1,632 matches
-
vom considera ca fiind ansamblul de trăsături care definesc individul, și alteritatea, despre care putem spune că reunește elementele care-l particularizează pe celălalt, le vom analiza în funcție de felul în care conținutul lor atribuie semnificații unui obiect. Astfel, deși este valorizată și perspectiva ontologică asupra identității și alterității, un punct important din cadrul analizei este acordat autorilor care privesc identitatea și alteritatea drept construcții și, prin urmare, procese care se supun devenirii. Analizând ambele perspective, capitolul propune o investigare interdisciplinară a identității
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cele mai multe ori, meta-imaginea se activează atunci când interacțiunea directă lipsește, așa cum se întâmplă și în cazul caracterului puternic negativ despre un grup îndepărtat și necunoscut. Așa cum se va vedea, lucrarea își propune să investigheze imaginea din mai multe planuri de referință, valorizând în final perspectiva interdisciplinară a imaginii. Fiind, în același timp, o încercare de a identifica o anumită legitate a imaginii, de a descoperi mecanismele care stau la baza acesteia, lucrarea stă sub tutela investigației epistemologice. Morfologia imaginii reprezintă un punct
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
important de stabilit ce anume stă la baza societății, care este elementul care asigură coeziunea socială și care, în final, influențează felul cum este decodificată lumea înconjurătoare. Pentru Claude Lévi-Strauss o societate este "un grup de oameni care comunică"2, valorizând importanța pe care o are comunicarea în stabilirea relațiilor sociale și în ghidarea omului. Din perspectiva lui Fernand Braudel, la baza societăților stau mentalitățile, care sunt dependente la rândul lor de religie, în fiecare epocă existând o anumită reprezentare a
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și incompatibilități, care apare la societăți care au aceeași religie sau aceeași structură ocupațională, subliniază faptul că este foarte dificil de precizat care este fundamentul pe care se bazează societatea. Probabil că, datorită religiei și structurii ocupaționale, indivizii tind să valorizeze aceleași obiecte care urmează să fie reprezentate, însă felul cum acestea sunt reconstruite prin imagine depinde de un număr variabil de factori, determinat istoric și cultural. Din acest punct de vedere, a stabili care este elementul care stă la baza
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și actuală asupra imaginii vizuale poate fi găsită în opera lui Giovanni Sartori, care discută despre primatul acestui tip de imagine în termeni de "precumpănire a vizibilului asupra invizibilului, care îl face pe om să vadă fără să înțeleagă"27. Valorizând concepția lui Cassirer despre lumea umană a semnificațiilor și despre capacitatea omului de a crea și trăi prin simboluri, Sartori subliniază diferențele importante dintre comunicarea prin texte și comunicarea prin suport vizual și, implicit, dintre gândirea prin concepte și cea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trecutul fiind revalorizat prin semnificațiile pe care omul i le atribuie. În opoziție cu lumea omului, lumea animală se folosește de memorie pentru situații strict concrete, pentru a da răspunsuri pe termen scurt la situații particulare. Pentru animal, trecutul este valorizat prin intermediul unei memorii concrete, care se activează atunci când este implicat un anumit instinct. Din acest motiv, animalul reușește să folosească informațiile din trecut, poate, până la un punct, să anticipeze reacțiile altora și să acționeze în consecință, însă nu se poate
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este vorba despre memoriile comunicate de grup care se transformă în memorie colectivă și memorie istorică, deși, după cum se va vedea, între cele două concepte există diferențe de nuanță. Sociologul francez Maurice Halbwachs 49, unul dintre fondatorii studiului memoriei colective, valorizează importanța rasei în stabilirea conținutului acestui tip de memorie, însă nu neagă influența familiei, religiei, clasei și a ritualurilor. Halbwachs studiază memoria din perspectiva fenomenului social, considerând că natura memoriei este, în primul rând, condiționată social. În acest sens, conținutul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pierdere a calității senzoriale a imaginilor, întrucât imaginile și ideile din memoria socială păstrează încă atât semantica mixtă, cât și caracteristicile senzoriale"59. Considerând că memoria grupului se manifestă atât prin mituri și povești, cât și prin scrierile istorice, autorii valorizează conceptul de memorie socială, despre care susțin că oferă grupului materialul necesar reflecției conștiente. În opinia lui Fentres și a lui Wickham, adesea, memoria socială poate fi privită ca o "expresie a experienței colective, întrucât memoria socială oferă identitate grupului
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici, Durand se detașează de concepția fenomenologică a imaginii și imaginarului, valorizând capacitatea subiectului de a gândi prin simboluri, de a surprinde o multitudine de dimensiuni ale semnificantului. În acest sens, imaginea "zămislește excesiv, în toate direcțiile, ignorând contradicțiile, un luxuriant roi de imagini. Asupra gândirii care raționează, ca și asupra gândirii
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
așa cum apar ele în sursele literare, documentele politice, documentele școlare și celelalte mijloace de expresie"161. Mai mult decât atât, Duțu consideră că punctul comun al celor două discipline îl reprezintă atât sursele lor, și anume, relatările artistice ale călătorilor, valorizând în acest sens, perspectiva literaturii comparate a imagologiei, cât și faptul că investigația specifică literaturii comparate trebuie să aibă în vedere straturile mentale din opera de artă162. Din perspectiva lui Alexandru Duțu, imaginația și imaginea au o anumită autonomie, care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din prelogic în logic pornește de la primul palier al imaginii, arhetipul, pentru a ajunge la al doilea și al treilea palier, respectiv mitul și simbolul, și are ca reper un program de istoria artei și psihologie analitică prin care este valorizat contextul cultural, și implicit istoric, al imaginilor, context care are la bază semnificația arhetipală 196. În acest sens, strucurile imaginii, indiferent de conținut și de mediul în care apar, sunt o formă prin care se exprimă arhetipul și sunt legate
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
răspunsurile determinate istoric și cultural. În acest sens, arhetipul ar putea fi considerat un silogism incomplet, a cărui concluzie nu este implicită, întrucât, așa cum am văzut, nu indică ceva în subiect, ci ceva despre subiect. Perspectiva arhetipului ca silogism incomplet valorizează dimensiunea creatoare a omului, capacitatea lui de a gândi lumea în forme și imagini simbolice, folosindu-și imaginația. Dacă am discuta despre arhetip în termeni de imagine, atunci imaginația s-ar reduce la percepție. În schimb, considerarea arhetipului ca temă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lui de a gândi lumea în forme și imagini simbolice, folosindu-și imaginația. Dacă am discuta despre arhetip în termeni de imagine, atunci imaginația s-ar reduce la percepție. În schimb, considerarea arhetipului ca temă fundamentală, substanță sau natură pură valorizează atât imaginația, cât și imaginarul, fiind complementară cu abordarea filosofică a imaginației care discută despre o anumită intenționalitate a imaginii 343, întrucât individul își imaginează întotdeauna ceva, imaginația lui fiind îndreptată spre un obiect pe care îl creează, indiferent dacă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
344. Din acest punct de vedere, identitatea, care reunește totalitatea trăsăturilor definitorii ale individului, și alteritatea, care înglobează elementele distinctive ale celuilalt, trebuie analizate din perspectiva felului în care conținutul lor atribuie semnificații unui obiect, în lucrarea de față, fiind valorizată în primul rând dimensiunea acestora ca procese, și în plan secundar, aceea de categorii ontologice. Deși, așa cum vom vedea, există o serie de autori care se referă la identitate ca la un concept ontologic, pot fi regăsite și abordări care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe care individul o are despre acești factori, valorile, semnificațiile și sistemul de referință pe baza cărora se formează procesul identității și alterității 346. Manuel Castells subliniează importanța pe care o are procesarea elementelor care pot intra în conținutul identității, valorizând în acest sens procesul perceptiv și reprezentațional 347: "Identitatea, spune Castells, este construită în funcție de condiționările istorice, geografice, biologice, factorii de producție, instituțiile, memoria colectivă și fanteziile individuale, dar și condiționările sistemelor de putere și religia. Cu toate acestea, individul, grupul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
au în cadrul identității colective, ci că trebuie să "acceptăm că aceste daturi sunt doar câteva dintre elementele unui întreg complex pe care îl numim identitate colectivă, și rolul lor este de cele mai multe ori determinat de gradul în care ele sunt valorizate"366. Din acest punct de vedere, Wintle evidențiază faptul că identitatea colectivă nu este în niciun caz un dat natural, ci este legată de procesele de educație la nivel social, fiind definită de cultură și nu de moștenirea genetică 367
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unei construcții "socio-psihologice, valorificată pozitiv și legată de credințele unui popor, grup, fiind de cele mai multe ori în strânsă legătură cu un loc și un anumit trecut"458. În acest sens, se deschide perspectiva socială a identității, care o abordează dual, valorizând atât conceptul de identitate individuală, cât mai ales pe cel de identitate socială. Paradigma studiilor sociale definește identitatea întorcându-se la etimologia latină a termenului, care subliniează caracterul contradictoriu al conceptului, întrucât identitatea, derivată din idem are la bază atât
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de interese distincte. Studiul are în vedere perspectiva imagologiei istorice, în cadrul căreia societățile sunt definite în primul rând de provocările cărora trebuie să le facă față, precum și de capacitatea de a se adapta la aceste provocări, în acest sens fiind valorizată structura ocupațională. 371 "Dacă pentru micro-societățile de agricultori excluderea este mai puțin evidențiată, în cazul micro-societăților de tip urban, ea se afirmă cu mult mai multă vigoare. O posibilă explicație rezidă în faptul că fragilitatea numerică a micro-societăților de agricultori
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
valorilor moralitatii sexuale. Ca atare, adolescenții sunt motivați către această componentă naturală a comportamentului, dar și puși "sub semnul păcatului". De aici, sentimentul confuziei și al vinovăției. La aceasta se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel de experiențe. Există foarte mari diferențe În toate procesele la care neam referit. Se spune pe bună dreptate că există atâtea adolescențe câți adolescenți există. Dată fiind creșterea ratei maternității adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor cu transmisie
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de altă parte, profesorii Își percep elevii ca fiind dependenți de știința lor. In timp ce adolescenții așteaptă să fie apreciați, tratați și recunoscuți În funcție de aspirațiile, interesele și caracteristicile lor de personalitate, profesorii preferă să-și structureze atitudinea față de elevi valorizând o singură variabilă: succesul școlar. Tipul de disciplină: adolescenții doresc un stil al disciplinei școlare bazat pe negociere, care să țină cont de capacitatea lor de autodirijare, În timp ce profesorii preferă stilul bazat pe supraveghere și control excesiv. Tipul de valori
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
singură variabilă: succesul școlar. Tipul de disciplină: adolescenții doresc un stil al disciplinei școlare bazat pe negociere, care să țină cont de capacitatea lor de autodirijare, În timp ce profesorii preferă stilul bazat pe supraveghere și control excesiv. Tipul de valori: adolescenții valorizează aspectul practic al unei profesii și utilitatea imediată a cunoștințelor; ei cred că trebuie să și asume o pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. Tipul de profesor: adolescenții Își doresc
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
autodirijare, În timp ce profesorii preferă stilul bazat pe supraveghere și control excesiv. Tipul de valori: adolescenții valorizează aspectul practic al unei profesii și utilitatea imediată a cunoștințelor; ei cred că trebuie să și asume o pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. Tipul de profesor: adolescenții Își doresc profesori Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . c Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
stilul bazat pe supraveghere și control excesiv. Tipul de valori: adolescenții valorizează aspectul practic al unei profesii și utilitatea imediată a cunoștințelor; ei cred că trebuie să și asume o pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. Tipul de profesor: adolescenții Își doresc profesori Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . c Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea profesorilor să aplice egalitatea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
inclus și predictori precum încrederea într-un anumit partid, partizanatul relativ la un anumit partid, încrederea în liderii unui anumit partid, preferințe și orientări ideologice (consideră că un lider autoritar reprezintă o soluție bună pentru România, există o afacere în gospodărie, valorizează persoanele care au o afacere, preferă siguranța riscului, consideră că statul este responsabil pentru bunăstarea indivizilor). O sinteză a principalelor rezultate obținute în urma analizelor de regresie logistică este prezentată în continuare (profilele detaliate ale votanților sunt prezentate în anexe, REF
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
3 0,28 0,09 Integrare socială Neintegrare socială 0,74 Pro guvernare autoritară Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile Atitudini față de risc și afaceri Există o afacere în gospodărie Valorizează pozitiv persoanele care au o afacere 1,2 Preferă siguranța riscului 0,62 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 73 63 75 25 31 % cazuri corect clasificate prin șansă 88 69 94 71 85 % cazuri corect clasificate
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]