează înregistrările bibliografice. „Catalogarea minimală” necesită o atentă reexaminare a relațiilor dintre elementele de date individuale din înregistrările bibliografice și nevoile utilizatorului. Adoptarea unui standard pentru nivelul „elementar” sau „de bază” al înregistrării, pentru o catalogare partajată corectă. Comitetul Permanent al Secției de Catalogare a IFLA la a 63-a Conferința Generală a IFLA din 1997, de la Copenhaga, Danemarca. Comitetul Permanent a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Copenhaga, Danemarca. Comitetul Permanent a aprobat raportul final al grupului de lucru la ședința sa din 5 septembrie 1997. Termenii de referință ai studiului cereau: Ø dezvoltarea unui cadru care să identifice și să definească limpede entitățile de interes pentru utilizatorii înregistrărilor bibliografice, Ø atributele fiecărei entități și tipurile de relații ce se formează între entități. Ø elaborarea unui model conceptual care să servească drept bază pentru asocierea atributelor și relațiilor specifice (reflectate în înregistrare ca elemente de date separate) cu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
fiecărei entități și tipurile de relații ce se formează între entități. Ø elaborarea unui model conceptual care să servească drept bază pentru asocierea atributelor și relațiilor specifice (reflectate în înregistrare ca elemente de date separate) cu diversele acțiuni pe care utilizatorii le fac, atunci când consultă înregistrările bibliografice. Studiul preferă o abordare din perspectiva utilizatorului, pentru a analiza cerințele sale informaționale. Se consideră că utilizatorii înregistrărilor bibliografice acoperă un spectru larg, ce include nu doar bibliotecari și clienți ai bibliotecilor, ci și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
unui model conceptual care să servească drept bază pentru asocierea atributelor și relațiilor specifice (reflectate în înregistrare ca elemente de date separate) cu diversele acțiuni pe care utilizatorii le fac, atunci când consultă înregistrările bibliografice. Studiul preferă o abordare din perspectiva utilizatorului, pentru a analiza cerințele sale informaționale. Se consideră că utilizatorii înregistrărilor bibliografice acoperă un spectru larg, ce include nu doar bibliotecari și clienți ai bibliotecilor, ci și editori, difuzori, librari și furnizori de servicii informaționale din afara mediului tradițional bibliotecăresc. Studiul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
atributelor și relațiilor specifice (reflectate în înregistrare ca elemente de date separate) cu diversele acțiuni pe care utilizatorii le fac, atunci când consultă înregistrările bibliografice. Studiul preferă o abordare din perspectiva utilizatorului, pentru a analiza cerințele sale informaționale. Se consideră că utilizatorii înregistrărilor bibliografice acoperă un spectru larg, ce include nu doar bibliotecari și clienți ai bibliotecilor, ci și editori, difuzori, librari și furnizori de servicii informaționale din afara mediului tradițional bibliotecăresc. Studiul ia în considerare largul spectru al aplicațiilor în care se
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și a celor de autoritate. Scopurile studiului Functional Requirements for Bibliographic Records(FRBR) = Cerințe funcționale pentru înregistrările bibliografice: Ø A găsi materialele care corespund criteriilor de căutare Ø A identifica o entitate Ø A selecta o entitate care corespunde nevoilor utilizatorilor Ø A obține accesul la entitatea dorită Este bine sa nu uităm că informatica a apărut ca o nevoie rapidă și completă de informare pentru utilizatori! 99. Ce este RDA (Resource Description and Access)? R: Evoluția informatizării a mers mult
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
căutare Ø A identifica o entitate Ø A selecta o entitate care corespunde nevoilor utilizatorilor Ø A obține accesul la entitatea dorită Este bine sa nu uităm că informatica a apărut ca o nevoie rapidă și completă de informare pentru utilizatori! 99. Ce este RDA (Resource Description and Access)? R: Evoluția informatizării a mers mult mai repede decât regulile de catalogare. Este nevoie de un nou cod care să coreleze catalogarea la evoluția informaticii. Descrierea Resurselor și a Punctelor de Acces
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
sau grupul lingvistic care a publicat Ø Editorul Ø Numărul de ordine al fiecărui volum tipărit de către un editor Ø Cifra de control Ø Corectitudinea ISBN-ului ajută în achiziții, în căutările în OPAC când celelalte elemente sunt nesigure pentru utilizator. Ca și ISSN ul. STAS 10792-89 Numerotarea internațională a publicațiilor seriale și ISBN-ul se tipărește pe documentul tradițional 101. Din ce este formată o descriere catalografică? R: În format tradițional: Fișa de catalog (7,5 X 12,5 cm
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de informare și documentare). Catalogul de bibliotecă trebuie să răspundă la întrebările pe care un beneficiar / potențial beneficiar le-ar putea pune. De aceea structura acestor cataloage este în funcție de tipul structurii info documentare (bibliotecă / centrul de informare și documentare), de utilizatorii acestei instituții din rețeaua documentară. CATALOAGE DE BIBLIOTECĂ A. Pentru cărți: 1. De serviciu: Alfabetic Topografic 2. Pentru utilizatori: 1. Sistematic 2. Alfabetic 3. Catalogul depozitului legal (acolo unde există depozitul legal) 4. Speciale: analitic pe subiecte (tematic) B. Pentru
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]