15,959 matches
-
aceste motivații nu dovedesc nimic: ele pot fi ulterioare, justificînd modificarea semantică fără a-i indica în chip indiscutabil originea. Există însă o sursă exterioară care ar trebui avută în vedere, pentru a explica plauzibil construcția în discuție: în italiană, verbul seccare (de aceeași origine cu românescul a seca: din latinescul siccare) are, pe lângă sensurile "a usca", "a goli de apă" etc. și pe acela de "a plictisi, a irita"; evoluția semantică nu e foarte clară, dar semnificația este foarte veche
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
despre concurența echivalărilor românești ale termenului englezesc attachment; situația nu s-a schimbat foarte mult, pentru că circulă în continuare mai multe soluții: împrumutul total, adaptat doar, minimal, morfologic și fonetic - attachment - , calcul parțial de structură, formula hibridă care transpune atît verbul cît și sufixul - atașament -, dar și economicul (și adesea ludicul) ataș -, ba chiar și traducerea anexă. Atașament și ataș au dezavantajul unor omonimii supărătoare cu substantivele împrumutate mai de mult din franceză și care au sensul "afecțiune (puternică și durabilă
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
sau ceva" (DEX), respectiv "anexă de metal prinsă lateral de o motocicletă, cu care se transportă obiecte sau persoane" (DEX); de aceea sînt folosite adesea cu o anume autoironie. Cel mai normal mijloc de echivalare terminologică rămîne în acest caz verbul a atașa și participiul său atașat (folosit adjectival sau adverbial, dezambiguizat de context). În formulele care anunță prezența unui document atașat, mulți utilizatori ai poștei electronice recurg la traducerea cuvînt cu cuvînt, la calchierea mecanică a unor structuri sintactice din
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
acestei manifestări, precum și un formular de confirmare a participării Dvs.". Formula are un aer destul de nefiresc în română. Stîngăcia e mai puternică în al doilea exemplu: termenul atașat, atributul documentelor (program atașat, formular atașat) se izolează, apare în dependență de verb, tinzînd să se adverbializeze; a trimite atașat șcevaț; a primi atașat sînt structuri reduse, reorganizate, acceptabile; plasate la începutul frazei și urmate de "vă rugăm să primiți", ele răstoarnă logica gramaticală, printr-o inversiune neobișnuită și prea complicată. Problema principală
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
fi acceptate sau refuzate; nu e însă uzuală în oferta de informație, de acte justificative etc. Acestea din urmă se trimit pur și simplu, semnalîndu-li-se prezența. Probabil că explicația neadecvării stă în sensul "plin", mai concret, pe care îl are verbul a primi: fie ca gest activ, de acceptare, fie ca situație non-agentuală, non-intențională (în DEX: "a lua în posesiune sau a accepta ceea ce ți se oferă" și "a fi obiectul spre care se îndreaptă o acțiune sau care suferă efectele
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
Day pe care vă rugăm să le găsiți atașate". Adverbializarea lui atașat apare mai curând ca o neglijență în realizarea acordului: "Vă rugăm găsiți atașat mai jos metodologia RIS"; "Vă rugăm găsiți atașat mai jos toate articolele publicate până în prezent". Verbul a găsi - "a da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume); a descoperi, a afla" (DEX) - este, poate chiar în mai mare măsură decît a primi, concret, în dubla sa ipostază, cu sau fără implicare activă
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
săi de circumstanță. Sau să îi facă să înțeleagă și să accepte curba descendentă a propriilor lor partide în sondajele de opinie. În ce mă privește, nu am fost niciodată un susținător entuziast al Legii lustrației. Cred în valorile democrației, verbul "a interzice" îmi repugnă și sunt convins că, bine informat, electoratul poate elimina deșeurile vieții politice. Cum obligativitatea publicării integrale pe internet a dosarelor de Securitate și a arhivelor PCR nu stârnește prea mult entuziasm, tind însă să îi dau
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
Femeile, ca două maici, oblojesc, jelesc, spală, mîngîie, alină. Timpul însuși este intolerant și amenință în strigătul strident al unui cuc ce înalță țipătul tuturor neputințelor din noi. Accentele muzicii din Oaș, mai aspră, imprimă un tip de emoție dincolo de verb. Privesc zbuciumul fragmentat al Vavei Ștefănescu și freamătul fustelor învîrtite nervos de bărbați. Stihii ale timpului meu. Prizonieri ai întunericului. Uneori, și sunetele o iau razna. Sînt dizarmonice, chinuitoare. Se topesc, se rup. Sau înnebunesc de-a binelea și repetă
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
sale op elementele unei autobiografii. Adică o analogie și o simetrie cu sine, oglindă discursivă în care-și potrivește chipul în evoluție, îndatorat unor straturi ancestrale ca și unor circumstanțe formative, aventuros nu doar în jocurile ideii captate de un verb primejdios de jocular el însuși, ci într-un plan al existenței asumate. Chip cu echivalare speculară în durată, în cauzalități și conexiuni. Să-i urmărim cîteva aspecte. începutul e chiar numele auctorial întors pe față și pe dos ca o
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
mi se pare totuși cam laconică și neclară pentru cititorii din viitor: "copil (nedorit) născut în urma decretului din anul 1966". Dimensiunile unor articole sînt impresionante și uneori îl pot chiar intimida pe cititor: descrierea semantică și ilustrarea prin citate a verbului a da se întinde pe 18 pagini, cea a prepoziției de pe mai mult de 80 de pagini (cu un material foarte util pentru lingvist, dar riscînd să devină impracticabil prin dificultatea de a găsi informația căutată: într-o viitoare formă
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
distruge în orice moment armonia precară a ființei stigmatizate de inadaptabilitate. (continuare în pag. 31) Explicabil, poetul alunecă astfel într-un soi de voluptuoasă "prolixitate", în manierismul euforic (mievrerie) ce reprezintă o rotire în cerc, o virtuozitate captivă sieși a verbelor și imaginilor. "Cînd zicem, bunăoară, că Ťprolixitateať este unul din excesele acestei tipologii stilistice, avem în vedere acea Ťdisperatăť dorință de epuizare a tuturor posibilităților expresive, de unde și multiplicarea la infinit a acelorași efecte pe planul ornamentului retoric. E, altfel
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
Astfel abordat, barocul lui Macedonski devine o cheie deopotrivă estetică și psihocritică a înțelegerii poetului. Explicabil, poetul alunecă astfel într-un soi de voluptuoasă "prolixitate", în manierismul euforic (mievrerie) ce reprezintă o rotire în cerc, o virtuozitate captivă sieși a verbelor și imaginilor. "Cînd zicem, bunăoară, că "prolixitatea" este unul din excesele acestei tipologii stilistice, avem în vedere acea "disperată" dorință de epuizare a tuturor posibilităților expresive, de unde și multiplicarea la infinit a acelorași efecte pe planul ornamentului retoric. E, altfel
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
de pastel pur, scurt. Să vedem câteva exemple și pentru cititor. "O mie de anotimpuri/ vor fi inutile/ pentru un singur/ fir de nisip,/ decodificând alt amurg,/ descriind posibili îngeri"; Aproape de strigătul ploii,/ vei încercui lacrima,/ peste pleoapa stângă/ a verbului"; Ai falsificat lacrima/ dincolo de metaforă,/ silabisind dunga celuilalt amurg,/ justificând pactul din piatră."; Alungă lacrima/ pe celălalt trotuar,/ risipind anotimpul din scoică,/ ipotecând amurgul,/ mărturisind setea din culpă."; " Vei scrijeli tăcerea/ departe de cealaltă rimă,/ negociind memoria dublă a înserării
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
jos./ Vei incinera anotimpul,/ plătind un preț dublu/ tăcerii din silabă."; " Pericol de abdicare/ a ploii de la silaba/ din tăcere, audiind același martor,/ conjugând versul."; " Vei întocmi raport silabei,/ dedublând rima ultimei scoici. Aceeași sete devorând/ înserarea, descătușând clipa/ înainte de verb./ Citând ploaia,/ justificând stânca,/ vei adormi a doua lacrimă."; "Semnând declarația/ de dependența a zborului/ unei alte păsări,/ vei concedia amurgul,/ peste mareea din palma/ ultimului anotimp."; " Dedic neliniștea/ unui anotimp,/ întocmind sentința/ ultimului amurg./ "Ai abrogat anotimpul,/ căutând în
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
Rodica Zafiu Construcția cu dublu pronume neaccentuat a verbului a fura - și-o fură - este destul de recentă, dar s-a răspîndit rapid în limbajul familiar-argotic. Pronumele feminin o are în această structură, ca și în multe alte expresii populare și argotice (a o păți, a o lua la goană
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
complicată și mai ambiguă este interpretarea formei reflexive: poate fi vorba de un reflexiv al interesului, al participării (ca în și-o cumpără = "o cumpără pentru sine"), dar și de unul posesiv; acesta ar intra totuși în contradicție cu sensul verbului, pentru că, în principiu, cineva nu poate fura tocmai lucrul care îi aparține (dar să nu uităm că există și expresia a-și fura singur căciula). Formula este una glumeață, paradoxală, în care, cum se întâmplă adesea în argou, apare o
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
forumuri, există o frumoasă colecție de transpuneri ironice ale formulelor eufemistice sau de răspunsuri sarcastice - unele, nereproductibile - la întrebările-tip din interviurile de angajare: "Unde te vezi peste cinci ani?"). Între pseudo-termenii de specialitate ai acestei limbi se numără și verbele a focusa și a prioritiza. Despre primul, anglicism dublînd inutil pe a focaliza și care, oricum, poate fi întotdeauna tradus prin "a se centra", "a se concentra", "a-și fixa atenția" etc. am mai vorbit (România literară, 7, 2007), de
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
a-și fixa atenția" etc. am mai vorbit (România literară, 7, 2007), de altfel, nu e limitat doar la limbajul managerilor. Mult mai specific e a prioritiza (cu infinitivul lung prioritizare) - "a ierarhiza (proiecte, scopuri) în ordinea priorității" -, transpunere a verbului englezesc to prioritize: "cum să-ți prioritizezi acțiunile"; "abilitățile de prioritizare sunt metoda de a realiza care sarcini sunt mai importante într-un anumit moment, și să acorzi acelor sarcini mai multă atenție, energie și timp. Focusează-te pe ceea ce este
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
dacă nu chiar haotice. Interesul oamenilor era deviat de la traiectul cultural și artistic înspre o interpretare preponderent materială a existenței. Fapt normal, dacă ne gândim la deceniile de opresiune pe care poporul român le-a îndurat. Atunci, imediat după Revoluție, verbul "a fi" era încă la cheremul verbului "a avea". Cu toate acestea, Festivalul "Săptămâna Muzicii Noi", care tocmai își cerea dreptul la existență, se dovedea a fi un eveniment de talie mondială. Compozitori, interpreți, critici muzicali de cea mai mare
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
deviat de la traiectul cultural și artistic înspre o interpretare preponderent materială a existenței. Fapt normal, dacă ne gândim la deceniile de opresiune pe care poporul român le-a îndurat. Atunci, imediat după Revoluție, verbul "a fi" era încă la cheremul verbului "a avea". Cu toate acestea, Festivalul "Săptămâna Muzicii Noi", care tocmai își cerea dreptul la existență, se dovedea a fi un eveniment de talie mondială. Compozitori, interpreți, critici muzicali de cea mai mare anvergură veneau la București pentru a se
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
așază acut în conștiință. Vorbele cad altfel, cu dramatism, cu disperarea că sînt definitive, că nu mai există amendamente, întrebări, dialog. Dincolo de luciditatea analizei politice, a sofismelor, a unei filosofii bizare degajată de o societate tot mai primitivă, de voluptatea verbului său, îmi apare acum, pregnant și tulburător, umanul. Obsedant. Nu mereu i-am dat atenția cuvenită. Accentul a căzut pe mecanismul prin care scriitorul vede realitatea imediată în care trăiește. Acum am intrat în sistemul interior. Astăzi, recuperez liniștea de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9645_a_10970]
-
lui interioară. Aproape fiecare propoziție scrisă ori rostită de Octavian Paler se întipărea în memorie și în conștiință, făcându-te să gândești și să-ți pui unele întrebări. Nimic nu era de prisos, superfluu, scriitorul și oratorul cântărind cu atenție verbele și scuturându-se de adjectivele inutile. Ceea ce mă frapase recitind Viața pe un peron era nevoia de comunicare a autorului, satisfăcută (dar numai până la un punct) prin intervențiile, confesiunile și dialogurile personajelor sale. În toate cărțile lui Octavian Paler există
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
atunci când e vorba despre muzica asistată de ordinator, cu organizările ei fractale, se simte o anume detașare și o cât de discretă propensiune pentru jocul spontan, oarecum gratuit. Nu știu dacă pe compozitorii americani îi interesează faptul că, derivat din verbul frângere (: a sparge, a zdrobi în bucăți neregulate), latinescul fractus denomina fragmentul, fracțiunea, neregularitatea ori întreruperea. Știu însă că termenul fractal a însemnat doar o escală în zborul imaginației la Benoit Mandelbrot - zbor grație căruia geometria a fost așezată în
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
se invocă și dimensiunea istorică a fenomenului: "Formele fără -ră- la indicativ mai-mult-ca-perfect sunt învechite/populare" (p. XCVII); noutatea formulării se marchează, ca de obicei, printr-un semn special (semnul exclamării). Într-adevăr, în vechiul DOOM (din 1982), în conjugarea verbelor se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literrară liberă și cea fără -ră, la persoanele I și II plural: pierduserăm/ pierdusem, pierduserăți/ pierduseți. În gramatica sa - în care chestiunile normative sînt discutate pe larg - , Mioara Avram explica
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
valorii religioase într-o valoare estetică validă. Operație ce îngăduie credinței a se întrupa, a nu rămîne lumina intransmisibilă, captivă sieși. Două sînt registrele pe care le mînuiește poetul. Cel dintîi e limbajul simililiturgic, uleios și bine mirositor, bizuit pe verbe, sintagme, imagini și tonalități iudeo-bizantine, avîndu-și sursa atît în textele vetero cît și în cele neotestamentare. Nu e o uniformă, ci un stil. Nu e o "limbă de lemn" ecleziastică, ci o cale a unei productivități expresive, în raport cu care impunătoarele
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]