1,781 matches
-
Doamne strigat-am, Vecernia de Duminică seara din săptămâna Patimilor) sau Răscumpărătorul nostru cel drept a șezut pe mânz ca să piardă cutezanța cea dobitocească a vrăjmașilor, care nu strigă: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul și-L preaînălțați în toți vecii" (Cântarea 8 din canonul Utreniei praznicului). Așadar, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit în lume să nimicească păcatul, sub toate formele lui, nu numai sub cea a cutezanței, și să aducă pe om la starea de integritate în care a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
viață netrăită, O moarte nedorită, O-nmormântare urâtă, O predică nespusă, Un sicriu ciudat, Un pământ neudat, Un suflet uitat, Un cer întunecat, Un chip tulburat Și-o floare ofilită, O ființă neiubită, O inimă pierdută De nimeni știută, Eternă vecie, Scurtă viețuire. (citiți cum vreți; de jos în sus ori de sus în jos) Beatrice Lohmüller 15 octombrie 2014 http://creatieproprie.wordpress.com/ Picture by Gyuri Lohmuller gyurka.deviantart.com/art/vanitas-348783271 Referință Bibliografică: Gânduri nespuse / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare
GÂNDURI NESPUSE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362257_a_363586]
-
își dorește ca tabloul iubirii să înflorească într-un mister, cel mai curat dintre toate, anume cel al iubirii. Noaptea să rămână în urmă ca o tăcere nedeslușită, iar frumusețea iubirii să fie încrustată “pe-o pagină de artă” pentru vecie. “Aș vrea să schimb decorul, să las un ban pe iarbă, / Cu siguranță hoții vor trece înapoi, / Tu vinde-le-nserarea și-ntoarce-te în grabă, / A înflorit misterul, și-a înflorit în doi...”( Pe-o pagină de artă) Cu
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
îți cunoști nici prețul Vândut cu miligramul,furat cu tonă mare Împrăștiat în lume ca să cunoști disprețul Tu nu mai ai nici țară,tu nu mai ai hotare! Te zbați într-o trădare,de țară și de neam Vândut pe vecie ești pus ca să fii Stăpâni vin pe moșie și tu vei fi în hâm... Vândută ești tu țară,vânduți ai tăi copiii! Justitța e-n ceruri și e a celor mari Puterile oculte ți-au pus democrație Nu au rămas
POPOR ROMÂN DIN SÂMBURE DE DAC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378684_a_380013]
-
mă îndeamă să vin la sfânt altar Și să vorbesc cu Tine prin păzitorul meu, El mă ridică-n zbor s-ating un alt hotar Și-mi dăruiește vesel aripa sa mereu. Slăvit să fii Tu, Doamne, acum și în vecie Că ușa mi-ai deschis să văd o altă zare, Până-n adâncuri simt iubirea-Ți caldă, vie, Ce norii-i va topi să facă loc la soare. Referință Bibliografică: Aștept în rugă mută / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AȘTEPT ÎN RUGĂ MUTĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378738_a_380067]
-
ești alinare. Biruință avea-voi prin Tine. Vântul adie prin ramuri, Șoptindu-mi iubirea eternă... Dând undă cereștilor gânduri... Țesând a speranțelor trenă. Voia Ta sfântă, Părinte, Să fie în viață-mi aș vrea... De tot ce-i sublim în vecie, Legat să mă ții pururea. Baia Mare, 10 iunie 2016 Referință Bibliografică: Ruga verii / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RUGA VERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378792_a_380121]
-
roagă înc-odată - Știi cine mi-a răpit mironosița ? Răspunsu-i doar o simplă tulburare de ape, spus cu voce tremurată: - Nicicând nu vei afla pe mândra fată de stăruiești cu-o astfel de-ntrebare ! Zăpadă-Albă, mândra ta copilă, pierdută-i pe vecie de când Zmeul, o ispiti, țesându-i curcubeul ca nadă. Și-a răpit-o fără milă. O ține în castel în vârf de munte, cu porțile în fiare ferecate și paznici doar dihănii blestemate, pe nepoftiți degrabă să-i înfrunte. S-
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
cel ce-o va salva pe scumpa-i fată, se va-nsoți cu ea, ca în poveste. Plecat-au mulți înspre sălbăticie, dar monștri puși de pază îi alungă; niciunul nu răzbește să-i înfrângă și viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire amarnic plânge-n munte părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
iubite, de gândul meu ce s-a ivit, În dimineți cu patimi, cu dorul tău, eu m-am trezit Copacul nostru care-n fiecare primavară a-nflorit, Acuma rodul său ne-adună ca semn de bucurie Rămâi, rămâi statornic pe vecie! DINCOLO DE ZID La zidul acesta m-am văzut ghemuită Fără de respirație haotic neîmblânzită Încercând să mă agăț de glasul dorit care-n palmă mi s-a topit. Prin imensitatea spațiului ce mă-ndreaptă, Dincolo de ziduri unde m-așteaptă, Calea spre
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
are Nemurire și aripi și raiul cel drept. * N-apucă în grădină câțiva pași ca să facă Un fior îl pătrunde, înspre suflet se suie Nici aripi nu poate spre cer să-și desfacă Căci în piatră se schimbă blestemat pe vecie... * de Gabriela Mimi Boroianu 12.03.2015 Referință Bibliografică: Înger de piatră / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNGER DE PIATRĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377759_a_379088]
-
IARTĂ, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015. SLĂVITE, MĂ IARTĂ Slăvite, mă iartă că zile de-a rândul Trăind fără Tine, am fost rătăcit! Greșit-am adesea, cu fapta, cu gândul, De azi, pe vecie la Tine-am venit!. Eu simt, când o mână întins-ai spre mine, Prin multe trecut-am ușor! Lumina ce-o văd, de la Tine ea vine, Slăvite, mă iartă! Tu ești iertător!. Cât viață îmi dai, voi trăi-n rugăciune
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
-am o poartă, Deschisă spre TINE și Haru-ȚI DIVIN!.. - Dragomirna - Bucovina - România - ... Citește mai mult SLĂVITE, MĂ IARTĂSlăvite, mă iartă că zile de-a rândulTrăind fără Tine, am fost rătăcit!Greșit-am adesea, cu fapta, cu gândul,De azi, pe vecie la Tine-am venit!. . .Eu simt, când o mână întins-ai spre mine,Prin multe trecut-am ușor!Lumina ce-o văd, de la Tine ea vine,Slăvite, mă iartă! Tu ești iertător!. . .Cât viață îmi dai, voi trăi-n rugăciune
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
doruri, câte-au fost să fie, Duioasă-ai fost la despărțiri, M-ai inspirat în poezie Și-atunci când bucuria-i mare Și-atunci când greutăți mă frâng, Ești pentru mine alinare, Cu tine râd, cu tine plâng! Uniți în cuget pe vecie, Deși ne căutăm mereu, Tu ești izvor de apă vie, Mireasa sufletului meu! Neprețuită, dulce muză, Dor nesfârșit, IZVOR DE DOR, Mi-i ... Citește mai mult I z v o r d e d o rNeprețuită, dulce muză,Dor nesfârșit
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
atâtea amintiriși doruri, câte-au fost să fie,Duioasă-ai fost la despărțiri,M-ai inspirat în poezieși-atunci când bucuria-i mareși-atunci când greutăți mă frâng,Ești pentru mine alinare,Cu tine râd, cu tine plâng!Uniți în cuget pe vecie, Deși ne căutăm mereu,Tu ești izvor de apă vie,Mireasa sufletului meu!Neprețuită, dulce muză,Dor nesfârșit, IZVOR DE DOR,Mi-i ... XVI. MĂICUȚA MEA, ROG CREATORUL, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
infinității pe suflet în orice condiție s-ar găsi el în momentul despărțirii de viață. Dacă, pentru creștin, prin urmare, moartea înseamnă posibilitatea de a trece, potrivit faptelor, bune sau rele, săvîrșite aici pe pămînt, în Paradis sau Infern pe vecie, pentru indian, în schimb, ea prezintă două aspecte, care, însă, ambele sînt mai puțin dramatice, pentru că sînt mai puțin hotărîtoare în privința eternității respectivului suflet: pentru "eliberatul din viață"" ea a încetat de a avea orice semnificație, căci veșnicia condiției lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ficat al societăților contemporane. Mult mai tînăr decît cei doi mari precursori ai săi, ziarul și music-hall-ul, cinematograful a avut șansa de a se naște chiar în momentul catastrofal în care omul a început să înțeleagă că totul era pentru vecie pierdut. În consecință, nu era deloc momentul să fii liber. Mulțimile moderne voiau pîine și cinema: un drog? De ce nu?" Fondane eseistul se întîlnește cu Fondane poetul, cel care eliberează mulțimile dezrădăcinate de război. Poemul Ulysse (1929) oferă o imagine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și iar, mereu și tu cu ea, praf al prafului!".26 Este un vertij amețitor ce-"nvîrte universu-ntreg" (Cu mine zilele-ți adaugi), o "vârtelniță" cu forța unui maëlstrom: Cine lumea o împinge Spre peire, judecata generațiilor stinge Și vârtelnița veciei o întoarce într-un fel? ..." (Moarte, tu îmi pari ...) Dacă obiectul nihilismului este "istoria" care trebuie să ia sfârșit "ca noua viață să înceapă dincolo de istorie"27 sau "dincolo de ultimul om"28, pentru M. Eminescu este important ca istoria să
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pentru totdeauna. Septembrie pătează cu galben marea peluză de sub ziduri, cerul e din nou el însuși, cel din veacul trecut, statuia lui Carol I, prințul întemeietor, e scoasă din beciuri cu lilieci și așezată pe soclul ei, în soare (pentru vecie?), cine e ăsta?, ei mișună, adulmecă, întreabă, calcă, cine mai e și ăsta? hooo! nu! aici, nu! fii civilizat, domnule! trăiască regele! ce te-a apucat? încă nu! întreabă, mișună, ce-a fost aici? întîi Ferdinand? nu, întîi Carol! aha
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de voievodită, care întreține țării un aer desuet, de teritoriu retardat, la discreția profitorilor și demagogilor? A fost părăsită, din fericire, pista monstruozității simbolice, simbolica triumfalistă a totalitarismului găunos, de inspirație sovietică, ce străjuie și aține calea se pare pe vecie pe marile artere ale țării. Nu însă și cea a voievozilor cu tendință (iarăși demagogică) de sanctificare. Ce păcat că un Ștefan cel Mare, reușit în sine compozițional și ca modelaj a cunoscut, acum cîțiva ani, o amplasare kitsch în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pînă să ajungem la zahanaua Bucium, tăcerile noastre vag-jenate nu însemnau altceva decît situarea defel factice în formula Stelică. O secundă, trăiam cu toții în capul lui Stelică. Doar al doilea, al treilea pahar ne reașeza în ordinea (înșelătoare?) dăinuind din vecii. Și asigurîndu-ne împăcarea (lașă?) cu datul primordial. Butadei lui Eluard, "frații care văd" (despre pictori), i-am putea alătura (despre aceiași pictori): "frații care tac". Dintre artiști, aceștia sînt cei mai zgîrciți la vorbă. Poate și pentru că, în spațiul nostru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
măsura nurilor fostei iubite. Cînd aceeași răzvrătire a cerului și pămîntul dă peste o Indie, peste o Africă, atunci totul îmbracă hainele cernite ale tragediei și ale marasmului prelungit. De unde și amara concluzie că zonele globului sînt pare-se pe vecie predestinate. Binelui/ Răului. Dacă reducem continentele astea grandioase la scara plaiului nostru, atunci o viitură, ca cea recentă, din Ardeal, ar trebui să ni se pară o palidă copie fotografică. Să ni se pară, dar nu e. Pentru că, trăind în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dragostea de țară este tema unei poezii romantice, avântate și mesianice: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor? La trecutu-ți mare, mare viitor!... Fiii tăi trăiască numai în frăție... Viața în vecie, glorii, bucurie, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc...” (M. Eminescu, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie) Pe lângă poeziile propuse de manualele alternative, învățătorul recomandă elevilor să citească și să memoreze cât mai multe
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
precum și ale raialelor, care în timpul războiului s-au împotrivt înaltului Devlet și s-au aliat cu rușii, și că vor fi tratați cu blândețe [...]; lui Grigore [III Ghica], care se afla de partea Rusiei, să i se acorde Moldova pe vecie. Atunci când postul de voievod va rămâne vacant, să-l moștenească fiii acestuia și, întocmai ca raguzanii [Dubrovnik], să predea haraciul (miri) Moldovei către înaltul Devlet la trei ani odată. De asemenea, să i se dea voie să aibă un capuchehae
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu o hotărâre uimitoare dacă avem în vedere vârsta și raporturile sale cu fruntașii Junimii. De altfel, această convingere însemna totul pentru un om aflat la început de viață și carieră, de vreme ce se confunda cu deplina înțelegere a stingerii pe vecie a rînduielilor feudale și a respingerii oricăror soluții ce ținteau la reînvierea trecutului. Oferind soluții la variatele și complexele probleme cu care a fost confruntată societatea română în vremea sa, A. D. Xenopol pornea, adeseori, în făurirea calculelor sale de la premise
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
VIII de către cuplul Los-Enitharmon, i.e. ansamblul timp-spațiu], și către perceperea ansamblului Ascultare (Los)-Nonascultare (Urizen). Pe de altă parte, sensul centrului este potrivit lui Blake expansiunea, dat fiind că sensul circumferinței este expansiunea: "Ce este Sus e Înăuntru, căci totul în Vecie este translucid: Circumferință este Înăuntru, Afar' alcătuit e Egoistul Centru, Iară Circumferința-i pururi în expansiune mergînd nainte spre Vecie [...]."92 Circumferință această psiho-fizică despre care vorbește Blake și care se află în proces de expansiune veșnică pare să indice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]