3,102 matches
-
primul rând pe filiera de nutriție, acumularea de substanță vie fiind începută de plante. În egală măsură, aceste interacțiuni se desfășoară în limitele unor spații cu caracteristici abiotice precise. În felul acesta, cele două tipuri de comunități vii prezintă o variabilitate spațială conformă variabilității caracteristicilor abiotice menționate. Sistemul biotic comportă și un al treilea participant, care nu-i aparține integral, dar care, prin caracteristicile sale genetice, structurale și funcționale, constituie o verigă a aceleiași lumi vii. Acesta este omul. Prin existența
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
filiera de nutriție, acumularea de substanță vie fiind începută de plante. În egală măsură, aceste interacțiuni se desfășoară în limitele unor spații cu caracteristici abiotice precise. În felul acesta, cele două tipuri de comunități vii prezintă o variabilitate spațială conformă variabilității caracteristicilor abiotice menționate. Sistemul biotic comportă și un al treilea participant, care nu-i aparține integral, dar care, prin caracteristicile sale genetice, structurale și funcționale, constituie o verigă a aceleiași lumi vii. Acesta este omul. Prin existența sa specifică, socială
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a uscatului și apelor, această variabilitate creează pe fondul domeniilor unități subzonale, subordonate funcțional (temperată oceanică, subtropicală mediteraneană, tropicală aridă, etc.) care diferă între ele, în primul rând, prin capacitatea de absorbție, înmagazinare și radiere
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a uscatului și apelor, această variabilitate creează pe fondul domeniilor unități subzonale, subordonate funcțional (temperată oceanică, subtropicală mediteraneană, tropicală aridă, etc.) care diferă între ele, în primul rând, prin capacitatea de absorbție, înmagazinare și radiere calorică. b) La nivelul regional al organizării sistemice funcționalitatea este marcată
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Comentați distribuția principalelor accidente nucleare din secolul XX și explicați frecvența/absența acestora în anumite regiuni ale Globului, Analizați principalele surse de poluare a apei din localitatea în care vă aflați. ● Analizați evoluția suprafețelor împădurite din sud-estul Asiei și comentați variabilitatea spațială a fenomenului, la nivel de stat, unitate naturală ș.a. ● Alcătuiți un proiect pe tema resurselor energetice alternative și propuneți soluții pentru asigurarea necesarului energetic local. ● Redactați un eseu având ca suport schema stressului în mediul urban. ● Explicați raporturile dintre
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
sensibilitate În zona pancreatico - coledociană Chauffard; hepatomegalia: ficat În „acordeon”, sensibilă, dură, neregulată - rar, În ciroza biliară asociată. FORME CLINICE 1. forma asimptomatică descoperire necroptică sau intervenție chirurgicală; 2. forma icterică: diagnostic - caracterul icterului mecanic: urini hipercrome, scaune decolorate, prurit; variabilitatea icterului ca intensitate și durată la un bolnav cu stare generală bună și evoluție În etape succesive; posibilă confuzie cu: hepatita cronică evolutivă, ciroza hepatică, neoplasm de pancreas - obstrucție completă calculoasă a coledocului. 3. forma dureroasă: colici biliare postprandiale, repetate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
speciație * extincție (în timp geologic au avut loc 5 extincții “în masă”). Rata actuală de extincție (a 6-a în masă, de 100 1.000 ori mai mare decât în trecut) are cauze exclusiv antropogene. Diversitatea biologică actuală este rezultatul variabilității genetice în populațiile naturale. Biodiversitatea globală a crescut în timp geologic. Biodiversitatea locală poate crește prin imigrație și scădea prin emigrație. Cauzele extincțiilor sunt: * Naturale (modificarea climei, modificarea habitatului, prădare/competiție, boli); * Antropice (distrugerea, fragmentarea și degradarea habitatelor, poluare, schimbarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
seguidilla - seguidillei, tuia - tuiei). Și chiar dacă, în majoritatea cazurilor, utilizarea acestor forme este rară, prezența lor este semnul clar că articularea ar fi oricând posibilă 45. Articularea este primul semn spre o utilizare (parțial) variabilă. ● În alte situații, semnele de variabilitate apar în uz, substantivul primind fie articolul enclitic, fie chiar o desinență de plural; vezi, în acest sens, comportamentul de pe internet al recentului tsunami, pentru care apar 681 de înregistrări ale formei cu desinență de plural -uri și 197 de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Deși neantrenat cât a fost pui, răspundea la cel mai mic semn din cap al stăpânului, iar când era asmuțit devenea necruțător ca un sălbatic. S-a acordat deosebită importanță Împerecherii cu acest câine, căutându-și cățele cu o mare variabilitate a caracterelor, care să Întrunească toate variațiile de tipuri ce se creșteau, din care se spera să se obțină un tip similar cu a lui Horand. De aici a Început un proces judicios de ameliorare, luându-se În seamă inteligența
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de măsurători biometrice efectuate În ceea ce privește talia la greabăn și greutatea s-au Încadrat În parametrii rasei câinelui ciobănesc german. Deviația de la standardul rasei În cele două caractere studiate a fost de ±3, ceea ce dovedește că aceste caractere nu au o variabilitate prea mare. Studiul efectuat a arătat că prin măsurile luate s-a Înregistrat un grad de consangvinizare ușor mai mare decât dacă montele s-ar fi făcut la Întâmplare, dar fără nici un pericol care să ducă la degenerarea rasei. Se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mare, fiind cumpărați de la un număr mic de crescători, care probabil Îi schimbau Între ei. De exemplu, s-a stabilit cu această ocazie că reproducătorul mascul CIP era frate cu masculul CAIS. Cu privire la parametrii fenotipici, demografici și genetici a rezultat: variabilitatea fenotipică privind talia și greutatea este mică și gravitează În jurul standardului rasei. Caracterul demografic care evidențiază numărul produșilor vii la o fătare și mortalitatea Înregistrată pe parcurs este relativ mică. Cea mai mare mortalitate s-a Înregistrat până la 21 de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
tot globul pământesc, unele rezistând în timp, iar altele mai puțin adaptate au dispărut. În prezent sunt înregistrate în Catalogul Internațional al soiurilor de viță de vie peste 18500 de nume de genotipuri și 23000 de sinonime (Erika Maul, 2003). Variabilitatea caracterelor morfologice la vița de vie și existența unui număr mare de soiuri, fac dificilă descrierea și recunoașterea lor. Ca urmare, ampelografii au încercat mai multe metode de identificare, mai ușoare, bazate pe principii științifice, care s-au perfecționat începând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
33 de soiuri de viță de vie. Însuși autorul afirmă că această metodă nu poate constitui un mijloc sigur de descriere a soiurilor de viță de vie, valorile obținute putând fi modificate sub influența condițiilor de mediu, a portaltoiului etc. Variabilitatea pronunțată a caracterelor morfologice ale viței de vie a determinat pe cercetătorii ampelografi să recurgă la întocmirea determinatoarelor pentru soiuri, inspirându-se din determinatoarele pentru plante folosite în biologie, bazate pe chei dichotomice sau politomice. Cel mai complet determinator de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
384 - 322 î.e.n.), care a semnalat pentru prima dată existența soiurilor de viță de vie fără semințe, Teofrast (372 - 287 î.e.n.), considerat părinte al botanicii, acesta fiind preocupat mai mult de agrotehnica viței de vie, dar deținând cunoștiințe vaste despre variabilitatea materialului semincer (de înmulțire) al viței de vie, existența unor variații mugurale privind culoarea, calitatea, precum și alte caractere sau însușiri. Studii mai numeroase și mai dezvoltate aparțin anticilor romani Cato, Varro, Vergiliu, Collumella, Plinius cel bătrân, Athenaios și Palladius. În
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
opt volume, la care au colaborat numeroși specialiști, cercetători, ampelografi recunoscuți. Informațiile științifice cu caracter ampelografic dar și cele practice reieșite din aceste lucrări, au influențat pozitiv evoluția ulterioară a ampelografiei ca știință. Ele au contribuit la cunoașterea gradului de variabilitate existentă în cadrul speciei Vitis vinifera L., au înlesnit procesul de ameliorare a soiurilor de viță de vie, prin cunoașterea însușirilor valoroase ale acestora și utilizării lor ca genitori în lucrările de creare de noi soiuri, facilitând în același timp schimbul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rețea. Neajunsurile acestei metode intervin atunci când se pune problema identificării unui soi necunoscut, deoarece la soiurile de viță de vie există caractere ce pot fi considerate stabile (sexul florii, culoarea boabelor, prezența sau absența semințelor) și altele care prezintă o variabilitate foarte pronunțată (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, densitatea perilor, mărimea boabelor și a strugurilor). În Franța la INRA - Montpellier, a fost creat un program special pentru gestionarea colecției ampelografice de pe domeniul Vassal (Roux, 1933) ce cuprinde 5200 clone
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dezvoltarea biologiei moleculare, cercetările în domeniul ampelografiei au avansat, astăzi fiind posibile investigații mult mai avansate care fac posibilă stabilirea originii genetice a soiurilor de viță de vie. Dintre acestea amintim: analiza enzimatică , care se bazează pe principiul conform căreia, variabilitatea genetică dintre organismele aparținând diferitelor specii sau unități taxonomice, poate fi evidențiată prin studiul produșilor chimici ai genelor, deci a enzimelor. Plecând de la aceste considerente, analiza enzimatică și-a găsit aplicabilitate la numeroase specii de plante dar mai ales la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a Tratatului de viticultură, care va fi reeditat în formă completă în anul 1912, în care autorul prezintă pentru prima dată, probleme legate de procedeele viticole culturale, dar și unele aspecte privind soiurile de viță de vie și anume: problema variabilității soiurilor înmulțite pe cale vegetativă, necesitatea ameliorării soiurilor autohtone prin selecție, introducerea soiurilor străine, numai a celor mai valoroase, în condiții de climă și sol similare cu cele din țara de origine. Până la declanșarea primului război mondial, s-a intensificat activitatea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh. Constantinescu, 1943). În cercetările dedicate recunoașterii soiurilor de viță de vie, având ca bază de plecare variabilitatea morfologică a frunzei, I. C.Teodorescu (1939), T. Martin și M. Neagu (1941) ajung la concluzia că aceasta nu permite să se folosească ampelometria cu suficientă certitudine drept mijloc de recunoaștere a soiurilor. Se poate concluziona că în perioada dintre cele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
avea un management eficient al germoplasmei viticole. De asemenea, necesitatea descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie decurge și din faptul că aceste elemente conduc la identificarea unor genotipuri valoroase, neglijate multă vreme și în același timp la menținerea variabilității genetice în cadrul soiurilor de viță de vie. 1.5. METODE DE CERCETARE FOLOSITE ÎN AMPELOGRAFIE Cercetarea ampelografică este strâns legată de soi sau specia din care provine, în relație directă cu factorii de mediu față de care acesta reacționează și cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri de viță de vie existente astăzi în cultură ca și variabilitatea fenotipică foarte pronunțată, face dificilă descrierea și recunoașterea acestora. Aceasta se manifestă în principal la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri de viță de vie existente astăzi în cultură ca și variabilitatea fenotipică foarte pronunțată, face dificilă descrierea și recunoașterea acestora. Aceasta se manifestă în principal la nivelul caracterelor morfologice ale principalelor organe vegetative ale viței de vie și anume: frunza, lăstari și coarde, floarea și inflorescența, struguri, boabe și semințe, fiind
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
suprapuși. O particularitate întâlnită în cadrul sinusului pețiolar o reprezintă lipsa mezofilului, sinusul fiind delimitat direct de nervură (Chardonnay) sau prezența unui dinte în interior (Băbească neagră, Pinot noir). 1.4. Dinții , reprezintă elemente morfologice caracteristice viței de vie, cu o variabilitate foarte pronunțată. Numărul dinților variază de la un soi la altul în funcție de lățimea lor, putând oscila de la 30 la 60 (cei lați) până la 120 cei lungi și înguști. Forma dinților este dată de marginile acestora și se pot clasifica în dinți
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
floarea este alcătuită pe tipul 5, dar acesta poate varia de la tipul 4 pînă la 7. 6. Strugurii ca și boabele, reprezintă principalele organe ce însumează caractere morfologice importante pentru descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Prezintă o variabilitate foarte pronunțată, fiind influențate de condițiile climatice (precipitații) și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de semințe are limite mari de variație de la mai puțin 10 mg/100 de semințe până la peste 65 mg/100 semințe; crestături transversale pe partea dorsală a seminței, care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]