2,460 matches
-
variații morfofiziologice și la apariția unor biotipuri noi ce trebuie studiate în dinamica evoluției lor genetice. Pentru aceasta, ampelografia folosește metode de cercetare proprii care se referă la următoarele aspecte: descrierea și recunoașterea soiurilor, după caracterele morfologice ale principalelor organe vegetative (frunze, lăstari, coarde și struguri) și caracterizarea acestora prin metode moderne de investigații (ampelografice, ampelometrice, biochimice și genetice). înființarea colecțiilor ampelografice pentru asigurarea sursei de germoplasmă necesară lucrărilor de ameliorare și pentru studiul comparativ al soiurilor de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie prin hibridarea sexuată dirijată sau prin folosirea biotehnologiilor moderne de inginerie genetică (mutageneză somatică, recombinări sau transfer de gene); îmbunătățirea valorii agrobiologice și tehnologice ale soiurilor vechi, autohtone și valoroase prin aplicarea selecției clonale; înmulțirea pe cale vegetativă prin altoire sau prin butași nealtoiți pentru terenurile nisipoase (nefiloxerate), pentru asigurarea materialului săditor viticol necesar înființării de noi plantații viticole; înmulțirea rapidă a soiurilor valoroase prin tehnici moderne (micropropagare "in vitro" folosind culturi de meristeme sau regenerarea de explante
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
RECUNOAȘTERE A SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE De-a lungul timpului au existat numeroase preocupări pentru cunoașterea, descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie. Până la începutul secolului XIX, prezentarea soiurilor se rezuma exclusiv la descrierea botanică a unor organe vegetative, în special strugurele, fiecare autor folosind metode și terminologii proprii, care deseori generau confuzii. Metodologia elaborată de către Simon de Rojas Clemente și perfecționată mai târziu de Louis Ravaz (1902) a constituit un salt înainte în descrierea soiurilor de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri de viță de vie existente astăzi în cultură ca și variabilitatea fenotipică foarte pronunțată, face dificilă descrierea și recunoașterea acestora. Aceasta se manifestă în principal la nivelul caracterelor morfologice ale principalelor organe vegetative ale viței de vie și anume: frunza, lăstari și coarde, floarea și inflorescența, struguri, boabe și semințe, fiind influențată de specificul genetic al soiurilor dar și de influența condițiilor de mediu și intervenția omului. 1. Frunza este principalul organ vegetativ
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vegetative ale viței de vie și anume: frunza, lăstari și coarde, floarea și inflorescența, struguri, boabe și semințe, fiind influențată de specificul genetic al soiurilor dar și de influența condițiilor de mediu și intervenția omului. 1. Frunza este principalul organ vegetativ al viței de vie care întrunește cele mai numeroase și importante caractere fenotipice, ce stau la baza descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Acestea sunt: 1.1. Mărimea frunzei , caracter genetic specific soiului, se apreciază pe baza produsului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară, iar la unele soiuri poate prezenta umflături sub formă de bășici sau urme de “lovituri de ciocan” (Grasă de Cotnari) etc. 2. Lăstarii tineri și cei adulți reprezintă organe vegetative importante în descrierea soiurilor de viță de vie. Observațiile ce se fac asupra lor privesc următoarele elemente: culoarea lăstarilor este verde, pe partea expusă direct la soare ea devine roșiatică sau cafenie. aspectul exterior al lăstarilor poate fi: regulat (aproape
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de variație de la mai puțin 10 mg/100 de semințe până la peste 65 mg/100 semințe; crestături transversale pe partea dorsală a seminței, care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
DE VIȚĂ DE VIE Pentru caracterele morfologice ale soiurilor de viță de vie, au fost elaborați 94 de descriptori, descrierea botanică constituind cea mai importantă cale de identificare și descrierea soiurilor. Pentru stabilirea acestora, se vor face observații asupra organelor vegetative, în diferite fenofaze de vegetație, care vor fi apreciate cu cifre (niveluri de expresie). Descriptorii morfologici se referă la următoarele organe vegetative, generative și lemnoase ale soiurilor de vi ă de vie, care au un rol determinant în descrierea și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cea mai importantă cale de identificare și descrierea soiurilor. Pentru stabilirea acestora, se vor face observații asupra organelor vegetative, în diferite fenofaze de vegetație, care vor fi apreciate cu cifre (niveluri de expresie). Descriptorii morfologici se referă la următoarele organe vegetative, generative și lemnoase ale soiurilor de vi ă de vie, care au un rol determinant în descrierea și recunoașterea soiurilor de vi ă de vie. 1. Lăstarul tânăr. Observațiile se efectuează înaintea fenofazei de înflorit, la un număr de 10
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care au un rol determinant în descrierea și recunoașterea soiurilor de vi ă de vie. 1. Lăstarul tânăr. Observațiile se efectuează înaintea fenofazei de înflorit, la un număr de 10 lăstari tineri cu lungimea de 10-30 cm. Pentru acest organ vegetativ au fost stabiliți 5 descriptori ampelografici. 1.1. Forma vârfului lăstarului (cod OIV 001; UPOV 2; IBPRG 4.1.1.) se apreciază deasupra primei frunze desfăcute și poate fi închis (nivel de expresie 3 - soi de referință Vitis riparia), semideschis
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Rupestris du Lot), redusă (nota 3 - soi de referință 3309), medie (nota 5 - soi de referință Riparia Scribner), mare (nota 7) și foarte mari (nota 9). 4. Frunza adultă reprezintă principalul organ vegetativ utilizat pentru descrierea și recunoașterea speciilor și soiurilor de viță de vie, întrunind 29 de descriptori ampelografici. Nivelurile de expresie ale caracterelor și soiurilor de referință sunt redate în tabelul 2.15. Observatiile se efectueaza de la legarea florilor pîna la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de referință Melon), puțin profundă (nota 3 - soi de referință Gamay), medie (nota 5 - soi de referință Merlot), profundă (nota 7 - soi de referință Chasan) și foarte profundă (nota 9 - soi de referință Chasselas cioutat) . 6. Coarda. Pentru acest organ vegetativ al viței de vie au fost stabiliți opt descriptori ampelografici pentru descrierea și diferențierea soiurilor, dintre aceștia doi se referă la diametrul și lungimea internodiilor. Observațiile se efectuează după căderea frunzelor sau în perioada de repaus vegetativ, asupra a 10
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Pentru acest organ vegetativ al viței de vie au fost stabiliți opt descriptori ampelografici pentru descrierea și diferențierea soiurilor, dintre aceștia doi se referă la diametrul și lungimea internodiilor. Observațiile se efectuează după căderea frunzelor sau în perioada de repaus vegetativ, asupra a 10 internodii din treimea mijlocie a coardei. Nivelul de expresie a fiecărui caracter analizat precum și soiurile de referință sunt prezentate în tabelul 2.16. 5.1. Secțiunea transversală (cod OIV 101; UPOV 16; IBPRG 6.1.42.) se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și sistem de notare: mic (nota 3), mijlociu (nota 5) și ridicat (nota 7). 7. Producția de butași portaltoi la hectar (cod OIV 551; cod UPOV -; IBPRG 6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au lucrat în cadrul Proiectului european GENRES CT96 N0 81 și care sunt asumate de OIV. Acestea permit o caracterizare ușoară și rapidă a unui soi, fiind ușor de notat și nu necesită măsurători sau analize de laborator. Dintre toate organele vegetative ale viței de vie s-a demonstrat că frunza reprezintă organul cel mai important, cu un impact mare în ampelografie, micșorând subiectivitatea descrierii, asigurând valori parametrice utile testelor statistice specifice. Frunza matură permite prelucrarea semiautomată a datelor. Un software special
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
morfologice ale lăstarilor, frunzelor, strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar și una genetică legată de biologia și originea fiecărui soi în parte. Existența mutațiilor, selecția și înmulțirea vegetativă a soiurilor de viță de vie, constituie principalii factori care contribuie la creșterea variabilității genetice în cadrul soiurilor cultivate, la care se mai adaugă și procesele de creare de noi soiuri care amplifică acest fenomen. 3.2.1. STADIUL CERCETĂRILOR PE
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cultivarelor și estimarea gradului de înrudire între acestea. Când variabilitatea genetică este foarte mare între cultivare și absentă în interiorul lor, identificarea cultivarelor se poate realiza cu multă precizie utilizând amprenta ADN. Asemenea cazuri sunt caracteristice plantelor care se înmulțesc pe cale vegetativă, dar care provin din încrucișări între diferite specii (arbori și arbuști fructiferi). Identificarea corectă a soiurilor de plante prezintă o importanță practică pentru ameliorare și domenii apropiate acesteia, cum ar fi protecția drepturilor de proprietate asupra noilor creații. Dacă în ceea ce privește
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
trebuie atenționați despre circumstanțele în care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate . - la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat , - la care hipoglicemia se dezvoltă treptat , - vârstnici , - la care s- a trecut de la insulină animală la insulină umană , - cu neuropatie vegetativă , - cu antecedente îndelungate de diabet zaharat , - cu afecțiuni psihice , - în tratament concomitent cu anumite alte medicamente ( vezi pct . 4. 5 ) . Astfel de situații pot determina hipoglicemie severă ( cu posibilă pierdere a conștienței ) înainte ca pacientul să își dea seama de
Ro_477 () [Corola-website/Science/291236_a_292565]
-
trebuie atenționați despre circumstanțele în care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate . - la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat , - la care hipoglicemia se dezvoltă treptat , - vârstnici , - la care s- a trecut de la insulină animală la insulină umană , - cu neuropatie vegetativă , - cu antecedente îndelungate de diabet zaharat , - cu afecțiuni psihice , - în tratament concomitent cu anumite alte medicamente ( vezi pct . 4. 5 ) . Astfel de situații pot determina hipoglicemie severă ( cu posibilă pierdere a conștienței ) înainte ca pacientul să își dea seama de
Ro_477 () [Corola-website/Science/291236_a_292565]
-
trebuie atenționați despre circumstanțele în care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate . - la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat , - la care hipoglicemia se dezvoltă treptat , - vârstnici , - la care s- a trecut de la insulină animală la insulină umană , - cu neuropatie vegetativă , - cu antecedente îndelungate de diabet zaharat , - cu afecțiuni psihice , - în tratament concomitent cu anumite alte medicamente ( vezi pct . 4. 5 ) . Astfel de situații pot determina hipoglicemie severă ( cu posibilă pierdere a conștienței ) înainte ca pacientul să își dea seama de
Ro_477 () [Corola-website/Science/291236_a_292565]
-
trebuie atenționați despre circumstanțele în care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate . - la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat , - la care hipoglicemia se dezvoltă treptat , - vârstnici , - la care s- a trecut de la insulină animală la insulină umană , - cu neuropatie vegetativă , - cu antecedente îndelungate de diabet zaharat , - cu afecțiuni psihice , - în tratament concomitent cu anumite alte medicamente ( vezi pct . 4. 5 ) . Astfel de situații pot determina hipoglicemie severă ( cu posibilă pierdere a conștienței ) înainte ca pacientul să își dea seama de
Ro_477 () [Corola-website/Science/291236_a_292565]
-
trebuie atenționați despre circumstanțele în care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate . - la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat , - la care hipoglicemia se dezvoltă treptat , - vârstnici , - la care s- a trecut de la insulină animală la insulină umană , - cu neuropatie vegetativă , - cu antecedente îndelungate de diabet zaharat , - cu afecțiuni psihice , - în tratament concomitent cu anumite alte medicamente ( vezi pct . 4. 5 ) . Astfel de situații pot determina hipoglicemie severă ( cu posibilă pierdere a conștienței ) înainte ca pacientul să își dea seama de
Ro_477 () [Corola-website/Science/291236_a_292565]
-
trebuie atenționați despre circumstanțele în care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate . - la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat , - la care hipoglicemia se dezvoltă treptat , - vârstnici , - la care s- a trecut de la insulină animală la insulină umană , - cu neuropatie vegetativă , - cu antecedente îndelungate de diabet zaharat , - cu afecțiuni psihice , - în tratament concomitent cu anumite alte medicamente ( vezi pct . 4. 5 ) . Astfel de situații pot determina hipoglicemie severă ( cu posibilă pierdere a conștienței ) înainte ca pacientul să își dea seama de
Ro_477 () [Corola-website/Science/291236_a_292565]
-
trebuie atenționați despre circumstanțele în care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate . - la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat , - la care hipoglicemia se dezvoltă treptat , - vârstnici , - la care s- a trecut de la insulină animală la insulină umană , - cu neuropatie vegetativă , - cu antecedente îndelungate de diabet zaharat , - cu afecțiuni psihice , - în tratament concomitent cu anumite alte medicamente ( vezi pct . 4. 5 ) . Astfel de situații pot determina hipoglicemie severă ( cu posibilă pierdere a conștienței ) înainte ca pacientul să își dea seama de
Ro_477 () [Corola-website/Science/291236_a_292565]
-
trebuie atenționați despre circumstanțele în care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate . - la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat , - la care hipoglicemia se dezvoltă treptat , - vârstnici , - la care s- a trecut de la insulină animală la insulină umană , - cu neuropatie vegetativă , - cu antecedente îndelungate de diabet zaharat , - cu afecțiuni psihice , - în tratament concomitent cu anumite alte medicamente ( vezi pct . 4. 5 ) . Astfel de situații pot determina hipoglicemie severă ( cu posibilă pierdere a conștienței ) înainte ca pacientul să își dea seama de
Ro_477 () [Corola-website/Science/291236_a_292565]