47,628 matches
-
Nu puteau lipsi nici citatele din literatura franceză (așa s-a obținut oare sponsorizarea de la Air France?), arhi-cunoscute și pomenite deja în vreo duzină de filme - vezi "Il pleure dans mon coeur/ Comme il pleut sur la ville", mult exploatatele versuri ale bietului Verlaine. Delicios e momentul în care Ana îi declară prințului 2 că preferatul ei e Villon - să fi știut ea de filmul lui Sergiu Nicolaescu din 1987, intitulat François Villon, poetul vagabond? Mai mult, uneori dialogurile sunt atât
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
sau prin divinitate. Dar cum se face atunci că tristețea și solitudinea sînt o realitate atît de bogată din care artele extrag, de secole, o paradoxală plenitudine? Cum de poate Schubert în acea "Călătorie de iarnă" (Winterreise) să suprapună peste versurile unui poet amator, Wilhelm Müler, elegia implacabilă a unui sfîrșit mai bogată decît începutul lumii? Orice pedagogice estetică știe că trebuie să renunțe la analize savante atunci cînd dă peste filonul autenticității. Nimeni nu poate explica prin ce miracol reușesc
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
Ia uite cum l-a înfuriat pe sărmanul domn Adrian Păunescu! Priviți-l: Parcă-i Ben-Ardun după ce a rămas fără El-Zorab, sau un beduin părăsit de cămilă în deșertul arab... Vedeți ? Doar i-am rostit numele și deja vorbesc în versuri, încât mă și simt imediat în "lumea ce gândește-n basme și vorbește-n Parlament...". Mare minune! Apoi, doamne trăznește, domnii mei, de nu mi-oi face rost de-un Pegas de pe vreun imaș hunedorean și bard mă fac! Poate
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
Marius Chivu Dacă suntem sinceri până la capăt, trebuie să recunoaștem că nu prea știm poezia "fraților noștri de peste Prut". Deși o parte dintre poeții tineri (contrafortiștii, în special) au publicat versuri și în periodice sau la edituri românești ori au fost prezenți cu eseuri și articole de opinie în presa culturală românească, o recuperare masivă sau măcar semnificativă a poeziei basarabene contemporane nu s-a produs. În prima jumătate a anilor
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
slabe. Or e clar că, în astfel de cazuri, la un anumit nivel, receptarea este viciată printr-un cod de referință inadecvat. Cu alte cuvinte, este vorba pur și simplu de un decalaj artistic, altfel nu foarte greu de priceput. Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poți înțelege mecanismul de generare, funcționalitatea și tipul de receptare naționalist-festivist-patriotic al acestui lirism neopașoptist, într-o societate care încă trece prin constrângeri istorico-politice ce generează o criză identitară la nivel național. Acestea
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
bătrânicioasă" în expresie pe alocuri, în fine, un neoexpresionism înrudit pe undeva cu cel blagian. În acest volum, Nicolae Popa abandonează aproape cu totul livrescul și foarte rar abordează un textualism oricum discret. Excepție face poemul Pix. De câteva ori, versurile se apropie de formula soresciană a scenariului simbolic, Din clipă în clipă, fiind o pastișă perfectă a cunoscutului poem al lui Marin Sorescu din volumul Poeme (1969): "Mai facem câte-o partidă de somn./ Mai mutăm câte-un vis/ de
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
La Estul Estului) găsim o posibilă explicație a acestei chinuitoare existențe în mers de rac, și anume în istorie. Altfel, cauza zbaterii rămâne, cum îi stă bine, învăluită într-un expresiv obscur. Dar, ca și la Margareta Curtescu, de pildă, versurile lui Nicolae Popa sunt inegale valoric, uneori chiar și în cadrul aceluiași poem. Între Vai, zațul! Vai, semnele! și Gropile, focul și apa, două poeme consecutive, diferența de valoare este mai mult decât sesizabilă. Chiar și ușor inegal și fără a
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
Mircea Tiriung) cu volumul Stins (poeme), Tiberiu Tretinescu (Vergu Ocu, schițe), Marin Sârbulescu (Orbul de aur, ,poeme) și Ion Schinteie, cu un studiu despre Jean Gion, precum și antologia Poezia tânără românească dintre 1935-1942. Sergiu Filerot își publică primul volum de versuri în 1941 (Încrustări în gând), semnat G. Niculescu-Veghe, urmat în 1942, la aceeași Editură Alfa, de volumul Om, cuprinzând versuri cu aluzii directe la crimele fasciste, și de placheta Libere, poeme în proză, blocată în tipografie de cenzura militară. Editată
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
cu un studiu despre Jean Gion, precum și antologia Poezia tânără românească dintre 1935-1942. Sergiu Filerot își publică primul volum de versuri în 1941 (Încrustări în gând), semnat G. Niculescu-Veghe, urmat în 1942, la aceeași Editură Alfa, de volumul Om, cuprinzând versuri cu aluzii directe la crimele fasciste, și de placheta Libere, poeme în proză, blocată în tipografie de cenzura militară. Editată într-un timp foarte scurt și răspândită clandestin în librării, după ce mai înainte primise viza "Cenzurat", cartea de poeme Om
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
pe Iorga, care îl știe "ardelean născut în părți unde nu se vorbește o limbă curată". Chiar dacă cu bine-cunoscuta și atotprezenta ironie își numește poema "jucărea", talentatul scriitor ia cumva în serios acest "feliu de poezie noao", deosebindu-l de versurile ce "s-au obicinuit la cîntece de doru lelii și de frunză verde". Ajuns magistrat la Lwow, Budai Deleanu își amăgește "ceasurile de mîhniciune" cu cîte o "zburată" în "vîrvul muntelui acestui, unde e sfîntariul muselor", pentru a-și izvodi
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
Parisul ar spune-o mai de grabă, ținând cont de prioritățile bucătăriei franceze... Se pare că bufnița,... (înainte ca spunerea să fi fost pusă în gura Ofeliei cuprinsă de nebunie) este fată de brutar - a fost mai întâi unul din versurile surrealiste ale lui Shakespeare, devansând curentele literare și, totodată, înfruntând timpul, smălțându-l cu un pumn de stele nesolidificate încă, aruncate peste el în flăcările Facerii. * Nebunia, modernă, ca dereglare a minții, bine, cu mult efect condusă... Nici nu s-ar
Bufnița,fata brutarului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11434_a_12759]
-
fiecare zi... Ticăloșia (la fel) se arată chiar de-o acoperă țărâna toată - Hamlet. * Now let it work. Mischief, thou art afoot, Take you what course thou wilt! Acționează, tu, urgie, te-ai pornit, Apucă orice cale vrei!... Cele două versuri din Iuliu Cezar pe care Churchill le repeta des sub bombardamentele Londrei. * Sau sfaturile pe care Hamlet le dă actorilor invitați în scenă, să-l demaște pe unchiul ucigaș, în piesa improvizată - traduc pe sărite în felul meu, în proză
Bufnița,fata brutarului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11434_a_12759]
-
stele, ci prins de sprințăreala șomoioagelor de albituri proaspete, june: , În cercul cerului, străvechi, nici chiar pămîntul nu-i mai tînăr decît norii". Din joaca asta, Petru Creția scrie o carte de vreme a fiecărei stări, de poeme într-un vers, însemnări statornicite și fugare, precum spumele cerului. Ca rufele zvîntate pe o sfoară, așa miros, pesemne, norii. Sau ca cele lăsate să înghețe, iarna, la vînt. Ori a rouă picată pe țesături. A brume de toamnă, smicurate, violete. Vertijele lor
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
și firesc, mai ales ale cerchiștilor. Două tipuri de amintiri, care se regăsesc în două titluri: Despre norocul de a te fi născut la Petrila și Despre neajunsul de a te naște în București. Trecutul și prezentul sunt separate de versurile celor de la Deep Purple: Child in Time. Nu întîmplător, pentru că Cercul artiștilor dispăruți te poartă prin timp înapoi și înainte, punîndu-ți în față, pe de o parte, copilăria și jocul de-a pictura, pe de alta - cîte o scurtă biografie
Cartea alb-negru a amintirilor colorate by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/11427_a_12752]
-
și-a slăbit fiul nici un moment, încât acesta avea să-și amintească, profund recunoscător: ,N-a fost moment, chiar când mă aflam la studii în străinătate, în care să nu-l simt îndreptat asupră-mi". Arendașul acesta luminat a scris versuri și cugetări, a scris în presa vremii, iar odată l-a pus la punct pe un publicist care îndrăznea să critice filosofia lui Motru. A publicat câteva pagini traduse din opera lui Fénelon. Mama lui Motru murind la nașterea sa
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Malamen, un episod recent și semnificativ din viața desenatorului și animatorului cultural care face cît o instituție: în noaptea de 29-30 iulie, năstrușnicul Ion Barbu a înfrumusețat zidurile mizere ale orașului mineresc, scriind pe ele cu spray-uri cu vopsea versuri din vreo 70 de poeți români. Citatele alese erau din Nichita, Sorescu, Brumaru, Daniel Turcea, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu, Matei Vișniec ș.a. Rezultatul? Concetățenii, indignați de "vandalism" l-au reclamat la Poliție, unde i s-a întocmit un proces-verbal pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
din Nichita, Sorescu, Brumaru, Daniel Turcea, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu, Matei Vișniec ș.a. Rezultatul? Concetățenii, indignați de "vandalism" l-au reclamat la Poliție, unde i s-a întocmit un proces-verbal pentru culpa de a fi "scris fără drept pe pereți versuri din poezia românească" și i s-a dat un avertisment. Dar asta nu e tot: Ziua reproduce și fragmente dintr-un articol apărut pe 1 august în ziarul local Gazeta Văii Jiului, sub semnătura unei anume Ramona Rosulescu. Persoana (că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
familiale rezolvate de chiuretă, intră în ritm cu o precauție în care găsești, pe alese, și silă, și îngîmfare, și calcul strîmb, de orășean. , Omul rămîne uneori izolat și rotund ca o piatră", va scrie Ștefania, migălindu-și vorbele a vers, într-un jurnal. Se prinde, apoi, în cercul unei nunți de țigani, trece printr-o pădure cu răzlețe urme de magie, ai zice, aproape, că viața ei apucă în altă parte. Totul se termină, în schimb, cu o notița trăgînd
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
române se ivesc odată cu traducerea psalmilor" (p. 9). Psaltirea solicită disponibilitățile estetice ale limbii în găsirea echivalențelor lingvistice adecvate unui text poetic înțesat de metafore și simboluri. Psalmii transformă traducerea într-un act de creație, dovezi succesive fiind Psaltirea în versuri din 1673 a mitropolitului Dosoftei, Biblia de la 1688, ca și numeroase alte încercări, anterioare sau ulterioare. De aceea, istoricul literar se simte dator să rediscute dogma călinesciană a respingerii literaturii religioase pe motiv că ea nu relevă o conștiință estetică
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
fidelității față de Biblie (p. 18-29). Pentru a nu cădea în interpretări extravagante, inventând imagini moderne acolo unde nu sunt, filologul restaurează sensul originar al unor cuvinte la Dosoftei, cum e cazul, de pildă, al substantivului ,trăsură", care înseamnă ,necaz", în versurile ,Straje și ferință mi-am pusu-mi pre gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51). Virtuțile analizei de text realizate de Al. Andriescu aici trebuie căutate, în erudiția filologică. Urmașii lui Dosoftei în traducerea versificată a psalmilor, Theodor Corbea și Ioan Prale, nu se ridică la înălțimea maestrului. Demonstrația lui
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
cu analiza stilului psalmic al lui Blaga (p. 321-334) și cu evidențierea notelor postmoderne (ironice și autoironice) din psalmii lui Ștefan Aug. Doinaș (p. 335-343). E o călătorie savantă prin istoria literaturii române, pe filiera psalmilor, pornind de la Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și ajungând la limbajul modern și postmodern al poeziei. Nu exagerez deloc afirmând că am avut privilegiul să citesc una din cele mai bune cărți de critică și istorie literară, dintre cele care s-au scris la
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
Kosîghin care l-a sărutat pe ,fratele său mai mic" ceh Dubcek în 1968, cu cîteva zile înainte de intrarea tancurilor sovietice în Praga. Practică veche! Neron nu-i mărturisește oare lui Burrhus în Britannicus de Racine (actul IV, scena 3, versul 1314): , Îl sărut pe rival, dar ca să-l înăbuș"? Cînd este vorba de un sărut pe gură, cerut de protocol, între un bărbat și o femeie, poate să apară ambiguitatea sau reticența.6 Astfel, Sfînta Lutgarda a refuzat părintelui abate
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
cu vederea teribila gafă a lui Călinescu, care, la mijlocul anilor '30 ai secolului trecut, cade pradă unei cumplite erori de transcriere (de tipar, de editare sau de lecțiune, nu putem ști exact). Citind și apoi citând copite în loc de copile în versul: , Când în straturi luminoase basmele copile cresc" din Memento mori, criticul scrie negru pe alb: , Scena e însă de o mare umflătură barocă. Basmul este văzut ca un animal fabulos în continuă generare, contemporană cu ninsoarea stelelor, metaforă minunată, prin
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
însuși este, în viziunea lui Macedonski, o de neiertat erezie; erezie cu atât mai impardonabilă cu cât frauda stilistico-prozodică n-are cum să treacă neobservată, pierdută, adică, printre alte rime, din moment ce ea se petrece într-o poezie de numai două versuri, un distih care va să zică. Demagog acest Macedonski, vor decreta, la rându-le, și cititorii, care, înșelați de ,scrupulozitatea" editorială, mizează pe acuratețea reproducerilor și pe probitatea editorilor. în acest caz, un cuvânt totuși despre probitate; dacă, în ediția din 1966, imperfecțiunea
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]