1,533 matches
-
Romanul popular” Cuza-Vodă (1912, semnat C. Fulger) ori, mai târziu, Eroii lui Mihai Viteazul (1932) constituie perigeul involuției literare a autorului. Într-un surogat de literatură el abuzează, din necesități comerciale, de elementul senzațional ieftin. Apreciind, inițial, calitatea, noutatea umorului, verva și ușurința de a povesti și imagina, folosirea cu oarecare succes a „logicii absurdului”, înțelegerea și duioșia cu care P. se apropie de cei umili și nefericiți, capacitatea de a pătrunde și reconstitui psihologia copiilor sau dramatismul conflictelor pasionale, unii
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
scrie, de asemenea, câteva povestiri, precum Omorârea lui Robete, Prunii, Luptele starețului Athanasie cu diavolul din mănăstiri, ce pun în valoare un remarcabil talent narativ, un limbaj hâtru cu subtile trimiteri spre parabolic, autorul având darul caracterizărilor succinte, pline de vervă și culoare anecdotică. Altă categorie de proze, risipite în revistele exilului, au o pronunțată tentă memorialistică, de pildă Fapte și cuvinte din preajma lui Nae Ionescu (proiect al unui volum care nu a ajuns să fie realizat), dar și Însemnări pentru
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
Kiriak Napadarjan, Romeo, Prințul Ghytza, Contele de Techirghiol, Gheorghe Delacoperativă, Dom Paladu, Don Paludu, Farmazon, Menelic, Coco, Ghiță Delagambrinus, Tarascon, Cyrano, Gheorghe Biciușcă, Jorj Delamizil ș.a. „Crescut în umbra marelui Caragiale” (Perpessicius), R. se face repede cunoscut și apreciat pentru verva umoristică și pentru ușurința cu care versifică în cele mai diverse stiluri, parodiind deseori opere cunoscute. Fabulele sale mizează în special pe dialogul plin de surprize al obiectelor sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie.” Ceea ce vizează, în chip principial, „anticalofilismul” camilpetrescian nu este însă adoptarea naivelor amintiri ale colonelului Lăcusteanu ca exemplu canonic al noii literaturi - scriitorul însuși atrăgând atenția, în prefața la Teze..., că „emfaza și verva excesivă” proprii unor articole sunt menite „obținerii, și cu silnicie, a audienței” -, ci dislocarea, posibilă doar prin comparație exagerată, a prestigiosului și strivitorului model cultural maiorescian: eforturile Junimii de a „organiza” și „înfrumuseța”, scrie P., ieșite din dezgustul față de „verbozitatea
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
colaborare cu un geolog, George Virgiliu Salomie, care nu avea nici el decât cunoștințe livrești despre problemele de criminologie. Următoarele cinci romane - publicate între 1982 și 1990 - vor purta aceeași semnătură, Morogan-Salomie. Ele s-au bucurat de succes pentru că aveau vervă, o acțiune alertă, antrenantă și dovedeau un simț al comicului special, care mizează și pe elemente de parodie a genului. Personajele sunt tineri ofițeri de miliție, neconformiști, care rezolvă cazurile cele mai complicate cu o logică riguroasă, chiar cu fantezie
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
În portretizarea patimilor omenești, tributară lui Teofrast și La Bruyère, tendința și expresia generalizatoare, țintind către tipologia clasică a modelelor, se aliază cu înverșunarea polemică. De unde naturalismul în limbaj, invectivele, mulțimea detaliilor ce individualizează și dau tablourilor autenticitate, culoare locală. Verva imprimă „caracterelor” mișcare, transformându-le în mici scenete (Defăimătorul). Obositoare lungimi, ca și discursivitatea nu au putut fi totuși evitate. Prefața volumului e o virulentă critică, în spirit iluminist, a societății timpului. Poema Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțemirii streinilor
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
Ghimpele” (1871) și în „Tranzacțiuni literare și științifice”. Romanul În Iași (1871), scris după mai vechea rețetă a romanului de mistere, împinge tehnica senzaționalului până în preajma aberației. Dar, ca și înaintașii săi, M. află registrul potrivit, caracterizat prin naturalețe și vervă, atunci când observă moravurile, urbea de pe Bahlui devenind obiectul unei priviri lucide, câteodată aproape cinice. Poate de aceea, îndreptându-se spre comedie, a avut și un oarecare succes. Piesele Socrul unui ginere (1873), 1-ul aprilie stil nou (1874), Fata lui
MYLLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
anii copilăriei. În schimb, schițele din volumele Nudul lui Gogu (1928) și Ale vieții valuri (1932) se află sub semnul umorului. Opera în proză este completată de Teatru la domiciliu (1944), care include schițe dramatice construite pe dialoguri pline de vervă între obiectele din spațiul cotidian domestic, individualizate concis, cu acuratețe și simț al poantei, precum și cu „epistolele” din Doresc ca micile mele rândulețe... (1945), a căror savoare rezidă în comicul de limbaj - confuzii naive, prețiozități emfatice, snobism intelectual, prin care
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
descripției comice este acaparat de tabloul moravurilor familiale, de peripețiile legate de modificarea testamentului și de încercările disperate de a rămâne în posesia moștenirii. Raportul dintre personaje, fixat în primul act, se răstoarnă, acțiunea are ritm, replicile se încrucișează cu vervă, poanta apare când e mai puțin așteptată. Dacă unii dintre cei din jur sunt falși, Spirache disimulează și el, dar în alt sens. Docil, „molâu”, modest într-o lume a impostorilor și ariviștilor, el reușește să-și ia revanșa și
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
pâinea după care atâtea generații de «Ești» au făcut zâmbre. Nu mă interesează mijloacele prin care am ajuns și vreau să ajung! [...] «Escu» nu se dă îndărăt de la nimic.” Față de Titanic Vals, personajele se încadrează în tipologii caricaturale, iar din verva cu care este atacată farsa electorală a dispărut înțelegerea pentru slăbiciunile umane sau nota sentimentală. Reprezentată pentru prima dată în 1937, Visul unei nopți de iarnă se înscrie în seria comediilor lirice aparținând unor inspirate condeie în dramaturgia interbelică. Maria
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
oamenii destoinici și tari”. „Coloritul literar” al lucrării Tâlcuirile bufniței albe, ce ar fi fost cerut de C. Rădulescu-Motru, este destul de stângaci, pueril chiar pe alocuri, încât cititorul nu e convins în privința modalităților de atingere a obiectivelor, dar o anume vervă pamfletară nu-i lipsește autorului când descrie „decăderea” contemporană din toate domeniile, inclusiv din literatură. În focul demonstrației sunt acuzați de-a valma și suprarealiștii de la „unu”, și Tudor Arghezi, și F. Aderca, și Mircea Eliade ș.a. Cu aceste idei
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
vocații, cea de artizan giumbușlucar al verbului, cu recurs la tehnici și procedee variate: prozodie tradițională, inclusiv ilustrarea formelor fixe, vers liber, artificii grafice, cascade asociative bizare și gratuit-ludice, apropiate de cele ale avangardismului etc. Unele înlănțuiri sintagmatice amintesc de verva lui George Magheru, ca în Și-apoi, uite-așa, din volumul Soarele meu, inima mea (1986): „Mai prin nori de mai curând / mai încet de mai aproape, / cum arena nu-l încape / trece timpul șuierând. // Jos în magazinul cu /armăsari
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
ies copilele din poze / și argintul se făcu // cel puțin cât steaua, lin / deznodându-se din cercuri / și-acea vineri era miercuri, / iarba aceea caolin, // Te opui și dă din bot / din femeie malul, briza / mă uitam cum trece criza”. Verva lexicală și complicarea barocă a textelor pot transforma un crochiu într-o construcție agreabil-enigmatică, etalând un manierism gratuit: „gheparzi pereche azurii (sau poate eu doar cifre pare accept prin ochiuri și grătare, sau poate numai auriu percepe ochiul meu geamgiu
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
de profesie, se refugiază în amintire ca să facă față unei boli grave de inimă. Literar, analiza este convingătoare, însă reluarea temei într-o „continuare” se soldează cu rezultate mai puțin fericite, scriitorul cedând prețiozității și imboldului de a cultiva o vervă glumeață, în fond banală. De aceea, sub titlul poetic Iubirea ca o mânză neagră (1995) se află un roman destul de inconsistent, confesiv, despre iubirile succesive sau simultane ale protagonistului, un om afectat de o maladie cardiacă etc., „felii de viață
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
în proză și în versuri, multe dintre piesele lui Schiller și alcătuiește el însuși câteva comedii de moravuri și de situații, nepublicate, dintre care se disting Amor și viclenie (1870) și O alegere la Senat (1878). În aceasta din urmă verva satirică se dezlănțuie nestânjenită, în scene a căror maliție anticipează secvențe din O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale,. SCRIERI: Miron și Florica, Iași, 1870; Poezii, București, 1872; Mihai Vereanu, Iași, 1873; Copii de pe natură, București, 1874; Pe malul mărei, Craiova
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
bună dispoziție prin extraordinara ușurință de a improviza catrene, cu poantă savuroasă și ironie fină, la adresa celor mai diverse personaje și împrejurări din mediul literar-artistic, politic, juridic, gazetăresc, salonard etc. Se mai pot discerne dexteritatea cu care erau alcătuite catrenele, verva spumoasă, acuitatea instantanee a observației, urbanitatea și umorul sagace al ironiei. Prin natura și obiectul lor, țintind situații de moment, trăsături de caracter particulare, fapte izolate și întâmplătoare, epigramele lui P. au intrat însă în zona perisabilului. Prea puține dintre
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
conversații cu un boier retrograd, prilej de a enumera sarcastic moravuri feudale și nedreptăți mai vechi sau mai noi. Se cer aici învățătură și cultură pentru toți, „legi drepte și moralicești”, un teatru în limba română. Dialogul e purtat cu vervă, autorul dovedind un dar deosebit de a contura, prin replici spirituale, dar și triviale uneori, tipuri pitorești și mentalități caracteristice epocii. Vigoarea polemică a primelor prefețe a scăzut însă repede. Cele mai multe conțin, pe lângă mărturii autobiografice, obișnuitele îndemnuri și precepte de morală
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
bisăptămânal, între 16 martie și 2 iulie 1865. Suspendată, O.n. este înlocuită de „Epoca” (23 iulie - 27 august 1865), care îi preia numerotarea și abonații. Obișnuit să înfrunte rigorile legii presei, redactorul, N. T. Orășanu, atacă îndrăzneț și cu vervă politica oficială, ceea ce nu era în măsură să atragă prea mulți colaboratori. I. Heliade-Rădulescu tipărește aici câteva scrisori cu caracter politic și autobiografic, precum și o cronică a festivităților organizate la Ravenna pentru cinstirea memoriei lui Dante. În mai multe numere
OPINIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288549_a_289878]
-
de plagiat după Guy de Maupassant). O. l. tipărește o scrisoare a lui Panait Istrati și răspunsul lui Ion Pas, care îi reproșează „confuzia ideologică” în care se complace și nerespectarea unor promisiuni mai vechi. Tonul periodicului este plin de vervă, ofensiv, uneori cu accente polemice. Mai colaborează Alexandru Bilciurescu, Ilarie Voronca, Tudor Teodorescu-Braniște, Victor Eftimiu. N.S.
OMUL LIBER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
de observație realistă inspirate din viața satului ardelean: una dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De arte corespondentica, O serată literară-muzicală-declamatorică în Șunturug ș.a.). În Notarul Scurtu ori în Tanda și Manda, se trece nuanțat de la duioșie la ironie
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
vede în mica autoare o viitoare scriitoare de geniu. Integrându-se, prin căsătoria cu contele Mathieu de Noailles (1897), unei străvechi familii franceze, vă întreține un salon reputat prin aristocratismul de blazon și valori, dar și prin nonconformismul opiniilor și verva scăparătoare a amfitrioanei. Avea să cultive, ca un crez moral manifest, prietenia literară; bogate afinități au legat-o de Marcel Proust; își scriu aproape zilnic între 1901 și 1919, prozatorul îi laudă scrisul cu exaltare, consolidându-i reputația literară, si
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
și finețe analitică, a scris despre majoritatea autorilor francezi de marcă din epocă - André Gide, Paul Valéry, André Maurois, Céline, Roger Martin du Gard, Jean Cocteau, Jules Romains, Jean Giraudoux, Marcel Brion. Cronicile sale, în care erudiția se împletește cu verva argumentării și observația precisă cu empatia și sensibilitatea, se constituie în provocări la lectură, foiletoanele fiind străbătute, în întregime, de un nobil patos cultural, moral și educativ. Idealul umanist, definitoriu pentru creația sa de mai târziu, este descris de autorul
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
Cavarnali, Coca Farago ș.a. Publică proză Dan Petrașincu (modernism distilat prin retortele senzualității), I. A. Bassarabescu (realism comportamentist). Contribuie cu eseuri și studii de istorie literară Artur Gorovei, Augustin Z. N. Pop, Ovidiu Papadima, Gh. Vrabie. Cronica literară, lipsită de vervă, este asigurată de Gh. Hagiu, Aurel G. Stino, I. Argintescu, Ioan Șt. Botez, Mircea Rășcanu ș.a. Alți colaboratori: Anton Dumitriu, I. M. Gane, Pimen Constantinescu, Paul I. Papadopol, Mihail Ilovici. N.S.
ORIZONTURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288588_a_289917]
-
Degas!). Alte texte aparțin lui Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Al. Călinescu, Dan Hăulică, Mihai Șora, Petru Creția, Dan Petrescu, Luca Pițu, Gabriel Liiceanu, Sofia Arcan, Florin Bănescu, Anamaria Beligan ș.a. Livius Ciocârlie colaborează cu ample fragmente de jurnal, impregnate de verva autoironiei sceptice. Studii, eseuri, conferințe, evocări dau Horia Roman Patapievici, Adriana Babeți, Smaranda Vultur, Simion Mioc, Corina Ciocârlie, Dorian Branea, Paul Eugen Banciu, Marcel Tolcea, Daniel Vighi, Mircea Pora ș.a. Prezențe constante rămân Cornel Ungureanu, Vasile Popovici, Viorel Marineasa, Mircea
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, intervențiile participanților la șezătoare - conturând o tipologie morală și socială - sunt și aici gândite scenic, după un anume ceremonial. Numai că spectacolul aparține unui comediograf; verva este inepuizabilă, iar fantezia lexicală pare că se autogenerează permanent. De aceea, P. nu poate fi categorisit drept folclorist, el este un creator care construiește liber în spațiul culturii populare, pornind de la o erudiție aproape fabuloasă: „Erudiția lui în materie
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]