KorAP: Find »[drukola/base=ventricul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...84 >

2,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

perturbarea tonusului vascular sunt reducerea nivelului de anestezie, creșterea titrului catecolaminelor endogene, activarea sistemului plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare inima, arterele coronare, marile vase), hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor de ritm și a sângerărilor postoperatorii determinate în special de dehiscența liniilor de sutură (125). Plasarea conductelor venoase în sistemul arterial atrage după

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
factori predictivi dintre care unii se asociază puternic (ateromatoza aortei ascendente și a arcului aortic, accident vascular cerebral în antecedente, hipertensiunea arterială, diabet, folosirea balonului de contrapulsație intraaortică, angina instabilă, vârsta avansată), iar alții în mică măsură (hipotensiunea perioperatorie, ventarea ventriculului stâng) cu tipul I de deficit neurologic (140, 141). Este cunoscut faptul că pacienții cu infarct miocardic recent, localizat de regulă în teritoriul anterior și care dezvoltă anomalii de motilitate parietală au un risc crescut pentru apariția unui tromb parietal

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu apariția accidentelor vasculare cerebrale se bazează pe riscul emboliei ateromatoase, dar și pe condițiile speciale care impun folosirea acestui sistem de asistare mecanică a circulației (sindrom de debit cardiac scăzut cu hipotensiune prelungită). Faptul că folosirea ventului pentru decompresia ventriculului stâng este asociată în unele studii (140) cu o incidență crescută a complicațiilor neurologice de tip I sugerează drept cauză a acestora embolia aeriană. Este motivul pentru care tehnica plasării ventului are o deosebită importanță. Ventarea ventriculului stâng prin vena

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ventului pentru decompresia ventriculului stâng este asociată în unele studii (140) cu o incidență crescută a complicațiilor neurologice de tip I sugerează drept cauză a acestora embolia aeriană. Este motivul pentru care tehnica plasării ventului are o deosebită importanță. Ventarea ventriculului stâng prin vena pulmonară superioară dreaptă se va realiza înainte de începerea circulației extracorporeale, iar dacă condițiile hemodinamice nu permit acest lucru (hipotensiune, instabilitate electrică) plasarea ventului se va face pe by-pass cardiopulmonar parțial evitând golirea cordului și implicit pătrunderea aerului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
surfactantul ducând la colaps alveolar, atelectazii, tulburări ale raportului V/Q, hipoxemie. În al doilea rând, creșterea marcată a presiunii venoase pulmonare în timpul circulației extracorporeale poate duce de asemenea la afectarea plămânilor. O cantitate importantă de sânge se întoarce spre ventriculul stâng în timpul by-pass-ului cardiopulmonar și poate destinde ventriculul cu creșterea consecutivă a presiunii în atriul stâng și în venele pulmonare, în condițiile în care ventriculul stâng nu este ventat eficient. Nefuncționarea ventului, manevrarea inadecvată a cordului sau disfuncția de ventricul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
raportului V/Q, hipoxemie. În al doilea rând, creșterea marcată a presiunii venoase pulmonare în timpul circulației extracorporeale poate duce de asemenea la afectarea plămânilor. O cantitate importantă de sânge se întoarce spre ventriculul stâng în timpul by-pass-ului cardiopulmonar și poate destinde ventriculul cu creșterea consecutivă a presiunii în atriul stâng și în venele pulmonare, în condițiile în care ventriculul stâng nu este ventat eficient. Nefuncționarea ventului, manevrarea inadecvată a cordului sau disfuncția de ventricul stâng, imediat după oprirea circulației extracorporeale, duc la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate duce de asemenea la afectarea plămânilor. O cantitate importantă de sânge se întoarce spre ventriculul stâng în timpul by-pass-ului cardiopulmonar și poate destinde ventriculul cu creșterea consecutivă a presiunii în atriul stâng și în venele pulmonare, în condițiile în care ventriculul stâng nu este ventat eficient. Nefuncționarea ventului, manevrarea inadecvată a cordului sau disfuncția de ventricul stâng, imediat după oprirea circulației extracorporeale, duc la creșterea bruscă a presiunii în venele pulmonare ceea ce are drept consecință apariția de atelectazii hemoragice cu sângerări

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ventriculul stâng în timpul by-pass-ului cardiopulmonar și poate destinde ventriculul cu creșterea consecutivă a presiunii în atriul stâng și în venele pulmonare, în condițiile în care ventriculul stâng nu este ventat eficient. Nefuncționarea ventului, manevrarea inadecvată a cordului sau disfuncția de ventricul stâng, imediat după oprirea circulației extracorporeale, duc la creșterea bruscă a presiunii în venele pulmonare ceea ce are drept consecință apariția de atelectazii hemoragice cu sângerări în spațiile peribronșic și perivascular. Rezultanta acestor modificări este instalarea edemului pulmonar masiv. Cauzele posibile

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care hipertensiune arterială, disfuncție miocardică, hipertrofie ventriculară, tulburări ale metabolismului lipidic, anemie și creșterea nivelului plasmatic al homocisteinei. Indicațiile pentru revascularizarea chirurgicală a miocardului la această categorie de pacienți sunt similare celor pentru bolnavii fără disfuncție renală: disfuncție moderată a ventriculului stâng, leziune semnificativă de left main, leziuni tricoronariene și angină instabilă (236). Deși rata mortalității și morbidității după revascularizarea chirurgicală a miocardului este mai mare la bolnavii aflați în dializă cronică, riscul de deces este considerabil crescut atunci când sunt tratați

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
peste 172.000 pacienți la care s-a practicat revascularizare chirurgicală a miocardului (241) a identificat o serie de șapte variabile predictive în ceea ce privește mortalitatea postoperatorie: operația în condiții de urgență, vârsta, sexul, by-pass aortocoronarian în antecedente, fracția de ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-au dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană au avut

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
existat diferențe în ceea ce privește mortalitatea precoce la bolnavii operați comparativ cu cei tratați medicamentos, totuși s-a constatat o îmbunătățire a supraviețuirii la distanță printre pacienții operați cu fracție de ejecție mică (2), leziuni tricoronariene (3) și cei cu disfuncție de ventricul stâng asociată modificărilor electrocardiografice (4). În prezent sunt relativ dificil de interpretat aceste rezultate deoarece atât tehnicile chirurgicale, cât și cele de cardiologie intervențională au evoluat spectaculos. O serie de studii realizate recent indică o mortalitate intraspitalicească crescută (4,6

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mitrală sau de un procedeu reconstructiv la care se va asocia by-pass-ul aortocoronarian pentru stenozele coronariene semnificative (> 50%). Variabilele care influențează rezultatul acestui tip de intervenție chirurgicală combinată sunt vârsta > 70 ani, sexul feminin, insuficiența cardiacă avansată, disfuncția severă a ventriculului stâng, afectarea plurivalvulară (17). Există diferențe în ceea ce privește mortalitatea precoce și tardivă când leziunea valvulară asociată este aortică comparativ cu cea mitrală sau când aceasta din urmă este de etiologie ischemică. Insuficiența mitrală necorectată cu ocazia by-pass-ului aortocoronarian crește mortalitatea operatorie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
protezării valvulare aortice (19). În general se acceptă însă faptul că by-pass-ul aortocoronarian asociat protezării sau reconstrucției valvulare crește mortalitatea operatorie cu atât mai mult cu cât sunt prezenți și alți factori de risc: vârsta avansată și disfuncția severă a ventriculului stâng. By-pass-ul aortocoronarian la bolnavii cu boală vasculară periferică Boala vasculară periferică se asociază într-un număr însemnat de cazuri cu cardiopatia ischemică. De mare importanță este în această situație o evaluare completă a acestor bolnavi. Într-un studiu ce

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Mortalitatea după chirurgia vasculară reconstructivă periferică a fost mai mică la pacienții la care s-a practicat mai întâi revascularizare miocardică, iar beneficiul pe termen lung mai mare (218), în special la bolnavii cu leziuni tricoronariene și cu disfuncție de ventricul stâng. Prezența bolii vasculare periferice are valoare predictivă în ceea ce privește rezultatele pe termen scurt și lung ale revascularizării chirurgicale a miocardului (22). Mortalitatea intraspitalicească după by-pass-ul aortocoronarian la bolnavii cu boală vasculară periferică a fost de 7,7%, de 2,4

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
un loc secundar. Diferențe în ceea ce privește mortalitatea au fost înregistrate și pe termen lung. Mortalitatea la cinci ani după by-pass-ul aortocoronarian a fost semnificativ mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică asociată (22). By-pass-ul aortocoronarian la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng Rezultatul revascularizării chirurgicale a miocardului privit prin prisma mortalității operatorii este puternic influențat de funcția ventriculului stâng. Riscul de deces crește în prezența disfuncției ventriculare stângi atât fracția de ejecție redusă, cât și semnele clinice de insuficiență cardiacă constituind

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
după by-pass-ul aortocoronarian a fost semnificativ mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică asociată (22). By-pass-ul aortocoronarian la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng Rezultatul revascularizării chirurgicale a miocardului privit prin prisma mortalității operatorii este puternic influențat de funcția ventriculului stâng. Riscul de deces crește în prezența disfuncției ventriculare stângi atât fracția de ejecție redusă, cât și semnele clinice de insuficiență cardiacă constituind factori de predicție pentru o mortalitate operatorie ridicată după by-pass-ul aortocoronarian (23). Mortalitatea generală pe un lot

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mortalitate operatorie ridicată după by-pass-ul aortocoronarian (23). Mortalitatea generală pe un lot de 6630 de pacienți la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului a fost de 2,3%, aceasta variind între 1,9% la pacienții fără disfuncție de ventricul stâng (fracție de ejecție > 50%) și 6,7% în cazul afectării severe a funcției contractile (fracție de ejecție < 19%) (24). Și alte studii raportează mortalități ridicate (6,6%) la pacienții cu FE < 35% spre deosebire de bolnavii cu funcție ventriculară conservată (FE

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu FE < 35% spre deosebire de bolnavii cu funcție ventriculară conservată (FE > 50%) (25). Comparativ cu bolnavii cu fracție de ejecție > 40%, mortalitatea operatorie a fost raportată ca fiind de 3,4 ori mai mare în cazul pacienților cu disfuncție severă de ventricul stâng (FE < 20%), respectiv ca fiind crescută de 1,5 ori în situațiile în care fracția de ejecție variază între 20% și 39% (26). Particularități ale revascularizării chirurgicale a miocardului la femei Studiile efectuate de-a lungul timpului au evidențiat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
intraspitalicească și morbiditatea (27, 28, 29, 30, 31). S-au căutat o serie de explicații pentru aceasta și s-a constatat că, în general, caracteristicile preoperatorii ale femeilor diferă față de cele ale bărbaților: vârsta la operație este mai avansată, disfuncția ventriculului stâng mai pronunțată, angina pectorală instabilă mai frecventă, leziunile tricoronariene și de left main mai severe și mai des întâlnite; totodată, stările comorbide asociate (hipotiroidismul, afecțiunile renale, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și boala vasculară periferică) se întâlnesc mai des la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
evaluării eficacității tratamentului medicamentos comparativ cu revascularizarea chirurgicală a miocardului în boala cardiacă ischemică au avut drept criteriu principal supraviețuirea (1, 2, 3). Stratificarea pacienților s-a bazat pe extinderea leziunilor arterelor coronare în asociere cu gradul de disfuncție al ventriculului stâng. S-a dovedit însă ulterior că prognosticul este influențat în mare măsură de localizarea leziunii și nu doar de numărul vaselor interesate (4, 5). Prelungirea supraviețuirii este utilă în compararea diferitelor strategii terapeutice, aceasta putând fi ajustată în funcție de caracteristicile

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
13,1 ani comparativ cu 6,2 ani (8). În ceea ce privește bolnavii cu leziuni trivasculare semnificative (stenoze > 50%), beneficiul chirurgical este cu atât mai mare cu cât simptomele sunt mai severe, leziunea pe LAD este situată mai aproape de origine și disfuncția ventriculului stâng este mai severă (9, 10, 11). Leziunea proximală semnificativă pe LAD (stenoză > 50%) influențează semnificativ prognosticul la distanță. Astfel, când este prezentă, revascularizarea chirurgicală reduce riscul relativ de deces la 5 ani cu 42% și cu 22% la 10

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Absența stenozei proximale pe LAD se asociază cu o reducere relativă a riscului de deces după intervenția chirurgicală de 34% la 5 ani și 10% la 10 ani (12). La pacienții cu boală coronariană și fracție de ejecție normală a ventriculului stâng, revascularizarea chirurgicală nu influențează semnificativ supraviețuirea, spre deosebire de cei cu disfuncție de VS la care beneficiul este cu atât mai mare cu cât funcția este mai alterată (13, 14). Atenția acordată înlăturării simptomelor și îmbunătățirii calității vieții este pe deplin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și pe termen scurt pledează în favoarea revascularizării prin tehnici percutane, după 6 luni și pe termen lung revascularizarea miocardică, utilizând tehnicile miniinvazive, își dovedește superioritatea. În prezent există suficiente date care sugerează că la bolnavii tineri, diabetici, cu disfuncție de ventricul stâng la care leziunea arterei descendente anterioare este lungă, apropiată de trunchiul coronarei stângi, vasul este mic (< 2,5 mm) sau deservește un teritoriu miocardic important chirurgia coronariană miniinvazivă oferă pe termen mediu și lung avantaje ce nu pot fi

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
acumula progresiv ducând la constituirea plăcii aterosclerotice. Din punct de vedere al evoluției leziunilor aterosclerotice se constată o progresiune mai rapidă a bolii la nivelul arterei coronare drepte. Unele particularități fiziologice merită a fi subliniate: artera coronară dreaptă asigură irigarea ventriculului drept, precum și a ventriculului stâng în marea majoritate a cazurilor, a nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Există o mare mobilitate a arterei în timpul contracției cardiace. Din cauza presiunii intraparietale reduse la nivelul ventriculului drept, prin artera coronară dreaptă fluxul sanguin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
constituirea plăcii aterosclerotice. Din punct de vedere al evoluției leziunilor aterosclerotice se constată o progresiune mai rapidă a bolii la nivelul arterei coronare drepte. Unele particularități fiziologice merită a fi subliniate: artera coronară dreaptă asigură irigarea ventriculului drept, precum și a ventriculului stâng în marea majoritate a cazurilor, a nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Există o mare mobilitate a arterei în timpul contracției cardiace. Din cauza presiunii intraparietale reduse la nivelul ventriculului drept, prin artera coronară dreaptă fluxul sanguin este prezent atât în timpul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]