4,445 matches
-
semnificații mitice“), II („Legenda românească a potopului“) și V („Labirintul. Un monstru arhitectonic“) dau consistență tomului, în vreme ce capitolele VII („Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magicoritualic a plantelor psihotrope“) și VIII („Graiul îngerilor. Reconstituiri, dispute, utopii“), scrise cu alte prilejuri și slujind altor motivații, dau senzația de corp străin în armonia întregului. Prezența lor e oțioasă și aduce a gratuită îndopare a conținutului. Chiar lăsate deoparte, ele nu aduc impietate viziunii maniheiste. O figură ambiguă a
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
Bene vixit qui bene latuit, spunea Descartes. Revolta tăcută, dar nu lipsită de adâncime, a lui Voiculescu cheamă parabola antitotalitară, exact atunci când avea nevoie de ea, în perioada de după 1946, când scriitorul s-a refugiat în povestire, ca într-o utopie a spunerii libere sub acoperiri variate. Ironia e o astfel de acoperire, mitologia și magia sunt alte văluri protectoare. Un scriitor autentic, cum nu se poate spune că n-a fost medicul Vasile Voiculescu, găsește mijloacele de a reflecta codificat
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
în analiza semnificațiilor atitudinii narative în 1991 (N. Florescu). E vorba de proza postumă intitulată Lobocoagularea prefrontală. Mircea Braga o publica, pentru prima dată, în revista "Transilvania" (nr. 9, 1982), cu un comentariu mai mult decât economic, cotând-o drept "utopie satirică", înrudită cu literatura S.F. și interpretată, prin asociație cu Fizicienii lui Dürrenmatt, ca fiind inspirată numai de experiențele medicale de "ameliorare" a rasei umane făcute în timpul, celui de-al doilea război mondial. Numai că această metodă era eugenia și
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
Voiculescu presimte primejdia și îi dă forma ironică, înșelător neutră, din Lobocoagularea prefrontală. E un strigăt al poetului care și-a pierdut candoarea, al intelectualului deja frustrat de libertatea cuvântului, ceea ce însemna interzicerea gândirii personale până la atrofiere și moartea visului. Utopia descrisă ironic chiar din primele fraze se întoarce în contrariul ei, e o utopie întoarsă, o antiutopie, dacă o citim cum o vrea autorul, din a cărui disperare se naște această viziune. Îmbrăcat în halatul medicului preocupat de ultimele cercetări
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
un strigăt al poetului care și-a pierdut candoarea, al intelectualului deja frustrat de libertatea cuvântului, ceea ce însemna interzicerea gândirii personale până la atrofiere și moartea visului. Utopia descrisă ironic chiar din primele fraze se întoarce în contrariul ei, e o utopie întoarsă, o antiutopie, dacă o citim cum o vrea autorul, din a cărui disperare se naște această viziune. Îmbrăcat în halatul medicului preocupat de ultimele cercetări psihiatrice, autorizat să mânuie terminologia domeniului, Voiculescu dă prozei sale aparența de eseu scientologic
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
o lucrare unică printr-o veracitate fără exemplu, astfel ca măcar o dată să se poată vedea un om așa cum este el înlăuntrul său", spunea Rousseau în Confesiunile sale, năzuind să-și sacrifice propria imagine de dragul adevărului. Că a rămas o utopie, cu toate bunele intenții și ale lui Rousseau și ale altor memorialiști nu mai e nici o îndoială. Ceea ce putem face este să vorbim despre literatura scrisă în numele acestei utopii, iluzionându-ne că ea ar putea să se și împlinească vreodată
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
să-și sacrifice propria imagine de dragul adevărului. Că a rămas o utopie, cu toate bunele intenții și ale lui Rousseau și ale altor memorialiști nu mai e nici o îndoială. Ceea ce putem face este să vorbim despre literatura scrisă în numele acestei utopii, iluzionându-ne că ea ar putea să se și împlinească vreodată sau măcar cu "intermitențe". Textul despre Rousseau, apărut în 1969 ca prefață la Confesiuni are pagini excelente. Afinitățile autorului cu scriitorul francez sunt probabil responsabile de înțelegerea în profunzime
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
al cerului. începe să urce pe rue des Martyrs, spre Boulevard de Rochechouart și Place Pigalle. Retorica estompată a pașilor care îl poartă de nicăieri spre nicăieri îl ajută să rememoreze idealurile donquijotești care i-au animat anii primei tinereți. Utopii inocente, policrome, cărora li s-a dăruit cu entuziasm, nenumărate bătălii, nu atât pierdute sau câștigate, ci irosite, pe cale de a fi irosite... Acum, la treizeci și cinci de ani, după un deceniu de autoexil parizian, nu reușise decât să restaureze câteva
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
mai bată cu putere în fața cui nu merită Și să nu facă infarct înainte de 80 de ani, A trebuit să-mi trag de la gură Și, pe bani grei, Să angajez o bonă Care să se ocupe permanent De educația ei. UTOPIE Un peștișor de acvariu visează că-și petrece vacanța la mare!
Poezie by Spiridon Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3600_a_4925]
-
pe drum, undeva, le Facteur Cheval și ticălosul lui Balzac, nutrind față de semeni gînduri de geambaș - ,les harceler comme des chevaux de poste, et puis les laisser crever au millieu du chemin..."? Ne-alegeam, pesemne, cu filozofia practică a unei utopii. Aruncă-i pe oameni, adică viața, dar amintirile lor pune-le bine. Nu s-au întîlnit, firește, niciodată, dar imposibila lor însoțire e jucată, să zic așa, de două personaje, Comisionarul și Arhivarul, din reeditarea recentă, la Cartea Românească, a
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
și responsabilă libertate interioară, care îl ferește de orice dogmatism estetic sau ideatic, de opacitatea prejudecăților și a închiderii într-un sistem, dar și de orice fel de relativisme. Într-unul din textele sale referitoare la analiza teatrală, intitulat Criticul: utopie și autobiografie, - publicat în chip de epilog la volumul Le théâtre, sorties de secours (Aubier, 1984), George Banu schițează o adevărată ontologie a actului critic, un Ťportret ideal și autoportret imaginarť al criticului, al cărui statut existențial este unul de
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
două lumi, de fapt între două subiectivități. Este o sfîșiere benefică, chiar dacă inconfortabilă, spune Banu, dar ea nu devine fertilă decît dacă spiritul este hrănit interior de un Ťproiect utopicť al teatrului, care dă totodată legitimitate actului critic. Atunci cînd utopia se împlinește spectacular, fie și pentru o clipă, ea generează un efect de reverberare, de persistență în timp. Nu e vorba de un model încremenit, pe care criticul caută să îl regăsească într-un spectacol sau altul, la un creator
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
La baza acestui proiect se află sistemul său de gândire, Sociologie, Politica, Etică conform căruia decizia politică profesionistă trebuie fundamentata științific. Cercetarea totală a societății românești, respectiv monografia celor 15 mii de sate și 172 de orașe, a fost o utopie, dar una "fertila". Sociologul Dumitru Sandu observa că monografia a fost "o utopie necesară și fertila (spre deosebire de o altă utopie, cea a Serviciului social obligatoriu). A fost necesară din cel puțin două motive: pentru că cercetarea empirica rurală nu avea în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
conform căruia decizia politică profesionistă trebuie fundamentata științific. Cercetarea totală a societății românești, respectiv monografia celor 15 mii de sate și 172 de orașe, a fost o utopie, dar una "fertila". Sociologul Dumitru Sandu observa că monografia a fost "o utopie necesară și fertila (spre deosebire de o altă utopie, cea a Serviciului social obligatoriu). A fost necesară din cel puțin două motive: pentru că cercetarea empirica rurală nu avea în anii '20-'30 nicio tradiție de structurare științifică, de confruntare a ideilor metodologice
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
științific. Cercetarea totală a societății românești, respectiv monografia celor 15 mii de sate și 172 de orașe, a fost o utopie, dar una "fertila". Sociologul Dumitru Sandu observa că monografia a fost "o utopie necesară și fertila (spre deosebire de o altă utopie, cea a Serviciului social obligatoriu). A fost necesară din cel puțin două motive: pentru că cercetarea empirica rurală nu avea în anii '20-'30 nicio tradiție de structurare științifică, de confruntare a ideilor metodologice și teoretice cu faptele. Accentuând pe observarea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
17 Ibidem. 18 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 100, p. 106. 19 Primul studiu publicat bazat pe Arhiva de Istorie Orală Rostás Zoltán (AIORZ) a fost volumul Monografia că utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (1985-1987), Editura Paideia, București, 2000, si a continuat cu volumul Sală luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003. În 2006 Rostás a publicat la Paideia volumul Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
A Good Society: The Sociological School Of Bucharest Național Project For Building România", în European Journal of Science and theology, Vol. 9, Supplement 2, pp. 95-104, June 2013. PIPPIDI, Andrei, România Regilor, Editura Litera, București, 1994. ROSTÁS, Zoltán, Monografia că utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (1985-1987), Editura Paideia, București, 2000. ROSTÁS, Zoltán, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003. ROSTÁS, Zoltán, Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene, Editura Paideia, București, 2006. ROSTÁS, Zoltán
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Editura Humanitas, București, 2008, pp. 69-71. 11 Petre P. Panaitescu, Istoria românilor, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1990, p. 325. 12 Lucian Boia, op. cît., pp. 63-64. 13 Petre P. Panaitescu, op. cît., p. 114. 14 Angelo Mitchievici, "Povești, legende, utopii. Dumitru Almaș la scoala istoriei", în Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorări în comunismul românesc, vol ÎI, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 339. 15 Dumitru Almaș, Ion Nicoară, Alexandru Vianu, Istoria universală modernă și contemporană. Manual pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pemtru clasa a X-a. Istorie, București, 2004. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară. Istorie. Clasa a XI-a, București, 2006. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Programa școlară. Istorie. Clasa a XII-a, București, 2009. MITCHIEVICI, Angelo, "Povești, legende, utopii. Dumitru Almaș la scoala istoriei", în Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorări în comunismul românesc, vol ÎI, EdituraPolirom, Iași, 2005, p. 335-369. MURGESCU, Mirela-Luminita, "Memory în Romanian History: Textbooks în the 1990s", în Maria Todorova (ed), Balkan
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
creierul fiind distrus de chirurgul robotic care conduce operația. Consecințele transferului conștiinței în computer țin în acest caz nu numai de posibilitatea conceperii corpului uman ca ,ambalaj" perisabil și a computerului ca repoziționant al minții, ci și de revigorarea supremei utopii (distopii?) biotehnologice a postmodernității: dobîndirea nemuririi. Practic, din moment ce individul, odată ,uzat" sau ,depășit", ,își" poate muta conștiința într-un ,nou model de corp", ,el" se poate păstra, proaspăt și nealterat, într-o stare (stază?) inatacabilă de nemurire. Mai simplu spus
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
apreciat de cunoscători, este un avocat al cauzei poeziei românești în Statele Unite. Stabilit de mai mulți ani la New York, Liviu Georgescu a propus de curând Editurii Talisman (,Talisman Publishers") o antologie de poezie românească din secolul douăzeci, intitulată Născut în Utopia (,Born in Utopia"). Printre traducători se numără Adam J. Sorkin, Julian Semilian, Dan Duțescu, Leon Levițchi, Andrei Codrescu, Florin Bicanan, Bogdan Ștefănescu, Sean Cotter și Liviu Georgescu (care, în afară de faptul că a tradus din Tudor Arghezi, Ion Barbu, G. Bacovia
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11152_a_12477]
-
este un avocat al cauzei poeziei românești în Statele Unite. Stabilit de mai mulți ani la New York, Liviu Georgescu a propus de curând Editurii Talisman (,Talisman Publishers") o antologie de poezie românească din secolul douăzeci, intitulată Născut în Utopia (,Born in Utopia"). Printre traducători se numără Adam J. Sorkin, Julian Semilian, Dan Duțescu, Leon Levițchi, Andrei Codrescu, Florin Bicanan, Bogdan Ștefănescu, Sean Cotter și Liviu Georgescu (care, în afară de faptul că a tradus din Tudor Arghezi, Ion Barbu, G. Bacovia, Leonid Dimov, Emil
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11152_a_12477]
-
Marea Britanie. Ultimul său roman, Never let Me Go a fost recenzat pe larg și în termeni superlativi pînă și în paginile exigentului ,Frankfurter allgemeine Zeitung". Deși acțiunea se petrece în Anglia, ,cîndva la finele secolului XX", tema ține de registrul utopiilor negre. în termenii unei aparente ,normalități", Kazuo Ishiguro imaginează un internat în care sunt educați cu maximă atenție, îngrijiți și supravegheați fete și băieți destinați unei ,misiuni speciale". Maturizîndu-se, li se dezvăluie puțin cîte puțin reala lor identitate și destinul
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
și al lui Salvador Dalí, o materie de o nostalgie neliniștită ce se hrănește în continuare din imaginile prezente ale paradisurilor pierdute, chiar în timp ce lumea a luat-o pe un drum care face ideea în sine de paradis sau de utopie, de exemplu, fie rizibilă, fie de un gust îndoielnic. Baudelaire descrie peisajul dalinian cu o precizie stranie: un peisaj antropomorf în care o imagine înspăimântătoare e dublată printr-o imagine la fel de înspăimântătoare a sinelui sub un cer senin, foarte asemănător
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
acest "târg al științei". A fost clar pentru toți suprarealiștii adevărați, deși nu prea frecvent și publicului lor, că spiritul suprarealist era unul al jocurilor vesele motivate de o nostalgie a paradisului, tradusă pentru oamenii mari într-un fel de utopie în dezvoltare, mai ales marxism. Declarațiile revoluționare ale suprarealiștilor, majoritatea de stânga, cei pe care Dalí i-a respins mai degrabă în detrimentul decât în beneficiul său, n-au fost niciodată luate în serios de către comuniști. Comuniștii n-au luat în
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]