2,911 matches
-
celor doi expropriați, Constantin stolnicul și Mihai spătarul. Șerban Vodă intuia în învoiala asta calmul pe care-l simt marinarii în liniștea ce precede uraganul. Doar mitropolitul Theodosie simțind amenințarea ce plutea în aer își permitea să se întrebe asupra veridicității dictonului „mai bine o pace strâmbă decât un război drept”. Toți cei rămași în mica sală elegantă, dacă ar fi fost puși în situația de a aprecia atitudinea marelui logofăt, ar fi exprimat invidia față de nepotul care nu acceptase să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Statelor Unite epopeea unor oameni iubitori de libertate care reușeau să depășească toate obstacolele, în care fiecare criză se termina cu un final fericit. Pentru mine era o poveste minunată, iar locul în care trăiam Colorado îi dădea un plus de veridicitate. În vest, statele americane erau mai mari decât multe țări europene; munții erau atât de înalți, încât ne întrebam cu mirare cum au reușit primii coloniști să-i traverseze. Istoria mă fascina; acesta era unul dintre motivele pentru care îmi
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
urmă, marchează locul în care, conform tradiției, a fost coborât de pe cruce trupul lui Iisus. Când am atins locul în care mi s-a spus că fusese fixată baza adevăratei cruci, am tremurat, deși în sinea mea mă îndoiam de veridicitatea acestui lucru. Experiența a fost însă compromisă de istoria disputelor care își lăsaseră amprenta asupra bisericii, aceasta rămânând până în ziua de azi un lăcaș divizat în adevăratul sens al cuvântului. Încă de la inaugurarea sa, acest spațiu a fost un motiv
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
și alte culturi vechi. În mitologia creștină, începutul creației este marcat de prezența întunericului ce domnea peste adâncurile oceanului, ale cărui corespondențe, găsite și în cadrul altor mitologii, evocă unele posibile surse comune de inspirație și chiar o anume aură de veridicitate legată de acest subiect. Este interesant de urmărit cum se desfășoară acest proces de creație în cadrul primei cărți biblice Facerea -, Dumnezeu poruncind luminii să existe, iar aceasta, în semn de obediență, există: "Să fie lumină! Și a fost lumină." (Facerea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
se dorește acordarea unei garanții atât valorice, cât și temporale. Așa pot fi înțelese, de pildă, faptele extraordinare, supraomenești chiar, ale unor eroi ai istoriei și mitologiei diferitelor civilizații ale lumii. De altfel, trebuie să recunoaștem că, pentru societatea modernă, veridicitatea anumitor fapte istorice ar fi pusă, poate, sub semnul derizoriului, dacă nu ar exista și o anumită protecție mitologică. Mitul, susținut de credință, creează peste vreme o aură protectoare, care traduce în limbajul contemporan al oricărei generații semnificația și importanța
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
care impun acestor imagini rigoarea, ordinea și armonia, asemenea unor expresii lumești ale calităților divine. Acestui ansamblu de caracteristici i se mai adaugă și un anume decorativism, ce caută să exprime în mod simbolic expresiile esențiale ale lumii supranaturale. Hieratismul, veridicitatea, frontalismul, cromatica atent aleasă, perspectiva ierarhică, proporția obiectivă, preferința pentru profil sau pasul înainte, cu care sunt înfățișate figurile umane, exprimă modul de raportare a acestor civilizații profund spiritualizate la divinitatea omniscientă și omnipotentă. În tot acest timp, preferința artiștilor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a grupurilor de tratament și a celor de control.Principalul beneficiu constă în faptul că se bazează pe sursele de date existente, ceea ce face ca aplicarea lor să fie mai ieftină și mai rapidă. Principalele dezavantaje constau în faptul că veridicitatea rezultatelor este scăzută atunci când metodologia se bazează în măsură mai mică pe statistică, că metodele pot fi complexe din punct de vedere statistic și că apar probleme legate de selecție. Metodele cvasi experimentale se bazează pe metodele calitative de analiză
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
acum sînt fața ei propria-mi față m-a abandonat ... vreau să fiu noi două ... vreau contopirea. Toni Morrison, Beloved Această narație a unei experiențe este atît de ciudată, la prima vedere, încît pentru acest singur motiv nu îi suspectăm veridicitatea. Reminiscență a altui principiu al aceleiași teorii psihanalitice (lacaniene), combinația între contopirea cu mama și fragmentarea eului pe care o trăiesc naratorii lui Suleiman vorbește despre pierderea sinelui în fragedă copilărie. Această idee generală se împletește aici cu drama istorică
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de criză în care viața unei persoane sau a unui întreg popor ia o întorsătură decisivă într-o foarte scurtă perioadă de timp. În plus, în funcție de vederile personale despre literatură, cineva preferă un grad mai mare sau mai mic de veridicitate. Și totuși, probabil că o preferință pentru una dintre aceste forme determină o anumită viziune asupra fabulei și, adesea, asupra realității. De aceea, este posibil ca o astfel de formă să fie semnificativă în ea însăși. Motivația acestei distincții Anumite
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
neîncredere în curier, ordinul transmis de mareșalul Antonescu: “Români, vă ordon, treceți Prutul!“. În seara zilei de 21 iunie 1941, după discuții cu camarazii din alte unități, transmise ordinul încheietorului său de pluton, un plutonier T.R., și el neîncrezător în veridicitatea ordinului. Până atunci circulaseră zvonuri despre o eventuală recucerire a Basarabiei, însă zvonurile tot zvonuri erau. Soldații, rupți de lângă ai lor, interpretau diferit situația. Cei tineri ziceau: “Dacă tot am fost aduși în armată, decât să ne mănânce purecii prin
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
drept înțelepți capabili să întrevadă direcția în care se va dezvolta viața tribală. Existau și în Evul Mediu sau în Renaștere astfel de bărbați sau femei; îi întâlnim și astăzi, la frontiera unor domenii precum medicina, psihologia, și religia"30. Veridicitatea acestora nu era pusă la îndoială nici o clipă. Ei reprezentau o cunoaștere superioară revelată de spirite, zei sau ființe protectoare. Credințele arhaice și eficacitatea actului șamanic au marcat fără îndoială întreaga organizare a vieții primitivilor. Vânătoarea, pescuitul, nașterea, moartea, boala
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Oracolul din Delfi nu ar fi fost niciodată atât de frecventat și vestit, nici nu ar fi fost încărcat de ofrandele atâtor neamuri de regi, dacă fiecare generație nu s-ar fi convins de adevărul profețiilor sale"36. Indiferent de veridicitatea predicțiilor făcute, ceea ce merită să fie reținut este că acestea au călăuzit și influențat destinele personale ale regilor, dar și ale popoarelor pe care aceștia le-au condus. În aceste condiții, arta divinatorie depășește cu mult cadrele unei cunoașteri teoretice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care le cunoaște și le practică, ritual, scop, clientelă, aspecte economice etc. Credem că unul dintre marile câștiguri este acela că, de câte ori a fost cazul, am cerut exemplificarea unor situații, dezvoltarea lor. Este adevărat că nu putem controla întru totul veridicitatea răspunsurilor obținute. Pot avea loc și încercări de inducere în eroare și de ascundere a adevărului. Acest fapt este valabil în egală măsură în cazul chestionarului. Cum să avem certitudinea unor răspunsuri adevărate sută la sută? Relația față în față
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în sine. Cel care apelează la serviciile unui magician sau divinator este mai puțin interesat de faptul că el se numește într-un anume fel sau că posedă anumite capacități și o tehnică specifică de lucru. Ceea ce contează este claritatea, veridicitatea, prestanța și eficacitatea rezultatului. Din această pricină la nivelul simțului comun există o confuzie totală, ce se reflectă în utilizarea termenilor. Cei mai folosiți sunt următorii: astrolog, clarvăzător, magician, vrăjitor. Ei denumesc , în general, pe cei care practică divinația și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
venite dinspre practicanții sau exegeții care se consideră specialiști în domeniul magiei. Deși nu atacă cercetările științifice ale practicilor magice și divinatorii, lucrările apărute pe piața românească (fie că sunt traduse sau nu) ne ridică unele semne de întrebare asupra veridicității și onestității demersului. Adesea, ele se înfățișează ca un set de compilații în care autorul încearcă să etaleze o serie de cunoștințe hermetice plecând de la textele clasice care circulă în domeniu. Unele lucrări se prezintă chiar ca un îndreptar de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
televiziune, radio, telefon sau calculator. De fiecare dată însă mesajul tinde să păstreze aceleași caracteristici retorice. Chiar și simpla publicare a horoscopului în presă, precum și căutarea/ lectura acestuia constituie pentru sociolog un subiect extrem de interesant. Nu vom analiza calitatea și veridicitatea predicțiilor, ci efectul social al acestora. Roger Caillois insistă asupra acestui fapt. "Majoritatea publicului ia cunoștință de aceste predicții puerile cu un surâs. Dar, în fine, ele se citesc"266. Ce explicație se poate oferi acestor fenomene sociale? Michel Maffesoli
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lui real și potențial în societate, formează indiscutabil baza temeliei pe care se construiește structura motivațională a personalității umane dedicată în întregime sportului. Parametrii personalității sportivului, care determină în mare măsură succesele lui în sportul de performanță, depind și de veridicitatea și concretizarea acestei aprecieri (Cojocariu, 2009). Problemele general-teoretice ale sportului sunt actuale și din alte considerente: sportul, conform afirmațiilor unui renumit specialist din domeniul teoriei sportului, Peterdi, rămâne până acum un „gigant naiv”. Într-adevăr, „nivelul autoconștiinței” sportului indiscutabil nu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
presupun procedee și instrumente speciale medicale sau/și tehnologice (cum ar fi, de exemplu, "detectorul de minciuni"). O analiză mai subtilă o presupune analiza semnelor relaționale (respectiv a semnificațiilor lor), printre care se numără semnele: (epistemo)logice (invaliditate, incoerență, absența veridicității etc., în consens cu criteriile deja formulate), psiho-afective (tensiune sufletească, stres etc.), sociologice (degradare a relațiilor sociale, izolare) etc. Avînd în vedere multitudinea de semne pe care minciuna le generează cu mai mult sau mai puțină evidență, în măsură să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și atunci cînd crede că o afirmație adevărată este falsă. Aici trebuie să facem o distincție între lumea reală și punctul de vedere al mincinosului. Urmînd exemplul lui Kant, Bok (1978:6-13) trage o linie de separare între adevăr și veridicitate, pe de o parte, și între falsitate și înșelătorie pe de alta. Diferența între adevăr și fals se leagă de probleme ale ontologiei și epistemologiei, de corespondență, sau de o relație asemănătoare între ceea ce este și ceea ce se spune că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de o parte, și între falsitate și înșelătorie pe de alta. Diferența între adevăr și fals se leagă de probleme ale ontologiei și epistemologiei, de corespondență, sau de o relație asemănătoare între ceea ce este și ceea ce se spune că este. Veridicitatea și înșelătoria, în schimb, țin de caracterul moral al intenției. Dacă manifestăm intenția de a păcăli, atitudinea noastră este neveridică; dacă acțiunea neveridică pe care o întreprindem este de a afirma ceva cu intenția de a induce în eroare, atunci
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a păcăli, atitudinea noastră este neveridică; dacă acțiunea neveridică pe care o întreprindem este de a afirma ceva cu intenția de a induce în eroare, atunci înseamnă că mințim. Habermas (1979:68) face o distincție similară între adevăr și veridicitate, ca principii valabile, în discuția sa pe tema pragmaticii universale. Drept urmare, conform definiției noastre, minciunile consistă fie în afirmații adevărate sau false, fie în afirmații care sînt pe jumătate adevărate și pe jumătate false. Este important de ținut minte că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sa pe tema pragmaticii universale. Drept urmare, conform definiției noastre, minciunile consistă fie în afirmații adevărate sau false, fie în afirmații care sînt pe jumătate adevărate și pe jumătate false. Este important de ținut minte că distincția făcută mai sus între veridicitate și înșelătorie se referă la intenția mincinosului, și nu la un aspect din realitatea înconjurătoare. Mincinosul poate avea o viziune greșită asupra realității și se poate înșela chiar în privința propriilor convingeri. În conformitate cu Bok, definiția noastră nu ține cont de adevărul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adevărate și lipsite de o intenție de a induce în eroare; totuși el va fi un mincinos prin faptul că s-ar da drept autorul acestora (cf. Comitetul Eticii Profesionale 1980:348). N-ar trebui să presupunem că adevărul și veridicitatea sînt noțiuni abstracte care nu ridică probleme. Curentele postmoderniste abia dacă amintesc existența acestei controversate teme. După cum s-a specificat anterior, nenumărate pagini de literatură au fost dedicate caracterului problematic al conceptului de adevăr; comparativ cu acesta, ideii de veridicitate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
veridicitatea sînt noțiuni abstracte care nu ridică probleme. Curentele postmoderniste abia dacă amintesc existența acestei controversate teme. După cum s-a specificat anterior, nenumărate pagini de literatură au fost dedicate caracterului problematic al conceptului de adevăr; comparativ cu acesta, ideii de veridicitate i s-a acordat mult mai puțină atenție. Haviland (1977:185) care făcea remarci cu tentă generalizatoare, bazîndu-se pe domeniul etnografiei pe care-l studia în Mexic, ne amintea că "noțiunile de adevăr și falsitate pot fi și ele negociabile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-l studia în Mexic, ne amintea că "noțiunile de adevăr și falsitate pot fi și ele negociabile într-un discurs social". Deși el vorbește de adevăr și falsitate, eu cred că de fapt, conform termenilor lui Bok, se referă la veridicitate și înșelătorie. Bok și mulți alți scriitori care au studiat tema minciunii consideră, uneori din motive întemeiate, că adevărul ar fi un concept care nu ridică probleme. Această atitudine a intelectualilor, asociată cel puțin în mod retrospectiv cu pozitivismul, a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]