2,042 matches
-
căutând în permanență un refugiu, sau o persoană de care să se atașeze. Tipurile de indivizi care intră în această categorie sunt următoarele: persoane imature intelectual, de regulă cu intelectul la limită, sau imature afectiv, lipsite de educație, prostituate, cerșetori, vagabonzi etc. Manifestările lor comportamentale și acțiunile pe care le întreprind sunt forme compensatorii care anulează sentimentul izolării și al imobilismului existenței acestora. Formele de compensare au caracterul unor conduite de refugiu: cerșitul, prostituția, vagabondajul, fugile, migrațiile, alcoolul sau drogurile. 8
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instanță și judecate) au fost proiectate, în mod previzibil pentru tehnica aparatului de represiune, ca „târfe” sau „curve”. Bărbaților, la rândul lor, li se inculca ideea că soțiile îi vor părăsi sau înșela, iar copiii le vor ajunge „orfani” sau „vagabonzi”. Anchetatorii pedalau în mod aparte pe această amenințare care deviriliza victimele, umilindu-i pe bărbați și proiectându-i în ipostaza unor încornorați. Iată o secvență amplă despre discursul unui astfel de anchetator: Închipuiește-ți, amice, vei lua pentru eroismul ăsta prostesc
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intitulată Ziua e scurtă... sau Între da și nu), Micaela Catargi, Mihail Manoilescu ș.a. Cronici economice furnizează câtva timp Lazăr Iliescu. Pentru a câștiga audiență ziarul recurge la metode verificate, la început publicând în foileton scrieri precum Memoriile lui Terente. Vagabondul apelor de Gh. Mironescu, notele de călătorie (pe un itinerar occidental) ale lui Jean Naum și, în sfârșit, romanul „sportiv” Tragica viață a jokeului Stewer, iscălit Petru de Lozia, probabil pseudonim al lui Petru Comarnescu. Un spațiu generos se alocă
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
singura publicată până la război. Și alte personalități ale literaturii engleze moderne sunt prezentate pentru întâia oară cititorilor români prin traducerile sau prin articolele lui P.: Oscar Wilde, Arthur Symons, W. B. Yeats sau canadianul Bliss Carman, „tragicul și pitorescul poet vagabond”. Se poate spune că tânărul își alege cu grijă subiectele în stare să pledeze pentru cauza intrării României în război. În acest sens merg intervențiile lui în favoarea valorilor culturale franceze, comentariile despre forța lor de infuziune benefică în cultura Belgiei
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
către o expresivitate concordantă cu anticalofilia structurală a poetului: „vuietul centrifug al poemului/ în toate direcțiile basculând forțe/ [...] ființe bastarde imagini tranzistorizate/ și bineînțeles Maestrul dar ca și absent” (Veto!). Mult mai relevante se dovedesc versurile din volumul Ca un vagabond într-o flanelă roșie (1996), alcătuit de prietenii poetului, incluzând versuri din perioada 1972-1979. Se remarcă aceeași litanie/confesiune a unui exclus nostalgic și, pe lângă obsesia Banatului natal, cu ale sale loca periucunda, poate fi detectat alt topos, într-o
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
cu Partidul” (Dragă poezie). Poezia vizează notația directă, naturală, într-un gest de categoric refuz al teatralității: „Cei ce-au pierit naivi// răzvrătiții/ acestei lumi ne sunt eroii “ (Cei ce-au pierit naivi...). Spirit nonconformist, boem și rebel „ca un vagabond într-o flanelă roșie”, M. rămâne, în multe privințe, „modelul totemic al generației ’80” (Marcel Tolcea). SCRIERI: Locus periucundus, Timișoara, 1994; Ca un vagabond într-o flanelă roșie, Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Maria Nițu, Recviem pentru un poet, T, 1993
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
lumi ne sunt eroii “ (Cei ce-au pierit naivi...). Spirit nonconformist, boem și rebel „ca un vagabond într-o flanelă roșie”, M. rămâne, în multe privințe, „modelul totemic al generației ’80” (Marcel Tolcea). SCRIERI: Locus periucundus, Timișoara, 1994; Ca un vagabond într-o flanelă roșie, Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Maria Nițu, Recviem pentru un poet, T, 1993, 12; Marcel Tolcea, Mono heracliticul, O, 1994, 1; Rodica Bărbat, „Locus periucundus”, O, 1994, 2; Mircea Bârsilă, Avea 3 idoli..., O, 1994, 2; Nina
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
Sibiu (1897), în toamna anului 1900 se înscrie la Școala de Arte și Meserii din București, frecventând totodată cursuri la facultățile de Litere și Drept. Colaborează la ziarul „România muncitoare” cu traduceri din Maxim Gorki, reunite în volum sub titlul Vagabondul. Tovarășul meu de drum (1905). Ideea plecării din țară îi este inculcată de prietena sa evreică și, cu un scurt popas la München, ia drumul Statelor Unite ale Americii, stabilindu-se la începutul anului 1906 la New York. După perioada de acomodare, în care
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
Montparnasse), tr. Sever Trifu, pref. Ioan A. Popa, Cluj-Napoca, 1977; A Selection of Short Stories, îngr. John S. Mayfield, New York, 1969; Povestiri, tr. și introd. Ioan A. Popa, Cluj-Napoca, 1972. Antologii: Americans Abroad, pref. edit., Haga, 1932. Traduceri: Maxim Gorki, Vagabondul. Tovarășul meu de drum, pref. trad., București, 1905. Repere bibliografice: Is. S. [Izabela Sadoveanu], Peter Neagoe, ALA, 1933, 650; Victor Eftimiu, Petre Neagoe, ADV, 1934, 834; Ion Chinezu, „Iléana la Possédée”, GR, 1934, 9-10; Scarlat Preajbă, Scriitori români în afara țării
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
astfel încât fabrică să din Krümmel (azi un cartier al orașului Geesthacht, Germania) începe să-și exporte produsele în alte țări din Europa și chiar în America și Australia. Datorită pasiunii sale pentru călătorii Hugo l-a denumit „cel mai bogat vagabond al Europei”. Cu timpul Alfred Nobel și-a deschis fabrici și laboratoare în peste 20 de țări, iar când nu călătorea lucra intens în laboratoarele sale. În 1896 Alfred Nobel moare. Brevetase peste 355 de invenții, printre care cauciucul sintetic
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
energia ca să mai aibă destulă grăsime. Cît despre odraslele pe care le zămislesc, ele trebuie să-și poarte singure de grijă sau, în cel mai bun caz, să se bizuie doar pe ajutorul matern. Căci, aidoma altor amanți omnivori și vagabonzi, domnul Cașalot nu se dă în vînt după leagănele de prunci, oricît i-ar plăcea alcovul; și, fiind un mare călător, își lasă pruncii anonimi în lumea întreagă, fiecare din ei fiind, astfel, o făptură exotică. Cu timpul, însă, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
plînse ale copiilor; foalele se dezumflară, forja se umplu cu cenușă; casa fu vîndută; mama se nărui sub iarba deasă a cimitirului; copiii o urmară acolo; iar nefericitul bătrîn, fără casă și fără familie, porni cu pași împleticiți, ca un vagabond în doliu, ale cărui suferințe nu trezesc nici un respect, al cărui păr cărunt e disprețuit de cîrlionții bălai! Moartea pare singurul deznodămînt de dorit pentru o asemenea viață, dar Moartea nu-i decît un salt în lumea ciudată a Necunoscutului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
răspândirii acestei specii În cultura contemporană. Observații Din când În când, În publicistica românească apar ample dezbateri legate de condiția eseului, considerat deseori o specie „ușoară”, care nu presupune erudiție și lucru În bibliotecă. G. Călinescu a criticat specia „eseului vagabond”. Recent, Mircea Cărtărescu a publicat, În LA&I (anul VIII, nr. 30 [286], 1 septembrie 2003, p. 1), suplimentul de cultură al ziarului Cotidianul, editorialul „O cultură de eseiști”, care a contrariat multă lume, deși, În principiu, autorul avea dreptate
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Arghezi), denunțând condițiile inumane, bine camuflate, din lazaretul de la Lărgeanca, în Deltă, până la evadarea bolnavilor cu „lepră vagabondă”. O capodoperă este reportajul-parabolă Trenul fantomă, adică „trenul secolului [...] reprezentând panica unei epoci”. Descripția și portretistica subsumează mărcile stilistice ale poeticii avangardiste: vagabondul caută „pepita unei coji de pâine”, „visul zace ca un înger tăiat de tren” etc. Stilistica pregnantă a reportajelor sale, amestec de revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm și umor, este la fel de importantă ca evenimentul relatat. Memorialistica
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Gândul nostru” și „Pagini moldovene” (desființate în 1928, respectiv în 1933), va acorda toată atenția literaturii, voindu-se „o gazeta de preocupări literare, artistice și sociale”. Acordând, așadar, prioritate literaturii, revista publică proza de Bogdan Amaru (fragmente din românul Amor vagabond), Const. Argeșanu, Adrian Păscu, G.M. Zamfirescu, Aurel Lambrino, Titus Hotnog, o schiță romanțata de C. Săteanu, dar și proza de Șalom Alehem (traducere de Carol Drimer), versuri de Gina Sandri, Neculai V. Țațomir, Ștefan Ciubotărașu, Ion Brambura (Const. Argeșanu), George
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
nu făceam parte din nimic. Am încercat să intru la facultate, dar n-am reușit. Așa c-am încercat... Am studiat în tot felul de locuri. De exemplu, am studiat în domeniul educației și am lucrat cu găștile de copii vagabonzi, dar am plecat după o vreme... Am deschis un magazin de închiriat casete video și-așa mai departe. E de remarcat faptul că părinții și frații lui Ian lipsesc cu desăvârșire din povestea sa. Ei nu sunt menționați înainte de momentul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
florile erau deja închise, dar în partea de sus, acolo unde încă mai strălucea soarele, ele își etalau corolele desfăcute. Se apropiase, trăsese cu putere de ghirlandă... Iar acum, noaptea, umbra aceea. Un scotocit grăbit în spatele ruinelor casei (un câine vagabond? un lup?) - și teama, și umilința de a se simți cuprins de teamă. Aici. În acest moment. Dar adevăratul chin era cerul cu stelele ușor aburite din pricina căldurii, care prindeau privirea în capcana geometriei constelațiilor învățate la școală, rămase de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aceea nouă, de care până atunci fugise. Părăsi regiunea Volgăi, îndreptându-se către apus, după care porni, la voia întâmplării, să coboare spre sud, gândindu-se la mare, la porturi, la forfota meridională în care înfățișarea lui îndoielnică, de soldat vagabond, putea trece neobservată. Gările și trenurile deveniseră de mult timp adevăratul lui domiciliu. Săptămânile petrecute la depou îi dăduseră o siguranță de profesionist. Reperă de mai multe ori prezența unei patrule militare. Își schimba ținuta, își punea salopeta de lucru
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
I, îngr. și introd. Sorina Bălănescu, București, 1968, Logodnica și alte povestiri, îngr. Sorina Bălănescu, Iași, 2002 (în colaborare cu Otilia Cazimir și Alice Gabrielescu); Maxim Gorki, În fața vieții, București, 1951, Inima de foc a lui Danko, București, 1951, Doi vagabonzi, București, 1952, Povești și povestiri, București, 1953, Pepe și alte povestiri, București, 1960; Muzica sovietică în plin avânt, pref. Andrei Tudor, București, 1951 (în colaborare cu Ada Steinberg); Bogdan Hamera, Pilda lui Plewa, București, 1952 (în colaborare cu Iulian Kalinowski
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
de asistență sunt diferențiate. bă Copiii reprezintă o categorie de persoane dependente, care ridică probleme serioase de asistență, educație și ocrotire specială. În această categorie sunt incluși: copiii orfani sau abandonați de părinți provenind din familii dezorganizate, copiii maltratați, copiii vagabonzi, cei cu tulburări de comportament, cu intelect limitat, imaturi din punct de vedere emoțional-afectiv etc. că Femeile cu probleme speciale de ordin social: văduve, femei maltratate, repudiate, prostituatele. Pentru această categorie măsurile de asistență socială vor fi diferențiate În raport cu nevoile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de la el, eu eram în burta mamei. S-au despărțit după 3-5 luni de la căsătorie. Mama a avut doar patru clase și a absolvit profesionala la Brașov, lucra ca textilistă. S-au despărțit pentru că nu corespundea pentru ea. Era un vagabond, bețiv și recalcitrant. Am auzit că a ,,crăpat”, Dumnezeu să-l țină acolo... (Mama inculpatei provenea dintr-o familie modestă, cu posibilități materiale scăzute, bunicii fiind persoane credincioase, cu mult respect față de normele și valorile dezirabile, unanim acceptate. Ea s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
modestă, cu posibilități materiale scăzute, bunicii fiind persoane credincioase, cu mult respect față de normele și valorile dezirabile, unanim acceptate. Ea s-a angajat într-o relație de căsătorie cu o persoană recalcitrantă, consumatoare de alcool, cu un comportament antisocial - un vagabond. Nemairezistând acestui climat tensional, a hotărât să se despartă după câteva luni de conviețuire cu această persoană). In: Să înțeleg că mama s-a despărțit și... I: S-a recăsătorit cu tatăl meu de al doilea în perioada când eu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
victima vizavi de cele întâmplate s-a ajuns la ceartă, totul terminându-se prin pedepsirea victimei. Inculpata revine în propria-i garsonieră și are mustrări de conștiință, regretând cele întâmplate: Ce oi fi având cu femeia, dă-l dracului de vagabond, am făcut câte o cafea, aveam un pic de lichior și am trimis fata să o invite pe O. pentru a-i cere scuze și pentru a o trata cu o cafea și un lichior”. Fata urcă în garsoniera vecinei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Zola, Sângele, București, 1908; Max Nordau, Psihologia zeflemelei, București, [1908], Psihologia dragostei, București, [1909], Unde-i adevărul?, București, [1910], Pesimism și optimism, București, [1911], Morala luxului, București, [1921]; Maxim Gorki, Omul, București, 1908, Iubita. Cântecul șoimului, București, [1909], Revelionul unui vagabond. O noapte de toamnă, București, [1910] (în colaborare cu A. Damianoff), În temniță, București, 1910; L. N. Tolstoi, Viața. Amorul. Fericirea, București, [1908], Știința și religia, București, [1909], Testamentul meu, București, [1909], Să nu ucizi!, București, [1910], Există Dumnezeu?, București
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
gemulețul din spatele cuptorului câte un cotei traversând câmpul cu omăt. în chip curios, propria lui stare de orfan nu-l îndemna la înțelegere față de acești oropsiți a căror jalnică înfățișare pe mine mă umplea de milă. Dimpotrivă, lui Neculai, câinii vagabonzi îi trezeau o ură feroce, trădată de sângeroasele lui goane. Odată a reușit chiar să ucidă o potaie împuțită, chioară și bătrână, care, nerezistând la alergătură, s-a vârât în niște spinării. Acolo Neculai a pisat-o cu pietre până ce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]