2,286 matches
-
Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - Mai lasă dracu' rachiu'! Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracu'... - Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar dracu'! - Mergi și ia-i de la Jenică, Iani-ți poate confirma: Sunt în sticla de mastică... CEC
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340444_a_341773]
-
nu aveam cum să nu avem discuții pe acest subiect. Și am avut discuții și cu premierul, așa cum am avut discuții și cu oamenii pe Facebook sau cu oamenii care au venit împeună cu mine la Ministerul Fondurilor sau cu vecina de la bloc. Însă ce aș vrea să fie clar este că nu este un fel de conspirație, plan secret, care are pași foarte clari și la un moment dat se va da semnalul”, a afirmat Ghinea pentru Republica.ro. El
Cristian Ghinea: Dacă PNL și USR vor putea să convingă populația și programul acestui Guvern poate fi prelungit, eu m-aș bucura foarte mult () [Corola-blog/BlogPost/338206_a_339535]
-
mele la acest minister și ale acestei echipe să poată continua. De altfel, această idee vine pe două realități. Prima realitate este că cea mai deasă întrebare care mi se pune pe Facebook, pe scara blocului, când mă întâlnesc cu vecina care mă oprește să mă felicite, este „Dar ce facem să continuați lucrurile bune pe care le-ați început?” Ei, acest ce facem este un fel de verb colectiv și nu este clar cine ar trebui să fie în capul
Cristian Ghinea: Dacă PNL și USR vor putea să convingă populația și programul acestui Guvern poate fi prelungit, eu m-aș bucura foarte mult () [Corola-blog/BlogPost/338206_a_339535]
-
nu aveam cum să nu avem discuții pe acest subiect. Și am avut discuții și cu premierul, așa cum am avut discuții și cu oamenii pe Facebook sau cu oamenii care au venit împeună cu mine la Ministerul Fondurilor sau cu vecina de la bloc. Însă ce aș vrea să fie clar este că nu este un fel de conspirație, plan secret, care are pași foarte clari și la un moment dat se va da semnalul. Nici vorbă de așa ceva și nu asta
Cristian Ghinea: Dacă PNL și USR vor putea să convingă populația și programul acestui Guvern poate fi prelungit, eu m-aș bucura foarte mult () [Corola-blog/BlogPost/338206_a_339535]
-
afecțiuni psihice să locuiască singură un procent de aproape 75% sunt cu totul de acord cu faptul că e normal ca unei persoane care a suferit de o problemă psihică să nu i se închirieze o cameră sau un apartament. Vecina mea Abia mă mutasem în Yokohama, într-un soi de vilă veche de lemn, locuită la etaj de proprietar, un bătrânel cumsecade și viclean în vârstă de 91 de ani, și la parter de cinci chiriași, în cinci camere identice
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
spun ce? Că nu înțeleg cum dintr-o ființă atât de fragilă ies niște sunete interminabile, de bivol călărit de o legiune de demoni? A doua zi, metronomul dimineților mele a funcționat impecabil. La ora șapte, fragedă ca un crin, vecina a ieșit pe ușă, a măsurat aleea cu pași egali, până la bicicletă, am auzit clinchetul uscat al porții de aluminiu, apoi, ca o bătaie din aripi, cum pedala către stația de metrou. Domnișoara Sano. Mens sana in corpore Sano. Episodul
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
osebit! A băut mai mult ca Nașu’, a și cântat o populară, iar la sfârșit când am rămas doar noi (nu că ne-am retras, ci că plecaseră aproape toți!) ca un adevărat amic, îmi zice: - Pavele, ai grijă cu vecina. Iubește actorii, da’ are somnu’ cam subțire!/ - Nu e cazul, zic, vecina e o scumpă!... Și oricum, dormitorul dânsei dă la nașu-n curte, nu la noi!/ -Complet greșit! Vezi, că nu știi? Doamna Cornelia n-a rezistat la cinemau’ vostru
Cinema de mâna doua () [Corola-blog/BlogPost/338431_a_339760]
-
iar la sfârșit când am rămas doar noi (nu că ne-am retras, ci că plecaseră aproape toți!) ca un adevărat amic, îmi zice: - Pavele, ai grijă cu vecina. Iubește actorii, da’ are somnu’ cam subțire!/ - Nu e cazul, zic, vecina e o scumpă!... Și oricum, dormitorul dânsei dă la nașu-n curte, nu la noi!/ -Complet greșit! Vezi, că nu știi? Doamna Cornelia n-a rezistat la cinemau’ vostru și și-a făcut culcuș în sufragerie. Acu’ stă-n coa’, pe
Cinema de mâna doua () [Corola-blog/BlogPost/338431_a_339760]
-
fetița ei. „Trebuie să menționez că eu oricum am venit cu o valiză plină cu experiențe culinare, de la mine din Soroca, unde mama tare le mai avea cu gătitul, la fel și surorile ei și babușea (bunica) Marușea și toate vecinele și rudele noastre”, spune basarabeanca. Apoi a lucrat la o firmă de distribuție de accesorii pentru Horeca și ulterior ca asistent financiar într-o multinațională. În multinațională spune că nu făcea mare lucru și lua un salariu destul de bun, „dar
O fostă actriță vinde la Iași prăjituri de 300.000 de euro pe an. „Impozitele pe salarii sunt foarte mari. Am auzit că în Bulgaria sunt la jumătate”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338752_a_340081]
-
orice direcție. Și fiecare trebuie să aibă o replică de închidere. V-am zis eu! Pe internet limbajul este foarte agresiv. Cât de ușor se poate transpune agresivitatea din online în lumea fizică? Când am stat la țară aveam o vecină care avea un gard cu șipcile destul de depărtate unele de altele. Era micuță, se ascundea ea bine, avea o iarbă mai înaltă, dar se vedea. Ea pândea prin gard, o vedeai, dar pentru că ea se simțea dincolo de gard era la
Cum s-a vindecat de nefericire Răzvan Exarhu () [Corola-blog/BlogPost/338801_a_340130]
-
nas: plecase în lume, se dorea independent, nu-și mai băga în seamă „proprietarul” de drept. Pesemne că așa s-o fi întâmplat și cu nasul meu de copil, ăla mic precum un buton, de care toate bunicile, mătușile și vecinele te trag, zic ele, cu gingășie. Altfel nu-mi explic în ce moment și cum am ajuns în perioada adolescenței să mă simt complexată și să fug de pozele din profil ca dracu' de tămâie. Nu-mi amintesc nici când
Al cui e corpul ăsta? Părul, sânii, nasul, cicatricile... () [Corola-blog/BlogPost/338899_a_340228]
-
când doamna de lângă mine a ridicat brusc vocea. „E o nenorocită", a tunat ea. „O nemernică". Mai era destul timp până la decolare și romanul lui Nesbø devenea din ce în ce mai interesant. Probabil că doamna vorbește de noră, de cuscră sau de vreo vecină cu care se află în război total, mi-am zis în barba roșcată, întorcând înfrigurat pagina. La urma urmei, nu era nici prima și cu siguranță nu avea să fie nici ultima răfuială indiscretă și total inadecvată a unui tovarăș
„Nenorocita de Merkel!” O întâmplare cu o emigrantă din România care voia să apere Germania de „pericolul islamizării” () [Corola-blog/BlogPost/338473_a_339802]
-
îi interesează. Există în orice moment o complicitate tăcută și insinuantă a adversarilor care își recunosc unul altuia valoarea: tot ceea ce face fiecare dintre cei doi e un mesaj pentru celălalt, personajele secundare sunt butaforie pentru jocul lor de urmărire (vecina trimisă acasă ca să stea cu copilul e un indiciu pentru el unde să o găsească; generozitatea lui Radu față de lăutări e motivată de nevoia de a prelungi limbo-ul festiv care împiedică discuțiile serioase și favorizează reîntâlnirea și re-obișnuirea; chiar
Happy end ghilotină () [Corola-blog/BlogPost/338483_a_339812]
-
this funny thing of anything could happen now that we realized everything had.” Această frază descrie fără rest scena din film în care cei doi se reîntorc acasă și se întind în patul dublu în care deja dorm copilul și vecina adolescentă care avusese grijă de el. Bărbatul a renunțat în sfârșit și se întoarce resemnat pe colțul lui de pat, ea îl ia în brațe nu pentru a-l atrage înapoi în joc ca mai înainte, ci ca pe ceva
Happy end ghilotină () [Corola-blog/BlogPost/338483_a_339812]
-
mai vechi sau mai noi simt nevoia să pună campania electorală în cheia unui război. Îți comunică, prin toate canalele, că ei au pornit la luptă și că scopul lor este să-l învingă pe adversarul politic. Teribil de greșit! Vecina de pe palier nu-mi este dușman, chiar dacă votează pentru alt candidat sau altă formațiune politică. Locuim în același bloc, deci avem aceleași probleme, cu același tip de facturi, cu aceleași tipuri de nesimțire ori incultură (civică, eventual). Când ieșim pe
Două lucruri care m-au enervat în această campanie electorală () [Corola-blog/BlogPost/338485_a_339814]
-
speranță. „Ce rost are?” Auzim prea des întrebarea asta și eu, personal, cred că știu ce rost are. Când vom înțelege că e important să investim 10 minute din timpul nostru să-i explicăm bunicului, bunicii sau lui tanti Maria, vecina de bloc, că votul lor contează și că, pe lângă a merge la vot, e important să și știe cu cine și de ce votează; că e important să le spunem că votul lor are puterea de a le aduce copiii acasă
„- Mamă, votează să mă-ntorc acasă!” Înainte să pună ștampila, povestiți-le părinților și bunicilor despre România voastră () [Corola-blog/BlogPost/338609_a_339938]
-
o fi vinovată să n-apuce ziua de mâine, să nu mai vadă niciodată răsăritul soarelui căci tare se mai săturase de greutăți și de răutatea oamenilor. După aproape patru decenii iarăși era acuzată; de data asta de prietena și vecina de peste drum. Din nou șeful de post trecu pragul ariei, din nou “furase” banii altora. Acuzația suna în felul următor: știa unde am pus banii căci venise cu o zi înainte la mine. Apoi hoața asta, c-a mai furat
O prietenie înmuiată în lacrimi () [Corola-blog/BlogPost/340007_a_341336]
-
Ai grijă, Mirela, Ionuț e un mare fustangiu, luna trecută a părăsit-o pe Monica, cealaltă lună pe Tudorița... — Cu mine n-o să-i meargă, îl părăsesc eu. Distrată, Ludmila ascultă o rețetă de prăjitură specială, ceva extraordinar, îi spuse vecina. În sfârșit, i-a venit rândul. Tuns și coafat, îi spuse ea, coafezei. — Doamnă, nu-i păcat de frumusețea asta de păr? Vă stă excelent! Nu doriți un coc? — Nu, nu dorea niciun coc și dorea foarte mult să scape
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340094_a_341423]
-
turtă. Alt deliciu. Nu mai vorbesc când scotea din garniță ce sărbătoare era. Practic am copilărit împreună cu fratele și verișoara pe o cergă sub dud. Ei, bunicii erau plecați cu treburi iar noi singuri stăteam închiși în curte. Aveam o vecină (mama Mia) care stătea vis-a-vis la o casă, tot cu etaj și ne mai supraveghea. Țin minte când îi raporta bunicii: „Cornelie se bătură ... chirăi unu de auzi tot satu!”. Bunica ne trombonea că avea un pitic în lemne care
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
la care au ajuns, datorită prestigiului familiei și muncii lor într-un domeniu, constituie deja un risc, fiind expuse pierderilor de vreme și discordiilor cu interlocutorii aparținând unor niveluri inferioare de educație: „Și uite așa, cu telenovelele, s-au certat vecinele”. Compromisul se va produce tot la o treaptă banală de preocupări, acolo unde au început neînțelegerile, în bucătărie: „Și dacă tot am divagat, hai să mai servim ceva. Ce-ai zice de clătite cu brânză dulce și gem de afine
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă () [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
lui Iván, ambii în așteptarea somnului de veci al părintelui și, implicit, al refacerii vieților lor din puținul pe care credeau că-l vor moșteni; MIHÁLY, doctorul devenit alcoolic de neputința de a se “salva” de cangrena satului muribund; IRMA, vecina lui Iván, care-și face drum adesea în casa acestuia, cu neuitatele compoturi la borcan, ofrande în numele iubirii visate și ILLÉS, soțul Irmei, ce se aruncă în valul sinucigaș atunci când înțelege că a devenit o piedică în calea fericirii nevesti-sii
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
pe caloriferul / Cu vopseaua scorojită, / Ascunsă în parte / De pervazul ferestrei strâmte”. Personajul nostru modern nu beneficiază însă de șansa de a se dedubla, fie și într-un pastor medieval, întrucât la bloc, în traiul în comun, este spionat de „vecina de peste drum”. Belgradul transmite impresia că îl stăpânești. El încă te ajută să-l domini. Vuietul lui nu este fără sens. Sunt două planuri, unul al poetului care trece „Peste orașul / Albit de lună, / Tolănit pe chemarea lui / Ca pe
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
dacă amintirile mele de geografie nu mă înșeală prea tare. Survolăm Rusia, să ajungem în Japonia! Asta în condițiile în care eu mă gândisem că o să petrecem cea mai mare parte a drumului deasupra oceanului Pacific! Îmi spusese mie Elizabeth, vecina mea, care fusese și ea in Japonia, că nu te poți pregăti pentru așa o excursie. Indiferent ce-ți imaginezi, la fața locului găsești altceva decât te aștepți! În drum de la aeroportul Narita spre capitala niponă, erau case mărunte ce
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
lui Iván, ambii în așteptarea somnului de veci al părintelui și, implicit, al refacerii vieților lor din puținul pe care credeau că-l vor moșteni; MIHÁLY, doctorul devenit alcoolic de neputința de a se “salva” de cangrena satului muribund; IRMA, vecina lui Iván, care-și face drum adesea în casa acestuia, cu neuitatele compoturi la borcan, ofrande în numele iubirii visate și ILLÉS, soțul Irmei, ce se aruncă în valul sinucigaș atunci când înțelege că a devenit o piedică în calea fericirii nevesti-sii
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) () [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
Mai târziu avea să-mi mulțumească pentru întinerirea circulației, zicea el și, care l-a pus pe picioare. Acasă primesc vizita unui cumătru, care se jeluiește că nevastă-sa este târâtă fără voia ei într-un proces de calomnie cu vecina. Ca martor. - Auzi domnu' Sebastian, nu are nevastă-mea ce face și se duce într-o zi pe la cumnată-sa Lilica, dar nimerește când nu trebuia. Că tocmai o chemase pe Lilica la gard, o vecină, Filica lu' Gheorghe Surdu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]