3,613 matches
-
lin, prin a Sărutului Poartă Iar lumea dinafară-ți pare un gol imens Când în Iubire găsești al lumii sens! Pasărea măiastra știe un singur cânt Ce nu-l imită nimeni pe Pământ, Îl murmură doar îndrăgostiții-n noapte Când văzduhul este plin de șoapte! * Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 - 16 martie 1957) Dr. Elena ARMENESCU București 19 Februarie 2011 Referință Bibliografică: GÂND PENTRU BRÂNCUȘI / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de
GÂND PENTRU BRÂNCUŞI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349607_a_350936]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MAGIA IERNII Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului MAGIA IERNII Pe zarea sidefie, văzduhul a nins, Magia iernii să se strecoare în vis. Iar cer de stele se oglindește-n ape S-apridă felinare-n feerică noapte. Pe munți strălucește cunună de stele, Când basm pune vrajă-n gândurile mele, Să îmi încingă ideile aprinse
MAGIA IERNII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349633_a_350962]
-
O, sunt minunea ta ce mă înalț de atâta dragoste ce-ți port! Sunt minunea cu aripi... în bătăi ample îți umplu visele cu zbor, ---zborul nostru--- în imensitatea spațiului a spațiului nostru, inserțiune în timp, timpului nostru... Am umplut văzduhul de noi, iubite ! La slobozirea spre înalturi îngerii ne-au deschis drum de stele, presărat cu gânduri de culoare roșie... Atunci, vibram odată cu muzică sferelor... noi intonam imnul dragostei, apoi... psalmul păcii și-a împăcării cu sine, a împăcării cu
MINUNE-ŢI SUNT, IUBIT ÎMI EŞTI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349632_a_350961]
-
Și mândri frați ce-l așteptau acasă. Tacit mă viscolea o rece apăsare, O spaimă grea făcea prin mine semne, Și trupul istovit îi mirosea a soare, La revenirea lui din zările solemne. Parcă aud cioc micuț bătând în ușă... Văzduhul a-mblânzit cu zborul său rebel ? A sfârtecat el oare norii de cenușă, Sau poate este numai îngerul din el ? 15-02-11 Ce caut eu... Aș vrea să scriu despre lumi nevăzute, despre lumea mută de după obloane, să încarc cu radicală mișcare
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
structura? Ce neputincios e menestrelul care nu înțelege, semne de-ntrebare... 18-03-11 Aniversară Azi-noapte un țipăt a trecut prin mine. A fost ucis un ultim fulg de nea; intra în scenă fraged ghiocel, la braț cu grațioasa viorea. Vibra-n văzduh un cor de mandoline, venise primăvara mea. Proptise blândă razele-n fereastră, Ademenind cu izul ei plăpând. Îmi dezmierda două semințe-n glastră, Vrăbii vânzolesc grădina adormită, Muguri se desfac pe rând. Cu zecile de brațe înalță cupe pomul împăcat
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
care înoată cu curentul împreună. Cât de bine era să știe că simplul ei gând, simplul ei pas, însemna infinit mai mult în ochii lui Dumnezeu, decât o simplă picătură purtată de curent, decât un simplu zbor de pasăre în văzduh.” Desigur că nuanțele filosofice sunt general umane, de bun simț, fără a avea pretenția că ar putea răspunde unor întrebări esențiale și existențiale. Finalul românului este apoteotic, iar moartea Liei Gavris se transformă într-o jertfă ce ii unește pe
O MEDITATIE DESPRE CUNOASTERE, PASIUNE SI IMBOGATIRE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349650_a_350979]
-
de perfect, de fidel ar fi virtuții. E virtuos dar nu e creștin. Creștinul e liber, așadar e fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului e libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care nu poate fi înșelată, proba constă în starea de fericire. Virtuosul neîmblânzit nu știe și nu poate rosti “dulce Iisuse”, toată sfera “dulcelui” îi este străină, inaccesibilă și uită că jugul Domnului
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
toate patimile vechi sau noi și toată deșertăciunea cea lumească grămădită în noi o face pulbere și în locul ei ne-mbracă în lumină, ne copleșește cu iubire. La Bethleem Cerul s-a unit cu Pământul, îngerii au cântat mesajul păcii, văzduhul s-a luminat, păstorii s-au bucurat, magii I s-au închinat. O Bethleeme, cetate înfrățită cu cerul, în tine și îngerii ar fi dorit să locuiască, dar tu nu ai rămas și locul copilăriei Pruncului Sfânt ! Până în ziua de
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
n-o să vă vadă! Ele se cer iubite, se vor ocrotite. De-ajuns cu războaiele, jos cu violența! Dușmanii sănătății haideți să-i combatem! Să nu lăsăm tutunul, drogurile, alcoolul să pună stăpânire pe-o lume-ntreaga! Să salvăm apă, văzduhul, pământul; să fugim de zgomot, să respirăm liniște! În calm să trăim și să ținem minte că sîntem fii ai Creațiunii! Versiunea ebraica e cea originală și rimata Referință Bibliografica: PENTRU ȘI CONTRA (sau: SUNT ASTEA NUMAI LOZINCI?) - versiune bilingva
PENTRU ȘI CONTRA (SAU: SUNT ASTEA NUMAI LOZINCI?)- VERSIUNE BILINGVĂ EBRAICĂ-ROMÂNĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350278_a_351607]
-
floarea zâmbește Și crapă în zece bobocul. Mai naște-mă Mamă o dată..., Când roua în lacrimi se scurge, Și spune-i ursitei s-o țină În cupă de crin și de sânge... Mai naște-mă Mamă o dată..., Când vulturul taie văzduhul, Să-și lase visul pe clanță Ca ușa să-mi fie deschisă. Mai naște-mă Mamă o dată Atunci când se crapă de ziuă, Să scriu cu lumină - cuvinte, Și-n veac să rămân doar lumină! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică
MAI NAŞTE-MĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349016_a_350345]
-
popor între națiunile lumii. Parcă s-au dezlănțuit anul trecut, mai mult ca oricând, toate relele lumii asupra pământului acestuia. Mai multe focare de război au distrus vieți omenești, bunuri materiale și spirituale inestimabile, au pârjolit pământul și au infectat văzduhul pentru multe decenii de acum înainte. Afganistanul, Iranul și Irakul au devenit adevărate bombe ale lumii întregi. Văgăunile pământului ascund adevărate armate, pe care de ani de zile nu le pot învinge statele aliate, în ciuda celor mai sofisticate arme. Războaie
FLOARE OFILITĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348990_a_350319]
-
orizont și frontiere împlinite, eludând pierderile, abandonând în stingere și uitare dureri și înfrângeri. Supraviețuitor în neliniști, fruntea dumneavoastră încă visătoare spre cer... și doar toaca bisericii din apropiere, cu sunetu-i imperturbabil ce-și trage seva din rostirile liturgice, cutreiera văzduhul în același ritm ce tinde către perfecțiune. De unde începe perfecțiunea lumii? Nicolae DABIJA: Perfecțiunea lumii începe de la fiecare dintre noi. Îmi îndemn cu scrisul meu cititorul: nu aștepta de la alții să fie onești, toleranți, demni, temerari, incoruptibili, altruiști, modești, înțelepți
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 82 din 23 martie 2011 Toate Articolele Autorului “România, deocamdată!” Sunt cuvinte care dor... Doamne, marginile tale nu le știu, le simt acum, Țara asta măritată cu văzduhul tricolor Nu-i privata nimănuia de la margine de drum! Între Dunăre și Tisa ea ne-a fost de la-nceputuri, Patria fără de care nu era nici Europa. Aici doarme veșnicia Dorului rănit pe scuturi, Aici, unde trepădușii tot jucară hopa-tropa... Din
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
de mandolină. Apoi chitară devenită, pragus, punte, tastă toate învață-le pe inima mea ce nu mai știe altfel pulsa... Lung, prelung, văluiește-mă și strânge-mi cerul respirării într-un Stradivari-laser sub care tistețea se schimbă în clară-armonie-transfigurată. Lasă arcușul văzduhului ghidat numai de îndrăgostiți, pe portativul poemului-soare-permanent-mâine. Nu mă odihni iubire, infinit căntă în a mea trăire! Referință Bibliografică: Octave / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1285, Anul IV, 08 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia
OCTAVE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349180_a_350509]
-
Plecând de la simplul răsărit ce avea conotații aparte, datorită modului cum începea să apară lumină de la prima peliculă gălbuie de soare observată la orizontul apelor și până la a fi soarele tot mai sus, tot așa se prezintă și văzduhul de un roșu încins, chiar și atmosfera devine așa pe la amiază. Totul are acolo un farmec aparte, până și nisipul zgrunțuros pentru care deseori se numește a fi o ”plajă sălbatică”, sau pentru faptul că nu prea este populată și
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
care amenință cu falimentarea fondurilor publice ale municipalității, administrația Valenciei se conformează fără a clipi. Clipim doar noi, gură-cască adunați ciorchine în piața din fața Primăriei, intimidați de compoziția sonoră monumentală, vestita „mascleta”. La ora 14 trecute fix, se avântă spre văzduh o rachetă răzleață, vestitoare timidă a spectacolului care va veni. Îi urmează un evantai de durduieli consecutive, ca un staccatto, amintind de Bach. Apoi un tunet prelung din mai multe guri de foc, sincronizate perfect. Nu degeaba e nevoie aici
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
dragoste și rară frumusețe e toată fapta folclorului românesc, iar în sânul lui e plămădit și înnobilat un fiu al său: folclorul oltenesc, ce nu-i nimic mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
toată fapta folclorului românesc, iar în sânul lui e plămădit și înnobilat un fiu al său: folclorul oltenesc, ce nu-i nimic mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
mărgăritarele din lumea întreagă. În toată istoria sa, neamul românesc a fost înseninat de muzică. Pleiada marilor artiști ai noștri, dintotdeauna, de la cei populari, până la cei „culți”, a creat și a cântat o muzică cel mai înalt urcată la pandantivii văzduhului. În muzica aceasta sunt deopotrivă alinarea divinului și fervoarea demonului. Pe când de la divinitate coboară mângâierea, de la demoni urcă nebunia patimilor. Împreună, divinul și demoniacul sunt bunuri ale artei muzicale atât de mari încât n-ar putea nimeni să le despartă
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
Umbrele împlinesc frageda mișcare. -Prin raiul mătăsii sufletu-mi aleargă- Și fac spre ceruri veșnic reverențe, Ducând dulceața primăverii în cuvânt, Straturi de aer se prefac în zdrențe Când ară, spațiul, sabia unui vânt. Lumină multă curge la-ntâmplare, Arde văzduhul! E-o pură despletire... Secundele, în pământ, ajung cu soare Învolburând și sevă și uimire... Urnele iernii să le poarte munții În orologiu timpul cochetează, Dorul picură pe dedesubtul frunții -Imensa roată iar disimulează- ..................................... Tandră, clipa se prinde-n poezie
FRIG ÎMBĂTRÂNIT de LIA RUSE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348601_a_349930]
-
încă n-am crescut. Din trupu-ți ciopârțit se-nfruptă azi călăii. În verdele naturii, păstrată de martiri, În aur strălucind, pe fruntea ta, coroană, Cu mintea lor bolnavă, lipsită de sclipiri, Ne sapă gropi comune la Roșia Montană. Plutește prin văzduh otrava argintie, Iar moartea stă să cadă pe timpuri care vin. Din tot ce este azi, nimic n-o să mai fie... Pustiu, și morți, și lacrimi, și noi... cu-același chin. Iar ei, vor fi plecați... și n-o să le
ÎN AUR STRĂLUCIND, PE FRUNTEA TA, COROANA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348595_a_349924]
-
trecutului glorios sau înnegurat al trunchiului țării care nu se vrea ciuntit. Peste ea nu trebuie să se aștearnă colbul, fiindcă cei 11.000 de morți ai Oarbei de Mureș strigă. Strigă și pietrele, și vaietele lor se înalță-n văzduh. Poezia lui Mircea Istrate Dorin este una a redeșteptării sentimentului peren de iubire, este o poezie a permanenței și a identității noastre naționale, susținută de istorie și de tradiție, ce ne definesc ca nație. Întoarcerea la reperele primordiale constituie, așadar
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
răsărit de soare în cântatul de ziuă al cocoșilor. Se strecoară ca prin vis gânduri și înfiorări, fără să știm cum, la imaginile din trecut, spre urzicile și ștevia abia răsărite pe lângă gardul din fundul grădinii, parcă simțim iarăși mireasma văzduhului răspândită de horbota florilor, mirosul de curățenie al varului cu care se spoiau casele, gardurile, pomii, podețele, parcă vedem curtea plină de mișcare, de zumzet de albine, de cotcodăcitul păsărilor, Fiorii renașterii naturii ne amintesc și de primii fiori treziți
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
2014 Toate Articolele Autorului un fluture galben dansează florile păsări ciripesc a nepăsare pui golași cască ciocurile (ne)convingător albine vexate își pudrează aripile cu polen superfluu gâze hibride își cară picioarele minuscule ca niște margele din sticlă de murano văzduhul respiră stacatto muzica silfidă irupe teluric norii sunt înecați de ploi hunice este viață în iarba ce miroase a zbor ca niște (r)egrete degenerate lacrimile ploii ard amintiri am spini în păr himere desacraliza(n)te în palme nopțile
TAB(LO)U EXTATIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349257_a_350586]
-
este strâns legat de istoria Țării Sfinte și de multe evenimente din Vechiul și Noul Testament. Pe malurile lui s-au format cele douăsprezece seminții ale lui lui Israel, înainte de a intra pe Pământul Făgăduinței. De aici s-a înălțat în văzduh într-un car de foc Proorocul Ilie, lăsându-l aici, pe pământ, pe ucenicul său - Proorocul Elisei. Tot aici, în apropierea acestui râu a trăit comunitatea esenienilor - anticipatori ai monahismului creștin, de la care se păstrează câteva din vestitele manuscrise de la
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]