1,402 matches
-
sistem electoral proporțional; echilibre neo-corporatiste și acorduri, mai mult sau mai puțin formale, în privința unor teme de politică economică, între guvern și grupurile de interese (în special între sindicate și asociații antreprenoriale); descentralizarea puterilor și structuri federale; constituție; puterea de veto acordată minorităților. Avantajele distincției dintre cele două modele polare sunt evidente. În comparație cu tipologiile tradiționale, numărul informațiilor eliminate este semnificativ mai mic pentru că se iau în considerare mai multe dimensiuni; se pot combina datele cantitative cu cele calitative, câștigându-se în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
configurează o "colonizare" a diferitelor sectoare ale administrației, ale afacerilor și ale sindicatelor de către oficiali [Finer, 1962, 251 urm.]. Nordlinger face diferența dintre militarii moderatori, militarii gardieni și militarii guvernanți [Nordlinger, 1978: 51-57]. În primul caz, militarii au putere de veto; sunt un grup de presiune puternic și politizat, capabil să intervină pentru a destitui guvernul în funcție; obiectivul lor politic principal fiind menținerea status quo-ului și a ordinii. În America Latină, acest tip militar de regim, s-a transformat într-o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Instituțiile care asigură existența drepturilor civile sunt structurile judiciare. Dezvoltarea curților de justiție și a procedurilor în procesele civile, penale și administrative permit apărarea și garanția reală a drepturilor "cetățeanului" în condiții de egalitate. Elementul politic privește obținerea vreptului de veto sau de participare la exercițiul de instaurare a puterii politice (electorat pasiv și activ). Instituțiile care se dezvoltă în mod corespunzător sunt toate instituțiile reprezentative, locale și naționale. Elementul social privește "toată gama de elemente, de la un minim de bunăstare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la cooperare și obțin sprijinul adepților sau (în accepțiunea lui Lijphart) a "sub-elitelor" activiștilor (în context apolitic, cu participare scăzută la nivel de masă). La nivel instituțional, democrațiile consociative sunt caracterizate de guverne cu coaliții largi; existența unor mecanisme de veto este menită să asigure rolul minorităților în procesul decizional și la aplicarea principiul proporționalității în toate împrejurările relevante (exercitarea votului, nominalizările în administrație, distribuirea resurselor publice, gestionarea diferitelor segmente ale societății). Analiza lui Lijphart și a altor autori care s-
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
titularului puterii executive. Acesta îl poate convoca fie în anumite momente precise prevăzute de constituție, fie atunci când circumstanțele o cer, pentru a abroga sau a adopta legi. Pentru a împiedica legislativul să devină despotic, Locke acordă puterii executive dreptul de veto asupra hotărârilor luate de parlament. Dar nu trebuie să deducem de aici că executivul ar prevala asupra legislativului, pentru că "puterea de a întruni și suspenda legislativul, încredințată executivului, nu îi dă executivului o superioritate asupra acestuia, dar înseamnă că acestuia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de schimbare în general este proprie omului, care simte nevoia identității, care are nevoie de repere mai mult sau mai puțin stabile la care să se raporteze. > De multe ori, rațiunea și judecata -uncționează ca niște cenzori cu drept de veto contra actelor creative. Dotat cu intelect, omul încearcă să introducă ordine după principii apriorice și -ormale în diversitatea realului, implicând concepte, reguli, legi, concepții despre lume și viață. > Judecățile critice constituie, de cele mai multe ori, -actori de sterilizare a ideilor noi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
de departamente - cea legislativă de Adunarea obștească - iar cea judiciară, de instanțele judecătorești; modernizarea prin uniformizare și simplificare a sistemului financiar, introducerea unui impozit unic perceput semestrial și a unei stricte evidente statistice; desființarea categoriilor privilegiate de contribuabili; dreptul de veto executiv; organizarea și remunerarea pe baze profesionale a serviciului civil și promovarea pe merit; posibilitatea de a controla legalitatea unei arestări prin obligația de a aduce deținutul în fața unui judecător într-un interval de timp restrâns; înființarea unui sistem educațional
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
juridice din documente - care nu definesc concepte ce stau la baza statutului internațional al Principatelor: autonomie, suzeranitate, protectorat - au făcut ca multe dintre prevederile regulamentare sa rămână doar pe hârtie. Separarea puterilor, în condițiile în care domnitorul avea drept de veto, dar nu putea dizolva Adunarea decât cu asentimentul St. Petersburgului, iar Adunarea avea prerogativa votării bugetului, dar nu-l putea demite pe domnitor decât cu consimțământ rusesc, se transforma în „opoziția puterilor”, care putea duce la o reductio ad absurdum
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tocmai prin faptul că nu admite sinteza în concret. În tezele dogmatice, sinteza antinomică e postulată în transcendent, în dezacord cu concretul. "Cu ajutorul concretului, spune Blaga, se poate foarte bine concepe sinteza antinomică "neexistență-existență=devenire". Dar același concret opune un veto definitiv și categoric unei sinteze dogmatice de un conținut ca acesta: "o substanță poate să piardă substanță și totuși să rămână întreagă". Paradoxiile dogmatice sunt paradoxii nu numai pe plan logic, precum cele dialectice, ci și față de concret. Soluția paradoxiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
George al II-lea. Nevorbind defel engleza, preferînd să rămînă alături de electoratul lor hanovrian, interesîndu-se mai ales de politica externă și de armată, ei lasă pe miniștri și Parlamentul să guverneze și nu se folosesc niciodată de dreptul lor de veto în proiectele de legi de la Westminster. Aceste împrejurări întîmplătoare, adăugate tendințelor care s-au manifestat în secolul al XVII-lea, creează în secolul al XVIII-lea o tradiție de diminuare a puterii regale, compensată prin rolul tot mai mare al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Puterea executivă este încredințată regelui, declarat scutit de responsabilitate și inviolabil. Întreaga responsabilitate revine celor șase miniștri, cărora Adunarea poate să le ceară socoteală de toate acțiunile și care trebuie să contrasemneze toate hotărîrile regale. Regele se poate opune prin veto la aplicarea unei legi votate de Adunare, dar numai timp de două legislaturi. În schimb, nu este consultat în problemele financiare, i se interzice convocarea trupelor, iar puterea judiciară îi este retrasă. Puterea regelui fiind astfel limitată, în virtutea noilor principii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pur tehnice în organizarea și administrarea alegerilor, încurajării inițiativelor societății civile pe bază de parteneriat, încurajării presei independente. Dar am lăsat întotdeauna la latitudinea beneficiarilor acelui proiect să stabilească felul în care doreau să atingă anumite obiective. Singurul drept de veto pe care l-am avut a fost de a nu lăsa fondurile de care eram responsabil să fie investite în inițiative nedemocratice, în interes de partid sau de grup. Același lucru am încercat să-l fac și în anii în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Marie să și-l pună la bătaie curând. Căci Pietro, care se arătase până atunci atât de nerăbdător, devine dintr-odată mai stăpânit. Rudele sale strânseseră informații în legătură cu familia Bashkirtseff, iar acum se opuneau din răsputeri oricărei intenții matrimoniale. Acest veto a fost de ajuns pentru a ațâța flacăra Mariei. Hotărâtă ca de data aceasta să câștige potul, Marie se pune pe ea însăși în joc, își pariază propria persoană. Pune la punct un întreg "sistem" de seducție, face tot soiul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fim foarte atenți la ce se petrece acolo pentru simplul adevăr că incendiul din casa vecinului te poate frige și pe tine. 2. Kosovo. Și aici se spune că s-ar fi ajuns la un compromis. Rusia ar renunța la veto în Consiliul de Securitate când se va discuta Planul Ahtisaari, care prevede independența de facto a provinciei punând trei condiții: un moratoriu de doi ani în ceea ce privește aderarea Kosovo la ONU, trupe rusești în enclavele sârbe și neaderarea la NATO a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
balanța în favoarea ei ar putea fi înclinată de o țară influentă ca Italia, care a privit Albania, deseori, ca pe un fel de teritoriu al ei de dincolo de strâmtoare. Mai clară este situația Macedoniei: nu se poate. Atâta timp cât Grecia opune veto, iar Macedonia refuză să-și schimbe numele (sau invers) nu cred că această fostă republică iugoslavă va intra în NATO. Cine are dreptate Grecia sau Macedonia este o altă problemă, de care mă voi ocupa cu altă ocazie. Marea dilemă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ani, una din cele mai bogate țări ale Europei. Ea era cel mai puțin îndreptățită să voteze împotriva Tratatului. Reacția ei este tipică pentru țările mici. Irlanda se teme că unele prevederi din Tratat cum ar fi dispariția dreptului de veto ar așeza țările mai mici la remorca celor mari în cadrul UE. Sigur că o asemenea prudență este necesară, dar ea nu justifică gestul exagerat al irlandezilor, care tulbură, pentru o perioadă, apele în UE. Însă, majoritatea reacțiilor țărilor membre și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a Osetiei de Sud? Ceea ce se întâmplă azi în Osetia are legătură cu Kosovo în sensul mai sus arătat -, iar Rusia poate oricând să se prevaleze de Kosovo ca de un precedent. Nemaivorbind de faptul că Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate și o mare influență în organismele internaționale. În acest context, mă gândesc ce-o fi fost în capul lui Saakașvili când s-a hotărât să atace Osetia se Sud? Georgia a pierdut războiul cu Abhazia,în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
limitate. Acestea cuprind pe de o parte un Comitet al Miniștrilor, format din miniștrii Afacerilor Externe sau din adjuncții lor care deliberează cu ușile închise și votează în unanimitate în toate cazurile importante (ceea te presupune un adevărat drept de veto pentru fiecare stat membru), și o Adunare Consultativă, cu sediul la Strasbourg, formată din delegați desemnați de parlamentele naționale. Altfel spus, contrar speranțelor nutrite de conducătorii mișcărilor pan-europene, nu este vorba nici de o uniune, nici de o federație
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și a procedurii de decizie. "Compromisul de la Luxemburg" stipulează într-adevăr că regula votării în unanimitate este necesară din momentul în care un stat consideră că interesele sale prioritare sînt în joc. Altfel spus, fiecare țară are un drept de veto, ceea ce nu este deloc în spiritul textului semnat la Roma în 1957. Drumul spre supranaționalitate este deci barat pentru multă vreme. Legătura stabilită de fondatorii Europei celor Șase între integrarea economică și viitorul uniunii politice supranaționale este întreruptă în favoarea viziunii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
puțin industrializate din blocul socialist, într-o situație de inferioritate față de țările mai dezvoltate din estul european ca RDG, Ungaria sau Cehoslovacia. De aceea, în timpul Conferinței la nivel înalt al țărilor din CAER din iulie 1963, Gheorghiu Dej opune un veto formal acestui proiect care, dacă ar fi fost adoptat, ar fi conferit acestei organizații o autoritate supranațională. Prin gestul său, Dej îl obligă pe Numărul Unu sovietic să bată în retragere și dă într-un fel semnalul începutului dezagregării sovietice
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
În alte părți există uneori o ponderare în favoarea componentelor mai mari; așa se întâmplă practic în toate federațiile noi, în special în Germania. În același timp, în unele state federale, constituția însăși dă guvernării federale puteri de "intervenție" sau de veto. Astfel, centrul se poate amesteca în deciziile entităților componente și în alegerea oficialilor. În unele cazuri, ea specifică și că nu vor exista servicii administrative separate. Dacă adăugăm și faptul că aria de competență a organelor componente poate fi treptat
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt cel puțin negative, de către guvernul central, în timp ce acest lucru nu se întâmplă în anumite state unitare. În India există o putere de intervenție federală în situații de urgență, în timp ce în unele state federale din America Latină, centrul are drept de veto în numirea atât a guvernatorilor sau a altor agenți executivi ai federațiilor. În Marea Britanie, Franța și țările scandinave, pe de altă parte, organele locale au autonomie completă în privința numirii decidenților; guvernul central nu are niciun control asupra numirii personalului. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
luării deciziilor publice. Doar câteva puteri sunt cu adevărat transferate (adesea lent) unei autorități centrale, iar aceste transferuri sunt însoțite de garanții pentru statele membre, precum reprezentarea lor în Consiliul de Miniștri, cerințe vizând majorități speciale și chiar dreptul de veto în unele cazuri. Supranaționalismul este prin urmare "intermediar", dar de această dată între modelele confederal și federal. În același timp, Comunitatea Europeană sau Uniunea Europeană are un set de instituții extrem de dezvoltate, care imită în multe sensuri instituțiile federale, deși mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nivelul politicilor generale, activitățile legislatorilor trebuie avute în vedere într-un context mai amplu. Trebuie să ținem cont de două caracteristici generale. În primul rând, legislativele au adesea un impact pe față, dar mai ales pe ascuns, prin dreptul de veto. Chiar dacă nu sunt capabile să influențeze în mod semnificativ proiectele de lege prezentate de guverne, ele au adesea un rol în a împiedica guvernele să lanseze anumite politici. Nu se poate măsura cu precizie gradul în care executivul se autocenzurează
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
societățile dezvoltate, forțele armate își folosesc influența și acționează ca un grup de interese; acolo unde, ca în cazul Statelor Unite, legislativul este puternic și capabil să acționeze fie pentru a iniția legislația, fie cel puțin pentru a o bloca prin veto, forțele armate operează atât asupra legislativului cât și asupra executivului. La cealaltă extremă, în societățile subdezvoltate precum unele monarhii tradiționale, grupurile asociative sunt slabe, iar grupurile comunitare precum triburile sau grupurile etnice sunt puternice, așa cum am văzut în capitolul 7
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]