3,798 matches
-
răcoare, când mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici, cântecele Elisabetei Turcu urcă la coloanele de piatră ale muntelui, adunând în trecere poeme și melodii în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului finit al
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
aceeași alee pe care sau consumat primele lor intimități, primele săruturi. Andrada plină de vioiciune și bună dispoziție îl trăgea după ea pe Cris, să o rupă la fugă pe alee. Comod cum era, nu s-a lăsat antrenat de veselia fetei. - Vezi tu, Cris dragule, de ce-mi place mie natura? E atâta bucurie și atâta înțelepciune în glasul ei mut, încât privind dansul acestor nevinovate frunze purtate în vânt, cu puțină imaginație visezi că sunt doi balerini dansând în
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
Peste față, peste genunchi, Mă simțeam bătrân de patru mii de ani, Bătut cu pietre, hohote și chițăieli, Plângeam în mine ca un câine, Mă-mpiedicam, mă urmărea doar râsul, Deși am jucat și am cântat și eu La masa veseliei, port în spinare Propriile erori, păcate, Toți le-am purtat, unii le-au aruncat la ghenă, Mi-a mai rămas doar cântecul șoptit, Iubirea din ascunse amintiri, Le cânt și cânt ființa din aceste cânturi, Că om sunt eu, ca
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
mi-i de-acești doi pomi. ... În cântecele cu tematică religioasă, se remarcă tendința de umanizare a Divinității - Dumnezeu mănâncă, bea cu oamenii, are controverse cu Sfântul Ion și cu bătrânul Crăciun: ...Șî cân’ fu despre bețâie, Despre dalba-i veselie, O, lerui Doamne, (R), Grăia Ion, Sfântu’ Ion Cătră bunu’ Dumnezău: - Tot stam, Doamne, -a te-ntreba, (R), Șî Doamne-ntreba-te-voi Care din noi amândoi, Care din noi-om-fi măi mare? (R), Grăia bunu’ Dumnezău: Cătră Ion, Sfântu’ Ion: - Ce stai, Ioane
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Viitorul ei soț”...treacă-meargă...dar „viitorul lor tată”...aici catastrofa! Imre n-a zis nimic. Părea netulburat. A servit masa, a spălat vasele, a culcat copiii și și-a împachetat lucrurile. N-a cerut explicații. În dormitorul Dianei...era mare veselie! A lăsat cheile pe masa din sufragerie și s-a întors la casa părinților lui. A doua zi, “noua familie” a plecat la mare. Abia la micul dejun copiii au înțeles ce se întâmplă. Pe drum și acolo au vorbit
UN TATĂ... SPECIAL! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344474_a_345803]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > SFÂNT PENTRU O ZI! Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului “Moș Nicolae” este sărbătoarea copiilor, este ziua cadourilor pentru copii, a bucuriei și a veseliei. Mai precis, în noaptea de 5 spre 6, se spune că Moș Nicolae vine la fereastră și pune în ghetuțele copiilor dulciuri și alte daruri. Este o sărbătoare a creștinătății, dar nu numai. În copilărie, toți îl așteptam cu nerăbdare
SFÂNT PENTRU O ZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344510_a_345839]
-
a rămas adânc întipărit în conștiința și ființa neamului românesc. Au fost momente de neuitat încărcate de adânci sentimente de emoție, lacrimi, bucurie și fericire deplină, saluturi și îmbrățișări frățești și camaraderești, însoțite de țipete și urlete de bucurie și veselie. Oamenii aveau în ochi râuri de emoție și fericire. Se îmbrățișau unii cu alții, dansau o „horă mare“. În inima celor prezenți vibra inima întregii țări, iar pe buzele tuturor era un singur și drag cuvânt: ROMÂNIA. „Domnea peste tot
VENIŢI LA ALBA IULIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344544_a_345873]
-
colac, cozonac, jin ars și cu o urare proprie: „Bine-mi pare c-ați venit,/ Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie mare.” Căsuța din Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
poiana înflorită, de fagi mândri, străjuită, Primăvara cântă-n strună, florilor de ,,ziua bună!,, Și-n pădurea fermecată, roua clipei din petale, Curcubee mii arată și-n privirea dumitale. Pretutindeni e-armonie. Verdele e-un împărat Ce-a sosit cu veselie și cu floare-ncoronat. Primăverii se vrea mire.Cântă în privirea lui Toată floarea câmpului, iar în ochii ei, uimire! Din adâncuri, de lumină, legănată-n al lui cânt Ivesc susur de izvoare, primăverii șipotind. Din mireasma revărsată peste zări, cu
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348074_a_349403]
-
prieten a stat lângă mine și mi-a dictat ... Pe prundișul Dâmboviței rucărene o ceată de copiii își încochelează voioșia la Podul Negru ... Cu Căpitanu-n spate și Cuculețu-n coastă cetașii își măresc numărul la Podul de Peste Vale și-și împlinesc veselia pe la Podișca de sub Vârful Crucii și Ghimbav. De-acum, începe joaca noastră cu zbatul chetrei pe apa în curs, cu grija-n mersul pe buștenii rătăciți, aruncatul de bolovani mărioci, ori cu dibăcia prinsului de zglăvoci lenevoase. Toți eram în
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
se transformau în îngeri bărbați și berzele în îngeri femei. Aveau părul lung inelat și fețe frumoase. La auzul trilului de păsărele din copaci se apropiau de oameni și împreună cu ei, făceau cerc în jurul lalelelor, încingeau hora și chiuiau de veselie. De după copacii înalți și falnici, nici animalele nu se lăsau mai prejos și își făceau apariția zglobiu, alăturându-se îngerilor și oamenilor. Când păsărelele oboseau, atunci oamenii, îngerii și animalele începeau să cânte în locul lor. În apropierea unui lan de
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
le mângăie bătrânețile, să-i facă fericiți. Într-una din frumoasele zile însorite, stăteau în fața colibei lor de lemn. Ca de obicei, coborâseră câteva păsări și se transformaseră în îngeri. Oamenii, îngerii și animalele se amestecaseră în horă si era veselie mare, ca întodeauna. Dar Maria era tristă. Parcă n-ar fi văzut si n-ar fi auzit nimic din trilul păsărelelor și veselia ce era în jurul lor. Văzând-o așa, Ion o întrebă: - Marie, draga mea, de ce ochii tăi frumoși
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
câteva păsări și se transformaseră în îngeri. Oamenii, îngerii și animalele se amestecaseră în horă si era veselie mare, ca întodeauna. Dar Maria era tristă. Parcă n-ar fi văzut si n-ar fi auzit nimic din trilul păsărelelor și veselia ce era în jurul lor. Văzând-o așa, Ion o întrebă: - Marie, draga mea, de ce ochii tăi frumoși care văd tot și urechile tale care aud totul, nu văd și nu aud nimic acum? - Pentru că ochii mei nu vor să vadă
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
nouă. Uită-te în jurul nostru, ce frumos este! Păsărelele din pomi ne alină auzul cu trilul lor duios și lalele sunt atât de frumoase! Berzele și vulturii coboară jos, se transformă în îngeri și uite și tu, mă’ Ioane, câtă veselie e în jurul nostru! Toți oamenii și toate animelele joacă și totul este atât de frumos. Doar un singur lucru ne lipsește ca să fim pe deplin fericiți. - Dar ce să ne lipsească, Marie? Spune-mi tu mie și eu merg și
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
voastră de-a fi părinți, se va îndeplini. - Nuu, nu venim noi, că suntem bătrâni și ne dor picioarele. Dar promitem că nu vom mai nesocoti voința Domnului. Acum ne vom uita și noi. Ne vom bucura de muzică, de veselia și frumusețea Țării Lalelelor, că ele își fac loc până la inima noastră, spuse și Ion. - Bine dragii mei, cum doriți voi, să faceți întocmai cum am zis eu, nu altfel. Și acum, eu vă las și mă duc la horă
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
să scapi de ei sau puradeii lor care ți se agățau de haine și nu te lăsau până ce nu le dădeai ceva de pomană. Totul se desfășura conform unui protocol foarte bine pus la punct. Mâncarea, băutura la discreție, muzica, veselia se extindea pe măsură ce timpul trecea. Era o noapte minunată, atmosferă, totul în aer liber sub acoperișul cerului înstelat și a lunii care avea un aspect deosebit la acel început de lună. Numai că spre ziuă, tot și-au dat în
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
de uramt,cum facem la noi în sat, „ALIANȚĂ și SPERANȚĂ la crâșma lui badea CLEANȚĂ”. Drept vă spunem și probăm: Beți suntem, dar în stabă nu ne dăm. Cu aleasă stimă și-o țuică de la slăvină!... Vă salut cu veselie, ILIE STRĂGĂLIE. ALIANȚĂ-VESELIE!... La nea Pârvu,-n prăvălie, La opt fix, ca la trompet: Adunarea la bufet; Ca s-o dea pe veselie! Moș Ilie, Străgălie Nu-i arde de bășcălie, Aere-un of... Cum să mai tacă?!... Când guvernu
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
dar în stabă nu ne dăm. Cu aleasă stimă și-o țuică de la slăvină!... Vă salut cu veselie, ILIE STRĂGĂLIE. ALIANȚĂ-VESELIE!... La nea Pârvu,-n prăvălie, La opt fix, ca la trompet: Adunarea la bufet; Ca s-o dea pe veselie! Moș Ilie, Străgălie Nu-i arde de bășcălie, Aere-un of... Cum să mai tacă?!... Când guvernu` e pe creacă Și cu păhărelul închină: - Vinu-i bun de la slăvină, Dar o țuică aromată... Prună veche, descântată, Dacă-o bem de dimineață
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
discuta?! După șpriț noi ne trezim..., așa este măi băieți? dar ai noștri guvernanți... totdeauna sunt cam beți, a mai zis moșu ILIE, și-a luat draga pălărie, și punând-o pe sprânceană, cu ochii la damigeană, a urat cu veselie: „vă salută STRĂGĂLIE!” Băieți, mâine la apel, prezenți!!! La noi nu sunt repetenți... ALIANȚA ne unește, și țuica ne-ntinerește!... Referință Bibliografică: SCRISOARE DESCHISĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1159, Anul IV, 04 martie 2014. Drepturi
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
Acasa > Cultural > Traditii > SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ȘI EUROPEAN Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sărbătorile de iarnă constituie un prilej de bucurie și veselie pentru toți românii, fie că sunt bogați, fie că sunt săraci. Perioada sărbătorilor de iarnă oferă minunata ocazie de reuniune a familiilor, de întâlnire la o poveste cu rude, prieteni, cunoscuți. Însă de acestea sunt legate o mulțime de povești
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
măi flăcăi, Hăi, hăi..... !!! Iar în trecere prin lume Iți doresc să ai un nume..., Să fi OM de Omenie. Omul bun și omenos, Are-n viață ce-i frumos ! Ia mai mănați măi flăcăi Clinchete de zurgălăi Alai mare, veselie, La tot omul bun să fie ! Am plecat că vine Anul Și m-oți bate cu toptanul! De v-a plăcut urarea, Vă las contul meu mai jos Ca să am și eu folos ! LA MULȚI ANI !!! Noroc în toate, Mult
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
salariați. Și atunci 98,95 miliarde euro datorie : 3 milioane salariați = 32.983 euro/ datorie pe cap de salariat. Nu trebuie să mai adaug că nici un cap de salariat nu a fost consultat când liderii noștri au contractat într-o veselie datoriile și nici nu s-au întrebat cât (mai) poate să suporte acest cap de salariat român corvezile. Am luat în calcul salariul mediu actual din România de circa 350 de euro: 32.983 euro datorie pe cap de salariat
QUO VADIS ROMANIAE? de ION UNTARU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347687_a_349016]
-
tocmai de aceea un uimitor actor profesionist - altminteri locul său, firește, nici n-ar fi la „Tănase”. Tânăr și totuși tumultuos fără stângăcii sau fantezii cu elan necondiționat, deopotrivă stăpânit în fața căderii în manifestări imature. Pare suficient de predispus la veselie, la gesturi necomplicate, încât să fie adorat de tineri, dar și agreat de publicul spectator mai îmbrumat de toamne putând să creeze în scenă sau pe platou o atmosferă de căldură familială - pe micul ecran o face în modul desăvârșit
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
grupul de dans “ROYA”, formația “Ghiocelul”, ansamblul “Dumbrava”, grupul de dansatori bulgari “Roșa”, UGA Ballroom Dancers, formația de instrumentiști condusă de Țucu Stoica; și soliștii de muzică ușoară Dan Buturcă și Victor Cepoi. Savuroasele mâncăruri tradiționale românești, prăjiturile alese și veselia au fost prezente din plin și pe gustul tuturor celor prezenți. Muzeul Portului românesc realizat anul acesta prin iscusința d-nei preotese Diana Acsente ne-a adus aminte încă o dată de frumusețea, simplitatea și unicitatea portului nostru popular. Așteptați de publicul
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Când glăsuiește cântec Loredana Groza, până și morocănosul cu cerul gurii negru ca fundul iadului se întoarce la veselie! Iese din durere și suferință cel ajuns la lacrimă, se curăță de mânie și răutate cel din brațele urii. Loredana Groza e iubita dintâi și iubita statornică a fanilor care, după gândul lor, au viața înveselită și înfrumusețată de muzica
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]