1,974 matches
-
și frecvența respiratorie; se atenționează permanent elevii asupra pozițiilor incorecte adoptate pe durata întregului program școlar și se solicită și exemplifică corectarea acestora; se recomandă și părinților supravegherea și atenționarea copiilor ori de câte ori constată adoptarea unei poziții incorecte; se verifica adaptarea vestimentației copiilor la condițiile atmosferice, acordând o atenție specială încălțămintei, care trebuie să fie elastică, lejeră și să favorizeze menținerea bolții plantare; se efectuează, minimum de două ori pe an, de către cadrul didactic sau în colaborare cu cabinetul medical, examinarea somatoscopică
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
Sorlin, 208 p. Colecția ESEURI DE IERI Șl DE AZI • Breviarul nebuniilor curente, Luca Pițu, 312 p. • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Al. Călinescu, 200 p. • Cultul Eroilor, Thomas Carlyle, 272 p. • Despre libertate, Lord Acton, 270 p. • Filozofia vestimentației, Thomas Carlyle, 282 p. • Fragmente dintr-un discurs incomod, Luca Pițu, 225 p. • Imposibila neutralitate, Gh. Grigurcu, 460 p. • În căutarea maestrului, George Bălan, 256 p. • Ironia, Mircea Doru Lesovici, 384 p. • Jurnalul de călătorie al unui filosof vol. 2
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
el se cuvine a fi semnalat prin faptul că leagă, ca un pandant, creația lui Camil Petrescu de cea a lui Liviu Rebreanu și a "proustienilor" Hortensia Papadat-Bengescu și Anton Holban. Devenind bogați, Ștefan și Ela au păreri opuse în privința vestimentației. De aici și impresia soțului că femeia iubită a devenit, subit, frivolă și snoabă. În fond, reproșurile Elei ne apar întemeiate, costumele lui Ștefan sunt nu numai demodate, dar și roase la mâneci, iar pantofii sunt scâlciați. Ținuta, cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
2.3. Etapa de vârstă 16-18 ani 2.3.1Caracteristici fizice O caracteristică importantă este relația pe care adolescentul o stabilește cu propriul corp În transformare. Corpul este suportul privilegiat al personalității și, În aceste condiții, asistăm la excese În privința vestimentației, coafurii, machiajului. Look-ul este o modalitate de afirmare, de impunere a personalității, ca o carapace sub care se ascund multe neliniști și temeri. Mulți adolescenți ating În această perioadă parametrii maturizării fizice și, virtual, aproape toți Își Încheie puseul
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
etc.), pe baza unui grafic oficializat. Examinarea ținutei clasei pentru lecție: ținuta sălii, dar și a elevilor. Un profesor care se respectă și respectă pe elevi, îndrumă clasa către ordine, igienă, chiar estetică a sălii; de asemenea, el acordă atenție vestimentației și igienei acesteia. Acei profesori care își desfășoară activitatea în clasă ignorând aspectele educative ale acesteia, cu siguranța ei ignoră și calitatea procesului instructiv-educativ. Aspectele nereușite ale ținutei clasei nu trebuie să se transforme în prilej de “moralizare”, de pierdere
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
suverană ignoranță față de prezentul agrest. Regimul lui firesc este fantazarea estetă sau anamneza rafinată, pe care le practică cu scopul de a reitera acel spațiu-timp paradiziac al copilăriei și al adolescenței. Tot ce îl înconjoară, de la elementele de recuzită la vestimentație, practic toți indicii identitari care îl definesc poartă însemnele unei vetusteți purtate cu emfază drept herb existențial. Detectivul poartă "cel mai moale și fraged costum/ c-un înger brodat sub rever și cu nasturi uciși în mătasă", se ascunde în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Existența Parisului îi dizolva și îi conformează codului sau. Cei ajunși la Paris se deghizează în parizieni, copiindu-le costumele, manierele și, mai ales, felul de a vorbi, contopindu-se cu parizienii autohtoni. Femeile, în special, excelează în schimbarea identității, vestimentația sofisticată a secolului al XIX-lea ajutându-le în acest sens83. Identitatea Parizienei este sursa de confuzie și complexitate. Mai multe tipuri de opoziții și apropieri converg în delimitarea identității ei: femeia franceză/femeia străină, Pariziana/ provinciala, mondenă/alte clase
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de tip teatral proiectată pe scena unui român. Spectaculozitatea, vizualizarea și expresivitatea sunt semnele în care se recunoaște teatralitatea, în general [v.Pavis, 1991, p.365] și cea a Parizienei, în special. Strategiile de vizualizare a Parizienei sunt multiple: comportamentul, vestimentația, discursul, spațiile, ocupațiile. Femeia pariziana oferă un spectacol total că intrigă (de tip dramatic), acțiune (organizată că "lovituri de teatru"), portret (spectaculos), comportament (emfatic), receptare (epatarea spectatorului). Pariziana prezintă indici evidenți de teatralitate și invită la o receptare că o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul aparentelor se constituie din simbolurile de statut, vestimentație, casa, rituri, gesturi expresive. La punerea să în scenă, Pariziana nu face economie de mijloace. Totul se pune la bătaie: semnele (bijuterii, costume, maniere) și atmosfera (mister, obscuritate). Resursele spectacolului actualizează stratul ascuns al realității, care rămâne deseori implicit. Aparent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rolul de a-l simboliză, pentru Stanislavski problemă centrală este cea a expresivității actorului. Dominantă vizuală devine principiu generator al constituirii imaginii scenice și, prin această, al dezvăluirii căilor imaginarului în opera de artă. Femeia oferă un spectacol definit de vestimentație și cadru. Importantă imaginii face ca aparențele să fie miza cea mare a femeilor. Femeile din clasele superioare, aristocratele și burghezele, sunt destinate scenei lumii, substitut al Curții, si se conduc după eticheta impusă de modă. Pariziana se plasează în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și interdicțiile majore de altădată. Goana nestăvilita după plăcere, proprie jumătății a doua a secolului al XIX-lea, apropie de asemenea clasele. Fenomenul neliniștește moraliștii, deoarece femeile oneste, gândindu-se să-și aducă înapoi soții, lupta cu curtezanele, împrumutându-le vestimentația, ținută. La Paris, constată contesă Dash în 1883, sunt mult mai multe femei greu de definit decât în alte orașe ale Franței. Dacă în provincie ele formează grupuri distincte, în capitala gradul de întrepătrundere este mult mai mare [p.163
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că semnul epocii este confuzia, iar la baza acestei confuzii este o ruptură între lucruri și discursuri, idei, valori și semne care sunt in reprezentare. Pariziana circulă cu ușurință între diferite spații, jucând diferite roluri, modificându-și ocupațiile, manierele, temperamentul, vestimentația, adaptându-se sau devansând epoca să. 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului Limbajul este cartea de vizită a personajului, expresia lui etnică, socială, geografică, profesională, genurială. Ion Manoli [1979, p.69-101] subliniază că determinarea lingvisticului nu este suficientă pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
naștere sau la morga, loc recurent în literatura timpului) etc. [v.Hamon, 2001, p.195-196]. Corpul poate fi descris în învelișurile sale (piele, îmbrăcăminte, casa, spațiu social de rituri și ritualuri), care se influențează reciproc: mediul influențează și modelează corpul, vestimentația mulează corpul, obiceiurile formează și deformează corpul, parfumul corpului impregnează casă și haină etc. [ibidem, p.186-187]. Corpul este pus în scenă și dezvăluie multiplele excitații ale modernității: modă, jocul, succesiunea imaginilor și toate fantasmagoriile. Pariziana exploatează teatralitatea corpului său
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Muchembled, p.114], care implică mai multe piste de cercetare, prin care modă este considerată ca un semn al timpului, un cod social și cultural, o marcă individuală, un semn de artă, un limbaj sentimental [v.Barthes, Bondi, Haidberg, Favrichon]. Vestimentația evoluează în timp (fenomenul modei), se modifică în spațiu și se impregnează de senzații personale. Ea păstrează o semnificație neschimbată prin raportul față de altii (a părea), prin raportul față de altul (dorința), prin raportul față de sine (identitate) [v.Favrichon, p.8
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
toaletă sunt suficiente pentru a instrui cititorul asupra condiției sociale a personajului, epocii și vârstei sale. Nimic nu diferențiază mai superficial și persistent clasele și sexele 389 decât toaletă; cea din secolul al XIX-lea le diferenția destul de puternic. Niciodată vestimentația nu a fost utilizată mai mult decât în perioada cercetată pentru a ilustra conformitatea sau subversiunea [v.Higonnet, 2002, p.344]. Filosofii și moraliștii au văzut în modă distincția pe care aceasta o aduce între être și paraître. "Ea produce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la garderobe, grande chambre tendue de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois de roșe, où se trouvait pendue l'armée des robes" [Zola, La Сurée, p.247]. Ele sunt asemuite unei armate, sugerându-se ideea că vestimentația este o armă de seducție. Între 1880 și 1890 modă s-a schimbat mult, abandonând mașinăria complicată și sofisticată pentru o siluetă mai naturală, care nu mai este sculptata de haină, ci haină este ajustata la corp. Cu cât mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
faille. Alors, leș dames qui se trouvaient là parurent seulement apercevoir la robe. Oh! délicieuse, vraiment délicieuse! Elle sortait de chez Worms" [Zola, Une page d'amour, p.235-236]. Niciodată femeile franceze n-au avut un cult mai mare al vestimentației. "Leș conciliabules se tenaient dans le salon bouton d'or. On y passa des après-midi entiers à arrêter la forme d'une jupe. Worms fut convoqué plusieurs fois" [Zola, La Сurée, p.340]. Referințele la haute couture sunt numeroase. Saccard
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
réjouit"[apud Chevalier, p.356]. 100 Cum arată în monografia Portretul literar Silviu Angelescu [1985, p.39-40], portretul este o figură ce conjuga prozopografia (termen desemnând în retorica clasică portretul fizic al personajului), care include descrierea corpului, figurii, semnelor particulare, vestimentației, podoabelor, trăsăturilor dinamice, cu etopeea (termen desemnând în retorica clasică portretul moral) spiritul superficial/profund, cultivat/necultivat, ironic/tolerant, aspect mobil/inert, particularitățile (comportamentale, de limbaj sau atitudine), curajul/prudență/lașitatea, sobrietatea/liberalismul, sinceritatea/ipocrizia, viciile/virtuțile. Într-o apariție
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
avec le bouț de son pied sur un coussin, tranquille comme une œuvre d'art de délicatesse" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]. 111 La fel ca în cazul omologului său masculin dandy-ul -, impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversatie, un joc, o plimbare, un bal, are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere" [v.Babeți, p.191]. 112 "M. Toutin-Laroche (...) compară
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
apreciat cursul de Istoria limbii române al profesorului Vasile Arvinte, iar cu doamna Teodorescu am făcut și seminarii și cursuri de gramatică. Era persoana pe care noi o consideram cea mai inteligentă, distinsă, cu maniere, elegantă în fond și în vestimentație. E.M.: A păstrat și la generația noastră această imagine și această percepție. Pentru grupul de studenți căruia îi aparțineam, de fapt, atât d-na Teodorescu, cât și d-voastră însevă, aparțineați aceluiași tip de feminitate academică, care poate fi definit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Andriescu, în succesiunea lui Gh. Ivănescu. E.M.: Pe vremea aceea, Al Andriescu era mai mult un scriitor, decât un universitar... Dumneavoastră ați terminat de fapt... E.S.: În 1956. Să știți că în perioada aceea era singur, era boem, avea o vestimentație cam neîngrijită. E.M.: Neîngrijită?!!! E.S.: Da, neîngrijită, era nepăsător cu înfățișarea, ca un veritabil boem. Îmi amintesc că purta niște pantofi cu tocurile scâlciate... Era tot timpul obosit, avea nopți pierdute în anturajul unor prieteni de la Iașul literar, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la ce oră te trezești dimineața? 1 În drept, principiul in dubio pro reo, potrivit căruia orice îndoială operează în favoarea inculpatului. (n. trad.) 2 În lagărele naziste, kapo erau deținuții desemnați să comande altor deținuți. (nota trad.) 3 Piesă de vestimentație masculină purtată în jurul taliei pentru a ascunde sexul. (n. trad.) 4 pech sau pog denumesc, în limba vorbită în regiunea occitană din Pirineii Orientali, un vîrf de munte.(n. trad.) 5 Tobă; instrument muzical tradițional african și hispanic (n. trad
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
modernă a literaturii, Al. Călinescu, 200 p., 35.000 lei • Cultul Eroilor, Thomas Carlyle, 272 p., 36.000 lei • Despre libertate, Lord Acton, 270 p., 80.000 lei • Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol, 320 p., 199.000 lei • Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle, 282 p., 35.000 lei • Fragmente dintr-un discurs incomod, Luca Pițu, 225 p., 72.000 lei • Imposibila neutralitate, Gh. Grigurcu, 460 p., 32.640 lei • În căutarea maestrului, George Bălan, 256 p., 33.500 lei • Ironia, Mircea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
femeia care apare într-o litografie, Afișul celei de-a opta Expoziții a lui XX (1891), ceea ce sugerează caracterul emblematic al dominantei posturale. Este vorba de o eleganță împinsă spre severitate fără a deveni austeră, care se precizează atât prin vestimentație o rochie albă care se închide până aproape în dreptul bărbiei și ascunde complet picioarele, după canonul modei din epocă -, cât și prin gestualitate sau, mai degrabă, prin atitudine. În toate cele trei cazuri menționate, femeia ține unul dintre brațe pe lângă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
implicațiilor psihanalitice caracterul litigios al prezenței feminine, atracția răului fiind dublată de imaginea lilială, angelică a femeii al cărui veșmânt o închide ca într-o armură inexpugnabilă. În Un înger (1889), imaginea androgină a îngerului este speculată și la nivelul "vestimentației". Dacă partea de sus a corpului este îmbrăcată într-o platoșă, în schimb, partea de jos se aseamănă unei rochii. Partea mediană este subliniată de un cordon-centură legat într-un nod feminin prelungit cu un fel de eșarfă. Două flori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]