2,982 matches
-
INIMII Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 954 din 11 august 2013 Toate Articolele Autorului Doamnei Ligya Diaconescu De ziua de naștere a doamnei Ligya Diaconescu, 14 iulie, nu am putut trimite nici un rând de felicitare, fiind prinsă în vârtejul frumuseților minunatului Las Vegas. O fac acum cu aceste rânduri ieșite din adâncul inimii care să țină loc de felicitare. Când în universul nostru bulversat de atâtea trăiri dureroase, tulburătoare și lipsite de lumina viitorului apar din loc în loc și
RÂNDURI IEŞITE DIN ADÂNCUL INIMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340534_a_341863]
-
de năprasnica boală ce s-a abătut asupra distinsului nostru Părinte Profesor de Istoria Bisericească Universală, culminând cu această fulgerătoare trecere a sa la cele veșnice, de la care iată, se împlinesc deja zece ani. În iureșul acestor zile și în vârtejul acestor vremuri, mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Părintele Profesor Aurel Jivi, a cărui plecare, prematură, o regretăm foarte mult, și astăzi... De ce acest lucru, fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte competente în
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
de o entitate abstractă pentru expierea unor păcate. Sau cine știe... Însă nu e o întâmplare că destui indivizi, căutând sub ruinele propriei vieți un sens oarecare, descoperă că străduințele lor seamănă cu încercarea de a găsi o noimă unui vârtej de întâmplări implacabile prin placiditatea cu care s-au derulat și care i-au târât în direcții din care le-a fost peste putință să se sustragă. Când își rememorează trecutul, deopotrivă oameni talentați și pătrunși de spirit și persoane
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici () [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
ești de mate. Maria Elena Panaitopol, 2005, sursa foto: Facebook Hermina Lazăr Domnul Solomon Marcus scria „om și profesor”, punând așadar atributul umanității înaintea aceluia de vocație profesională. Ce credeți că mai înseamnă să fii „om”, poate cu majuscule, în vârtejul societății contemporane? Să fii corect față de tine și de ceilalți în aprecierile pe care le faci. Să fii generos, să nu desconsideri pe nimeni. Cred că oricine are niște calități. Să prețuiești și să cauți să înțelegi lumea din jurul tău
Un telefon pentru profesoara de mate: „- Doamna dirigintă, știați că vine Mireille Mathieu? V-am luat un bilet...” () [Corola-blog/BlogPost/338352_a_339681]
-
doar pe baza unor prezumții. Rânjește el cinic. -Crezi că scapi așa, ticălosule? Mai vedem noi! Acestea fiind zise, inspectorul iese că o furtună din birou și cheamă un agent, încredințându-i pe cel reținut. Iese din clădirea Qesturii val vârtej, urcă în mașină și pleacă în trombă. După un sfert de oră, la ușă casei Mariei Carla Lombardi sună cineva. Tânără femeie privește prin vizor și deschide degrabă, neputând să-și rețină o exclamație de surpriză. Va urma. Referință Bibliografica
SECRETE DUREROASE( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340096_a_341425]
-
Ana Jilavu. Cei din fața ușii și-au stins în grabă țigările, au intrat în sala de ședințe și au ocupat locuri în bănci. După preparativele de început care au constat în alegerea prezidiului avându-l ca președinte pe primul secretar, Vârtej Sebastian, alegerea comisiei de redactare a procesului verbal, a celei de reținere a propunerilor și de întocmire a planului de măsuri, au fost epuizate pe rând punctele de pe ordinea de zi ajungându-se la cazul lui Turcitu Avram. A fost
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? () [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
El preferă un simplu sandwich într-un bar modest. Episodul 9. Scylla si Charibda se referă la drumul pe care Ulise, părăsind insula Circei, trebuie să-l străbată între stânca pe care se afla monstrul cu șase capete, Scylla, și vârtejul care i-ar atrage și nimici corăbiile. În structura romanului, Bloom, care a reprezentat până acum paralela cu eroul homeric, este înlocuit în capitolul de față cu Stephan Dedalus - și evoluția printre cele două amenințări este aici transpusă în ezitările
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
care te înghite, un nod spațial care te înnoadă? Era de nedescris, ca orice forță a naturii! O creatură înaltă de trei metri pînă la umeri și de patru pînă la capul hidos, bălos, cu fălci clămpănitoare, o furtună de vîrtejuri și noduri spațiale care înainta grăbită pe patru picioare ca patru pistoane, cu gheare uriașe rupînd hălci din pardoseala indestructibilă de impătrunzitium, un monstru zămislit de nebunie și coșmar se cabră în fața lor urlînd de-ți îngheța inima-n piept
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
să-mpingă niște grinzi cu lanțuri. Tinerii își roteau buna voie sub stropii de sudoare ai celor ce trudeau deasupra lor... Și ce putea fi în gândul voinicului mut când el zărea prin nădușeală picior de fată cu poalele-n vârtej !?... Sărmanul Niță, cât de puternic era cu bușteanul și cât de slab cu gândul...Povestea mea e spusă de adevăr și mai departe arată că sora lui Anica a murit. Ce-o fi fost atunci nu se mai știe, se
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
vremea ne cioplise în bazalt. Farmec In grădina mea se adună Zanele în nopti cu luna Și se prind de mâini încet Lin săltând în menuet. Eu cuprins de nerăbdare Stau cu umbra în așteptare, Închid ochii, deschid ochii, În vârtejul alb de rochii. Mai apoi din ferie Gândul ș-ar dori soție, Insă zanele prind veste Și se mută în poveste. Despărțire S-au ciocnit două stânci ca două valuri în amurg și eu am țâșnit ca o flacără, metaforă
FLOAREA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340820_a_342149]
-
de întuneric despica în jungla viscolului Care-i fura din ospăț ultima nebunie Gândea gândul că s-ar întoarce acasă Simțea deja căldura însoțirii cu uitarea Dar nu era decât delirul înghețului. AROME DE IARNĂ Ninge ascuțit și aspru în vârtejuri de vânt Peste mirosul lemnului verde proaspăt despicat Înfășurat în vălătuci de cenușă Amestec de lumină și întuneric La porțile vraiște ale dimineților Diamante rănesc privirea în răgazul amiezii Din albul țintuit cu săgeți de soare O moină plăpândă însoțește
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
fosfor Călăuzind trecerea vântului Prin risipa albă A florilor de volbură înmiresmate de ger Când universul întreg era căptușit cu brațele mamei Chiar și atunci În visele cele mai curate Se strecura ca o arătare stranie Spaima surpării cerului întunecat Vârtejul morții ca un sorb Alcătuit din roata arămie a stelelor în mișcare SINGUR ÎN ROIUL CUVINTELOR Cutreier halucinante trotuare Aglomerate cu trupuri rătăcind Prin spațiul simțurilor Ca semințele în capsule de mac Anonim în roiul cuvintelor Inventez tăceri cu sensuri
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului izvor nu lăsa clipa să treacă, îmbrățișaz-o că n-ai s-o mai găsești, va veni haosul și amintirile se vor prăbuși ca niște corăbii subte de vârtejuri; bătut de ploi, izvorul din tâmpla ta va curge haotic într-o mare de amar. vineri, 8 iulie 2016 Referință Bibliografică: izvor / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor
IZVOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341052_a_342381]
-
Așa i-am mărturisit despre mine și unii din această lume care m-a privit întotdeauna cu răutate iarăși disconfortul gândurilor lor bolnave , mi-au adus numai neplăceri și necazuri. Privindu-mă cu ochii mirați - ca și cum ar fi văzut un vârtej în centrul Dorohoiului - am observat , parcă și pistruiile de pe față rămânând împietrite. Mulțumindu-mi pentru cuvintele adresate, mi-a spus în același timp, că ele înseamă mult pentru dânsul. Perseverent, dornic de a ști și de a face orice lucru
FOTOGRAFUL ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341350_a_342679]
-
are prea mare însemnătate). Impresia ce domină lectura cărții este una de permanentă forfotă, rezultată, pe de o parte, din mișcarea cadrelor (a fugarelor momente în care personajele ajung față-n față și schimbă câteva replici), într-un fel de vârtej de cercuri concentrice, ceea ce pretinde efortul cititorului de a detecta un punct fix, comun, eventual definitoriu pentru acțiune, iar, pe de alta, din abundența impresionantă a intervențiilor discursive, a întrebărilor fără răspuns, din zumzetul perpetuu, din interminabila vorbărie. Se impune
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
au revărsat, asemeni unei ape învolburate ținută prea mult închisă într-o matcă ce nu era a ei, o mulțime de fotografii alb - negru, colorate, mari și mici. Le-am atins cu grijacelui care le știe valoarea și am simțit vârtejul amintirilor îmbrățișându-mă, trăgându-mă în el. I-am apucat mâna și l-am luat cu mine, acolo în fața porții de lemn cu numărul 416, scris mare cu vopsea albă pe tabla verde. Am atins poarta, iar ea s-a
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
odată cu numărul lor, crește și numărul problemelor de rezolvat. La fel se întâmplă și în cadrul medicinei: cu cât se descoperă mai multe medicamente, cu atât crește și numărul celor bolnavi. Omenirea devine din ce î n ce mai bolnav ă. Vârtejul acesta amețitor al timpului ne atrage precum un magnet, într-un adânc plin de vicii... Se fumează foarte mult, se bea din ce în ce mai mult alcool, apar forme noi de... distrac ții ”Pheromon part y ”, un nou ”trend” venit din America, bazat
O NOUĂ ZI, UN NOU ÎNCEPUT, O NOUĂ ŞANSĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342089_a_343418]
-
celebru, ne face să vedem poeta identificându-se cu viața, cu viața clocotitoare, triumfală („viața e tot, nu moartea...”, spunea Coșbuc). Te izbesc, în poemul citat, acele reflexe de note filosofice, suple prin puritatea lor, de descifrare a insului în vârtejul timpului. Timpul care zidește, ca o lumină așezată la intrarea spre viitor, dar și vremea care macină, care șterge faptele fără ecou. Pot spune, fără a exagera, că prima întâlnire a poetei Maria Diana Popescu cu cititorii din Rm. Vâlcea
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
viața noastră”. A alege viața reprezintă prin urmare, un act fundamental de a merge în direcția cea bună, de a renunța la orice cărare ce duce în moarte, de a căuta să ieșim din labirintul situațiilor ce ne aruncă în vârtejuri care în final, ne distrug cu desăvârșire. Iosif Țon și scrierile sale Iosif Țon s-a născut pe 30 septembrie 1934. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română din Cluj, acesta își continuă studiile la Seminarul Baptist din București
OPT PREDICI, UN SINGUR VOLUM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341834_a_343163]
-
se oferă-jertfește, prin sfâșiere euharistică). “Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, / Îndură-te stăpâne, și dă-i pe veci viață”. Cine poate arunca cu pietre în față? Cel fără păcat, adică cel retras din amprentele, din vârtejurile vehemenței expresive-lume. Față-re-împietrită (prin lovire-contact cu Cel Retras din Vârtejurile-Lumi) este față re-sacralizată de către Cel sacru. Deci, Poetul este călăul și victima gestului inițiatic, de recuperare, a Muntelui Cosmic (Suprema Față de Piatră - Piatra Filosofală). Deci, Poetul este Ființa Divină, cu
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
ca explozie a Stupului Divin, din care ies flăcările Focului Sacru-Albine: lănci, arcuri, nouri de aramă - se stârnește Vârtejul-vijelie, prinzând, în mijloc, Leul Solar care turbează (furor sacer, demiurgică); flamura-ramură verde se frânge, înlocuită de Creanga de Aur din mijlocul Vârtejului, care unește cer-pământ, într-o Apocalipsă și o Nouă Facere: “Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul”; Mircea-Cavalerul Graalului și Călugărul (Ascetul, Omul-ritual, originar-simplu la vorbă și al port) se identifică cu Vârtejul și cu Focul
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Aur din mijlocul Vârtejului, care unește cer-pământ, într-o Apocalipsă și o Nouă Facere: “Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul”; Mircea-Cavalerul Graalului și Călugărul (Ascetul, Omul-ritual, originar-simplu la vorbă și al port) se identifică cu Vârtejul și cu Focul (Mircea-Vijelie, Mircea-Seism al “călărilor” cu sulițe-raze) - Mircea-Potopul și Genunea, Grindina Sacră, care treieră Grâul Cristic, separându-l de pleavă și refăcând Fulgerul-Zbor și Muntele-Arbore Cosmic cu stele: “munții negri ... izvorăsc din veacuri stele...”. Mircea este întrupare a
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Esențe (Purusha), Arhetipul Femeie, de dincolo de toate trădările, implicate în orice demiurgie: de dincolo de toate părăsirile (“Te-ai dus, și-am înțeles prea bine / Să nu mă țin de pasul tău, / Pierdută vecinic pentru mine, / Mireasa sufletului meu”: paroxismul-părăsirii-trădare, în cadrul Vârtejului fenomenal, duce la starea de nuntă mistică, a sufletelor, eliberate de karma trupurilor: mireasa este starea paradoxală de unire mistică întru veșnicie, este Mireasa-Moarte, Mireasa Inițiatică (Revelația). Ea devine Mireasa Ocultă, Calea de Izbăvire (Steaua mărilor, deasupra “valului ce ne
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
a sufletelor, eliberate de karma trupurilor: mireasa este starea paradoxală de unire mistică întru veșnicie, este Mireasa-Moarte, Mireasa Inițiatică (Revelația). Ea devine Mireasa Ocultă, Calea de Izbăvire (Steaua mărilor, deasupra “valului ce ne bântuie” - II-37), prin părăsirea, de fapt, a Vârtejului (fenomenal): “Și-o să-mi răsai ca o icoană / A pururi verginei Marii, / Pe frunte ta purtând coroană - / Unde te duci? Când o să vii?” (I-92). Icoana verginei Marii trimite la mistica trupului feminin - Demeter-Cybelle, veșnic de neatins în esența ei
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
sofisticată, ne-ortodoxă - și a intuit că este sacrificată, astfel, Măreția - întrerupe (cf. II-356-357 - Geniu pustiu) sistemul, prin întreruperea discursului despre soluția soteriologică, al lui Toma Nour (Toma Nour fiind metafora soluțiilor soteriologice oculte, în-văluite ținând de esență, existente în mijlocul Vârtejurilor înșelăciunilor și vehemențelor, sentimentale și istorice): “Întunericul din jurul meu era metafora acelui nume: Toma Nour” (II-358). Împotriva gnosticilor, Eminescu socotește somnul ca trezire în interior a Sinelui (“Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă” (I-107), pentru a-l întoarce din
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]