1,900 matches
-
a cedat ispitei de a spune ce gândește. O dată impulsul satisfăcut, la ce bun să lași altora ceea ce nici tu nu ești convins că e bine spus? Trist cu metoda ", așa îl vede Marin Sorescu pe Cioran, pe absorbitorul de venin de "pre toată floarea otrăvita, ce parcă ar umblă la butoniera, în loc de floare, cu o funie de spânzurătoare", desi recunoaște că pesimismul lui Cioran este unul tonic, este ca un șarpe care sâsâie, dar nu musca. Cioran este un "Iov
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
carte a lui Cioran, își schimbă brusc hotărârea, pentru ca, paradoxal, citindu-l pe Cioran, omul se relaxează, în egoismul lui funciar, spunându-și: "iată, există cineva și mai trist decât mine" și, oricum, mai trist de atât nu se poate. Veninul pe care-l aruncă în lume le ușurează, atât autorului, cât și cititorului, tocmai viață pe marginea abisului, căci Cioran nu numai că trăiește la marginea propriei sale prăpastii, dar se uită în jos, spre altă și mai adâncă. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
atunci când publici ceva scris de tine, acest lucru trece în afara ta, nu îți mai aparține."97 La Cioran, aceste mici doze de otravă pe care și le administrează profilactic el însuși își fac efectul, dar, în același timp, picăturile de venin nu se infiltrează și în cititor? Nu-i cultivă și lui îndoială? Își este tămăduitor, dar pentru cititori? "Am primit în viața mea multe scrisori, oamenii au simțit o eliberare. Când mi-am publicat cărțile, mi-a fost teamă, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mișcării noastre artistice după război). Se cuvine menționată, de asemenea, o Scrisoare deschisă d-lui Panait Istrati, în care Ioseph Igiroșianu îl atacă virulent pe scriitor, căruia tocmai îi apăruse volumul Trecut și viitor, acuzându-l că otrăvește sufletele „cu veninul revoltei inutile”. Alți colaboratori: G. Marinescu, Stelian Mateescu, Constantin Ionescu, Em. Grigoraș. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289270_a_290599]
-
endocardita infecțioasă, lepră, sifilis, tuberculoză etc.; Virale: hepatitice B și C, HIV, Fungice: Aspergilus, Candida, Histoplasma Parazitare: Schistosoma, Plasmodium, Toxoplasma Substanțe toxice Medicamente: săruri de aur, captopril, penicillamină, AINS, litiu Altele: heroină, mercur, solvenți organici, vaccinuri, seruri, înțepături de insecte, venin de șarpe Boli metabolice Diabetul zaharat, amiloidoza, boala Fabry Boli autoimune sistemice Colagenoze: lupusul eritematos sistemic, sindromul Sjögren, sclerodermia, dermato/polimiozita, poliartrita reumatoidă etc. Vasculite: purpura Henoch-Schönlein, vasculita lupică, vasculita din crioglobulinemie, poliangeita microscopică, granulomatoza Wegener, boala Goodpasture Disproteinemii Mielom
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
adaos de fosfolipide în exces; 4) excluderea altui factor inhibitor, ca anti-VIII sau heparina. Testele de coagulare cele mai folosite sunt timpul de tromboplastină parțială activată (APTT), ce utilizează tromboplastină parțială sensibilă la anticoagulant lupic, timpul de diluție Russell cu venin de viperă (DRVVT) și timpul de coagulare cu kaolin (KCT). Se recomandă utilizarea a două teste diferite. Prezența anticoagulantului lupic se corelează cu un risc de tromboză mai mare decât Ac anticardiolipinici. 8.3.5. Criterii de diagnostic (Sapporo, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
țigări în egală măsură ca o persoana matură. Ei probabil nu conștientizează faptul că își distrug nu doar aripile sale, dar și a persoanelor înconjurătoare. Fumătorii se clasifică în două grupe mari ca: „fumătorii activi” și „fumătorii pasivi”. 60 % din veninul acestui drog îl consumă persoana respectivă prin aspirarea și tragerea fumului prin cavitatea bucală spre distrugerea plămânilor, iar celelalte 40% din fumătorii pasivi ce se află în preajma celor activi o inhalează și își distrug sănătatea aproximativ în egală măsură. 90
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Colesnic Cristina, Jangă Snejana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2041]
-
chiar asimilate de public încât să fie ușor recognoscibile. Desigur, nu trebuie îndepărtată nici posibilitatea ca operele astfel rezultate să dezvolte sensuri apropiate ironiei ori satirei ("niscaiva vână groasă de satiră și gâlcevi, foarte asemănătoare prin natură și substanță cu veninul păianjenului") sau să se folosească de umor pentru a atinge o dezvoltare stilistică de excepție. Ea rămâne totuși la îndemâna autorului, discursul desfășurându-se adesea sub forma unei erudite polemici. "Cărțile de controversă" din care fac parte "dispute, argumente, replici, scurte
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Genette sau Hutcheon în stabilirea operelor literare parodice. Rezultatul? Atunci când sub semnul parodiei sunt "puși perechi, perechi împreună sau chiar înjugați de scoarțe" eroi și antieroi, motive literare aflându-și antiteza ludică "precum în amestecătura otrăvurilor contrarii", se așteaptă ca "veninurile să li se poată cumpăni într-olaltă cu folos"279. Și ce alt folos dacă nu repunerea în circuit a operelor/ autorilor care vădeau tendința de a-și pierde și publicul, și statutul supremației îndelung deținute? Parabola pamfletară pe care
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
realizările acestui tip de metaforă. Exista în limbajul medical metafora virus. Epistemologia științelor medicale a început să ia în considerare rolul constructelor cognitive în descoperirile din domeniu: virus latent, virus lent s-au format în baza paradigmei lat. virus, i (venin, otravă, în limba latină; agent patogen, în terminologia medicală). Determinanții latent/ lent/ (adjective categoriale) au modificat conținutul conceptului virus, îmbogățindu-l cu seme noi, restrângând extensiunea substantivului-centru (v. M. Popescu Marin, în GALR I, 2005: 143). Motivarea metasemică asigură nu
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un anumit domeniu, aflate într-o relație de dependență reciprocă și subordonate conceptual, metaforei generice. Denumirea și obiectul de studiu al Virusologiei se dezvoltă pe constructul metaforic, virus (cf. fr./ en. virus) - cuvânt utilizat în limba latină cu sensul de "venin/otravă" (cf. lat. virus,-i s.n.). Tabelul nr. 7: Virusul este otravă Domeniul țintă Domeniul sursă Terminologia ramurii medicale Organisme vegetale inferioare Ciupercă (cf. lat. fungus, -i s.n.) fungus (cf. fr./ en. funguas) microorganism vegetal: sămânță (cf. lat. germen , -inis
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
adj. (cf. fr. vasculaire, adj.; en. vascular); vector-,,vector, linie de forță" (cf. lat. vector,-oris s.m. ,,care poartă; călător, pasager"); velo- "alergare, viteză" (cf. lat. velox,-ocis adj. ,,iute, rapid"); vir(o)- "virus, virotic" (cf. lat. virus,-i s.n. ,,venin, otravă; infecție"): med. ro. virus s.n. (cf. fr. virus, s.m; en. virus); visco- "viscozitate" (cf. lat. viscum,-i s.n. "vâsc", "clei"); vitel(o)- "vitelus" (cf. lat. vitellus.i s.m. "viteluș; gălbenuș de ou"). X xant(o)- "galben" (cf. gr.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
durerii de vecii întregi”, acumulată de străbuni, robi, căci nu au putut ajunge la Logos. Hrisov postum al înaintașilor petrecuți în obscuritate și dizgrație, cartea poetului e rodul unei munci îndârjite cu verbul, a cărui forță taumaturgică vine din transmutarea veninului și a imundului în lumină spirituală: „Din bube, mucigaiuri și noroi/ Iscat-am frumuseți și prețuri noi”. Cuvinte potrivite a fost gândit ca un itinerar sacru: căutarea dumnezeirii, supremă împlinire pentru om. Cu toate că și alte teme (iubirea, trecutul) sunt implicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
1964; ed. pref. Matei Călinescu, București, 1967; Lunatecii, I-II, București, 1965; ed. pref. Magdalena Popescu, București, 1971; Poeme, îngr. și pref. Vasile Nicolescu, București, 1969; Opere, I-V, îngr. Mircea Vaida și Gheorghe Sprințeroiu, introd. Mircea Vaida, Cluj, 1971-1978; Venin de mai, Cluj, 1971; Publicistică literară, îngr. și pref. Constandina Brezu-Stoian, București, 1977; Ora fântânilor - L’Heure des fontaines, ed. bilingvă, tr. și pref. Dan Ion Nasta, București, 1982; Săgeata și arabescul, îngr. și introd. Dumitru Hâncu, București, 1984; Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Datorită mărturiei Părintelui Bisericii siriene, Efrem, aflăm despre compunerea unor imnuri într-un mediu cultural diferit; autorul lor e Bardesan din Edesa, iar activitatea lui a fost continuată de fiul său, Harmonios: după cum spune Efrem, Bardesan ascundea „sub dulceață amarul veninului său”, adică sub frumusețea cântării gândul său eretic. Astfel de imnuri erau probabil citite încă în vremea lui Efrem în Siria, deși conținutul lor eterodox nu era întotdeauna înțeles cum trebuie de creștinii mai puțin atenți. Printre primele imnuri creștine
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
apărută la Augsburgh, în 1532. Marele istoric francez Henri Martin (Historie de France, Paris, 1864, tom V) povestește despre sfârșitul lui Carol următoarele: Se spune că pe când Carol nu era decât duce de Normandia, regele Navarrei i-a dat un venin, în timp ce Carol vizita acea țară. Atunci i-a căzut părul din cap, ca și unghiile de la picioare și de la mâini; devenise la fel de sec precum un baston și nu i se găsea remediu. Unchiul său, împăratul Romei - Carol IV, auzind de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
un maestru medic, cel mai renumit în domeniu care trăia în acel timp. Acest medic îi făcu regelui - care era pe atunci duce de Normandia, cea mai faimoasă cură de care s-a putut auzi; el a redus cantitatea de venin pe care o luase ducele, ajutîndu-l să-și recapete părul, unghiile, sănătatea, restabilindu-l total, redîndu-i toate forțele, iar veninul ieșea din organism printr-o mică fistulă incizată la braț. Plecând, medicul îi spuse viitorului rege: "Indată ce această mică
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pe atunci duce de Normandia, cea mai faimoasă cură de care s-a putut auzi; el a redus cantitatea de venin pe care o luase ducele, ajutîndu-l să-și recapete părul, unghiile, sănătatea, restabilindu-l total, redîndu-i toate forțele, iar veninul ieșea din organism printr-o mică fistulă incizată la braț. Plecând, medicul îi spuse viitorului rege: "Indată ce această mică fistulă va seca, veți muri fără scăpare și veți avea cel mult 15 zile pentru a vă gândi la sufletul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
interviul publicat în Monitorul din 12 iulie 1997. N-am calomniat și nici nu m-am dedat injuriilor la adresa lui Grigore Vieru și a Leonidei Lari, așa cum mă acuză pe nedrept Gheorghe Vodă, și nici nu mi-am „scăldat” vorbele în venin, cum afirmă plastic Grigore Vieru. Am formulat niște opinii - e drept, fără entuziasm și admirație - despre poezia lui Vieru și Lari, ca și despre activitatea politică a deputatei basarabene, aleasă în Parlamentul României pe listele Partidului România Mare, însă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu grupuri de cuvinte expresive: comparația "ca un ciorchin de negi", enumerația "bube, mucigaiuri și noroi", din care să rezulte "frumuseți și prețuri noi", "slova de foc" și "slova făurită". Această artă poetică apare ca o nouă estetică, făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere, iar poezia a devenit un cântec pur. Așadar, poetul lasă posterității prin testament, o carte, lucru de preț, durabil, sinteza atâtor generații, "sudoarea sutelor de ani", primul hrisov al strămoșilor "robi" care și-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de cuvinte expresive: comparația "ca un ciorchin de negi", enumerația "bube, mucigaiuri și noroi", din care să rezulte "frumuseți și prețuri noi", "slova de foc" și "slova făurită". Această artă poetică apare ca o nouă estetică, făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere, iar poezia a devenit un cântec pur. Așadar, poetul lasă posterității prin testament, o carte, lucru de preț, durabil, sinteza atâtor generații, "sudoarea sutelor de ani", primul hrisov al strămoșilor "robi" care și-au "vărsat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
modernă (rimă pereche, dar și ritm neregulat). Metafora "cuvinte potrivite" este mereu "șlefuită" de poetul care înfățișează cartea ca pe o imagine a spiritului unui popor, dar și ca afirmare a individualității prin creație. Elementele acestui crez artistic sunt răzvrătirea, veninul, durerea, care intră în componența unui "act oficial" prin care poetul lasă urmașilor moștenirea literară. În Testament, Arghezi consideră poezia o domniță răsfățată, plină de sensibilitate spirituală. "Întinsă leneșă pe canapea/ Domnița suferă în cartea mea". În concepția lui Arghezi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-n climat boreal, visează soarele (simbolul spiritului) și are sufletul-fântână ("oglindă" care reflectă lumina). El este regele ciupercilor. Dimineața, soarele îl surprinde și efectele sunt devastatoare: Și sucul dulce înăcrește/ Ascunsa-i inimă plesnește:/ Spre zece vii peceți de semn/ Venin și roșu untdelemn/ Mustesc din funduri de blestem". Inima criptogamei se hipertrofiază și explodează, nu mai este regele ciupercilor, ci un nebun, o ciupercă veninoasă în compania laurului și a măselariței. Întâlnirea dintre protagoniști a avut loc noaptea, în absența
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întoarce convins că făcuse totul din dragoste pentru soția și copiii săi. Atitudinea ei îl surprinde neplăcut, căci e nu doar neașteptată, cât mai ales inexplicabilă în condițiile date: necazul său și crima de la marginea drumului. Ea scoate la suprafață veninul și mânia strânse peste zi în suflet de Ghiță. Somată să-și explice comportamentul refractar, femeia, râzându-i în față, îl acuză de complicitatea cu Lică și îl umilește mărturisindu-și așa-zisa neputință de a-l trăda: nu te
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
hotărăști o dată să pui un lucru la cale, și ce grozavă e plăcerea de a-l lovi tare, ca să-l sfărâmi, când te-a prins c-o vorbă ori cu o privire, de a răsplăti însutit și înmiit. Aduni mereu venin și ură și mânie oarbă, și când ai adunat destulă, atunci verși cu prinos, și nu prea mult îți pasă asupra cui, numai om să fie. Fară a contrazice în totalitate notațiile de mai sus, ne exprimăm îndoiala în legătură cu capacitatea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]