1,950 matches
-
celor mai mulți compozitori sau incapabilitatea celor cunoscuți de a-și impune compozițiile din genuri mai largi (orchestral, vocal-simfonic, operă). Reprezentativ pentru această ultimă variantă, dar și unul dintre cei mai apreciați astfel de autori rămâne Guilelm Șorban, cunoscut și astăzi pentru valsurile "Mai am un singur dor", "Pe lângă plopii fără soț". Regimul politic din România anilor șaizeci a „slăbit” cenzura aplicată culturii, în intenția de a recâștiga simpatia maselor după evenimentele din anii cincizeci. Artiștii au profitat de acest moment; între altele
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
românească. În 1932 tipărește, la invitația lui Nicolae Iorga, în cadrul Editurii "Datina românească" din Vălenii de Munte, prima sa piesă, "Ioana d'Arc", înscrisă mai târziu în repertoriul Naționalului clujean. În anul 1936 apare, în Editura "Vremea", romanul " Invitația la vals", care înregistrează, de-a lungul timpului, 35 de ediții, obținând un record unic în materie de tiraj. Autorul devine unul dintre cei mai citiți scriitori din perioada interbelică. În anul 1938 apare romanul "Scrisoarea de dragoste" în colecția "Universul literar
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298886_a_300215]
-
de asemenea, și 6 opere: "Soria" (1911) "Ad majorem feminae gloriam" (1915) "Traian și Dochia (1921) "Agamemnon" (1922) "Bellerophon" (1925) "Meleagridele" (1958) Este și autorul unui balet, "Tragedie în pădure" (1962). În afara acestora, Cuclin a compus sonate, sonatine, cvartete, madrigale, valsuri, piese corale, concerte pentru vioară, pian, melodii de inspirație folclorică etc. Marea majoritate a creațiilor sale n-au fost interpretate și încă nu s-a întocmit un catalog complet al pieselor sale. Cea mai completă listă a compozițiilor cucliniene se
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
este fan al echipei FC Barcelona, al cărei imn a fost de altfel compus chiar de vărul tatălui său, i Gorina. A fost botezat la 24 august 1962, iar nașul său de botez este Coccioli Carlo (1920-2003), scriitor italian. Manuel Vals vorbește patru limbi străine: franceză, catalană, spaniolă și italiană A studiat istoria la Universitatea din Paris, Pantheon-Sorbona. În anul 1987 se căsătorește cu profesoara Nathalie Soulié, cu care are 4 copii: Benjamin, Ugo, Joachim et Alice. Divorțat, se recăsătorește în
Manuel Valls () [Corola-website/Science/331607_a_332936]
-
Sad. În 1993 se stabilește cu familia la București. A debutat cu poemul "Des" în pagina culturală a ziarului "Libertatea", singurul ziar de limbă română din Șerbia, care apărea la Pancevo/Novi Sad. Cartea să de debut în poezie, intitulată "Valsuri", a fost publicată de editură ziarului Libertatea în Panciova în 1970. Poeziile sale au fost traduse în limbile sârbă, germană, maghiară, macedoneană, slovaca, engleza și franceză. A tradus poeziile lui Vasko Popa, "Poezii I-II" (1983); Membru al Uniunea Scriitorilor
Ioan Flora () [Corola-website/Science/298900_a_300229]
-
Sebastian Marină ši Cătălin Herlo. Regia: m.chris.nedeea. 2. Noir Deșir de Diana Chioreanu, cu Ramona Dumitrean. Regia: m.chris.nedeea 3. Pâine, orbi și saxofoane , după Matei Višniec ši John Steinbeck. Cu KUMM, regia: m.chris.nedeea 1. Valsul hazardului de Victor Hâim (Fr); cu Marius Bodochi și Ramona Dumitrean - spectacol prezentat exclusiv la București, la Teatrul Nottara; 2. Chip de foc de Marius von Mayenburg (De), cu Ovidiu Crișan, Carmen Culcer, Ramona Dumitrean, Adrian Cucu, Ionuț Caras - spectacol
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
după S.Beckett (Fr); spectacol în limba maghiară, prezentat în curtea interioară din Piață Unirii 10, Cluj, intrarea liberă; 7. Simona de St. Caraman (Ro); cu Simona Stoicescu; spectacol realizat și prezentat la București, în parteneriat cu La Scenă; 8. Valsul hazardului de Victor Hâim (Fr), versiunea ÎI; cu Ionuț Caras și Ramona Dumitrean; spectacol prezentat cu intrarea liberă la Sala Studio a Teatrului Național Cluj; În cadrul programului 7 dramă 7 szerzo 7 virtualis eloadas, derulat timp de 7 săptămîni, cu
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
2004; - Festivalul național de teatru de cameră și underground, Arad, mai 2004; - Festivalul Internațional Fellsighed, Târgu-Mureș, iulie 2004; - Transsylvania express, Lyon, octombrie 2004; - Întâlnirile europene de la Cluj, octombrie 2004; a unor reprezentații în oglindă - versiune română și franceză - cu spectacolul Valsul hazardului, atât la Lyon (3 reprezentații) cât și la Cluj (4 reprezentații cu intrarea liberă); 1. Tatiana Repina, dramă inedită într-un act de Cehov, carte obiect 2. Ce dracu' se întîmplă cu trenul asta?, 3 piese de Radu Țuculescu
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
devină soția prințului. Când aceste vești ajung la casa Cenușăresei, mama vitregă și cele două surori încep, ca niște apucate, să se pregătească pentru sosirea Marelui Duce. Cenușăreasa, auzind despre ce e vorba în propoziție, devine subit visătoare și fredonează valsul pe care a dansat cu prințul doar cu o seară în urmă. Realizând că Cenușăreasa a fost cea care a dansat cu prințul, mama vitregă o urmărește pe Cenușăreasa până în dormitorul ei din pod, încuiând ușa și punând cheia în
Cenușăreasa (film din 1950) () [Corola-website/Science/320560_a_321889]
-
pe stăpâna casei, obiectul unei pasiuni secrete. Violetta este obosită de atâta atenție, așa încât, pentru a dramatiza puțin scena, propune un toast colectiv ("Libiamo ne' lieti calici"/" Să bem din vesele cupe"). Petrecerea continuă: în salonul alăturat începe muzica de vals; invitații pleacă să danseze, dar un acces de tuse împiedică ieșirea Violettei, care rămâne pe loc, sprijinită de Alfredo. Ecoul muzicii de vals ajunge până în centrul scenei, servind drept fundal al conversației celor doi: declarațiile de dragoste ale bărbatului ("Un
Traviata () [Corola-website/Science/307632_a_308961]
-
Libiamo ne' lieti calici"/" Să bem din vesele cupe"). Petrecerea continuă: în salonul alăturat începe muzica de vals; invitații pleacă să danseze, dar un acces de tuse împiedică ieșirea Violettei, care rămâne pe loc, sprijinită de Alfredo. Ecoul muzicii de vals ajunge până în centrul scenei, servind drept fundal al conversației celor doi: declarațiile de dragoste ale bărbatului ("Un dì, felice, eterea,/mi balenaste innante"/" Într-o zi, fericită, ușoară ca un fulg,/mi-ai apărut dinaintea ochilor") se amestecă cu refuzul
Traviata () [Corola-website/Science/307632_a_308961]
-
IS-IV-m-B-04349). Gheorghe Scheletti a compus piese de muzică instrumentală, multe dintre ele cu caracter militar sau patriotic, precum „Marș funebru la moartea lui Cuza Vodă”, „Hora Griviței”, „Marș funebru la moartea eroilor români de la Plevna”, „Suspinul Carpaților”, „Aurora boreală”, sau valsurile „Dorul”, „Iluzii pierdute” și „Grangurul” (înscris de Johann Strauss în repertoriul său). A compus, de asemenea, și numeroase piese de muzică vocală dintre care: „Vânătorii”, „Cinel-Cinel” și „De la mine pân’ la tine” (pe versuri de Vasile Alecsandri), „Baladă” (versuri de
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]
-
și compozitor rus. A compus coloana sonoră pentru nenumărate filme și piese de teatru. Printre cele mai renumite creații ale sale se numără coloana sonoră a filmului „My mother is married”, „Monolog” și „Masterat City”. A lansat două CD-uri: „Valsuri și entreactes” și „Concerto Grosso”, precum și DVD-ul „Gogol Hand”. s-a născut la 28 decembrie 1927 la Kiev, în familia unui violonist care, pe când Oleg avea numai 2 ani, a fost arestat. Încă din copilărie, Oleg începe să compună
Oleg Karavaiciuk () [Corola-website/Science/326878_a_328207]
-
sau Gherase Dendrino; mai târziu, în 1937, compozitorul Claude Romano (pseudonim de creator al muzicologului George Sbârcea) este angajat de Nicușor Constantinescu drept compozitor secund al teatrului. Odată afirmat ca autor de șlagăre - scrise în stilul creațiilor apusene, foxtroturi, tangouri, valsuri etc. - Vasilescu caută să construiască un stil național, în spiritul folclorului și al muzicii populare românești. Primul spectacol care reușește să impună astfel de creații ca șlagăre, lansat la sfârșitul anului 1934, este "Fata șefului de gară" (cu subtitlul "Alhambra
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
Strauss-fiul. Deși schimbarea de sediu din septembrie 1936 a implicat și reprofilarea „Alhambrei” ca teatru de revistă și operetă, prima nouă stagiune nu a cuprins niciun spectacol de operetă; abia la sfârșitul lui 1937 s-a pus în scenă "Trei valsuri", versiunea românească a unei producții franceze de mare succes, "Trois valses".
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
solist instrumentist cu ansambluri renumite din București ("Rapsodia Română", Ansamblul "Doina" al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost autorul a peste 20 de compoziții atât de inspirație folclorică (învârtite, hațegane, doine) cât și valsuri și romanțe, a cules și a promovat cântecele populare ardelenești și a fost recunoscut în toată țara ca fiind cel mai bun clarinetist al acestui gen de muzică. A avut numeroase înregistrări la radio și televiziune și multe discuri înregistrate
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
iar ca sa il străjuiesc de furi, voi pune pe langă gard câțiva plopi fără soț, a căror tânguire îmi va da de veste. Voi adaugă grădinii mele cu copaci și-un grațios măceș, ce, desi singuratic, vă încântă privirea cu valsul rozelor sale în ceasurile parfumate de seară. Și pentru că înmiresmarea văzduhului să fie deplină, am să plantez și un zarzăr înflorit, “fraged în lumina” și “ ceresc în mirare”, iar pentru a-i fi sprijin în gingășia să, am să pun
Editura Destine Literare by Eliza Ghinea () [Corola-journal/Science/76_a_312]
-
Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera de renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902). Datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația Porturilor
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
strălucire spectacolul de balet Nuntă în Carpați care îi adusese lui Paul Constantinescu în anul 1938 Premiul I „George Enescu”. Prima reprezentație avusese loc la 5 mai 1939 la Operă Română, într-un spectacol compus din trei momente: Invitație la vals de C. M von Weber dirijat de Constantin Silveștri, Gianni Schichi de G. Puccini dirijat de Ionel Perlea și Nunta în Fundul Moldovei de Paul Constantinescu, dirijat de George Georgescu. De data aceasta, în condițiile date, cronicile subliniază efortul dirijorului Constantin
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Sankt Petersburg, frecventată de aristocrația rusească, audiența care l-a aclamat în nenumarate rânduri). În Rusia, Boulanger și-a dezvoltat stilul unic, devenit o caracteristică importantă a tuturor lucrărilor sale: „muzica ușoară” (o combinație de muzică țigănească, folclor balcanic și valsuri vieneze). Tot în Rusia a cunoscut-o pe Ellionorr Paulson, o tânără intelectuală estoniană, avocată și studentă la medicină, cu care se va și căsători. În 1917, în urma schimbărilor politice ce au avut loc în Rusia, George s-a întors
Georges Boulanger () [Corola-website/Science/325797_a_327126]
-
care vorbește de la sine”. Franklin enumeră mai multe trăsături specifice de bază ale stilului lui Mahler: extremele între încet și tare, utilizarea ansamblurilor, aranjamentul necovențional al forțelor orchestrale și influențele din muzica și dansul popular cum ar fi ländlerul și valsul. Muzicologul Vladimír Karbusický susține că rădăcinile evreiești au un efect de durată asupra creațiilor sale, dând ca exemplu mișcarea a treia din Prima Simfonie, ca cea mai reprezentativă pentru muzica „Yiddish” în lucările lui Mahler. Compozitorul și jurnalistul ceh Max
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
care cele mai multe au dispărut. Exemple de cuvinte create de scriitorul Ferenc Kazinczy, care sunt curente și astăzi: "alkalom" „ocazie”, "édeskés" „dulceag(ă)”, "egyesület" „asociație”, "évszak" „anotimp”, "felvonás" „act (de piesă de teatru)”, "füzet" „caiet”, "hálás" „recunoscător”, "kedvenc" „favorit(ă)”, "keringő" „vals”, "könnyelmű" „ușuratic(ă)”. Pe la mijlocul secolului al XX-lea a început o tendință de înlocuire a termenilor străini din domeniul sporturilor cu cuvinte maghiare. Astfel au apărut cuvintele "jégkorong" (← "jég" „ghiață” + "korong" „disc”) „hochei pe gheață”, "röplabda" (← "röp" rădăcina verbului "röpül
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
care pornesc de la dansuri populare, caracteristicile metrice și agogice (tempo), păstrându-se ca atare într-o primă etapă (amintim ciacona, giga, sarabanda, menuetul). În timp ce menuetul face deliciul secolului XVIII, secolul XIX va prelua un nou dans popular în trei timpi, valsul. Până în secolul XIX, muzica savantă se apropie și depărtează de publicul simplu în câteva ocazii succesive; Romantismul târziu reprezintă desprinderea de ascultătorul neinițiat, prin continua intelectualizare a limbajului muzical (și părăsirea tonalității pentru alte sisteme, create artificial sau pe modelul
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
Vest). Pătrunde romanța, ca monodie acompaniată de pian ori chitară, rudă îndepărtată a "lied"-ului. Romanța s-a păstrat până astăzi, dar popularitatea ei a scăzut simțitor în a doua jumătate a secolului XX. Primii compozitori români de romanțe și valsuri (D.G. Florescu, Guilelm Șorban) atestă existența unei muzici ușoare după 1850. Cunoscând însă notații și compoziții laice semnate de Anton Pann și alți precursori ai generației 1848, se pune problema de ce nu vor fi ele, de asemenea, încadrate drept muzică
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
începutul celui de Al Doilea Război Mondial. Perioada interbelică în Occident cuprinde "musical"-uri, "music-hall"-ul, primii interpreți europeni de "swing jazz" (între care, chitaristul Django Reinhardt). Viziunile mai conservatoare vor determina înflorirea noului „"lied"” englez, a șansonetei și a valsului la acordeon ("musette"), ambele franțuzești, a canțonetei italiene - ele depășesc hotarele țării lor și rămân imortalizate prin înregistrări sonore și filme (celebrul "Sous les toits de Paris", 1930, în regia lui René Clair). La încheierea celui de Al Doilea Război
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]