436,616 matches
-
avant la lettre!) a lui Novalis: "Asta nu înseamnă nici a vedea, nici a auzi, nici a simți; ci o combinație a acestor trei lucruri și mai mult decît suma lor; senzația unei certitudini nemijlocite, o vedere de ansamblu asupra vieții mele celei mai adevărate, mai personale". Versurile lui Miron Kiropol ne oferă la tot pasul o ilustrare a unui asemenea fenomen. În viziunea de ele dată, simțurile par a se revărsa din ființa auctorială într-un cadru obiectual, a-l
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
puri./ Această dorință de slăbiciune/ Mă atrage ca matricea ta./ Zi și noapte de absență,/ Membrele-mi sînt sfărîmate în arome./ Îmi sprijin sîngele la băutura ta,/ Străin ca florile/ Ce nu știu ale suferinței/ Zdrențe îngrozitoare" (Fără suferință de viață șvariantăț). Provocată prin extrapolarea "senzațiilor elective" ale eului, materia însuflețită ca și cea neînsuflețită se reîntoarce asupra emitentului liric în starea sa devalorizată, primordială, precum o foaie albă. Existența apare în sine, despuiată de atribute, ca o pură vocație, ca
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
său auroral, cîntec al vitalității inaugurale, al frumuseții ca o deșteptare din somnolența visului, o deșteptare, desigur, iluzorie. Căci frumusețea este ea însăși vis, un vis dotat, cum ar zice același Breton, cu o "rigoare meritorie", dar și "scut" împotriva vieții, mirobolantă orbire ocrotitoare: "Limpezi cîntăreți/ Ai celor dintîi lucruri,/ Cine printre voi e mai puternic/ Pe pieptul lui să mă culc,/ Viața să-mi acopere cu scutul?/ Zilele au această frumusețe/ Pe care nu pot să o uit/ În nici un
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
însăși vis, un vis dotat, cum ar zice același Breton, cu o "rigoare meritorie", dar și "scut" împotriva vieții, mirobolantă orbire ocrotitoare: "Limpezi cîntăreți/ Ai celor dintîi lucruri,/ Cine printre voi e mai puternic/ Pe pieptul lui să mă culc,/ Viața să-mi acopere cu scutul?/ Zilele au această frumusețe/ Pe care nu pot să o uit/ În nici un fel, au iarba/ Din vis abia dezmorțindu-se" (Această frumusețe...). Înaintarea în viziune a lui Miron Kiropol pare a echivala cu o
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
rog, pentru că tăcerea ta mi-e frate/ Pe care-l am, trunchi de ocean, pe brațe./ Exilat în caliciu/ îngenunchez printre mulțimile/ Imnului" (Către soare șvariantăț). Frate cu Fundoianu, cu Voronca, cu Virgil Gheorghiu, autorul Metopei e un împătimit al vieții ușor melancolizate din pricina prea marii sale intensități și din această pricină cochetînd cu imaginile crizei și cu tentațiile austerității, consemnate mai sus. S-ar zice că-n această îmbelșugare solară a sufletului ce se închină, oarecum panteistic, "omnipotenței" naturale, avem
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
ratingul. Cu diferențe minime în favoarea Pro. Tinerii preferă Pro, bătrînii Antena. Nivelul de instruire, superior la Pro (ca să priceapă glumele lui Garcea). Observatorul "fură" la start, la ora 19, trei minute. Dar la fix, telespectatorii migrează pe Pro. Înainte ca viața politică să ni se simplifice la două partide, iată, s-a simplificat televiziunea.
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
însemne?", mă somează ea, perplexă, să interpretez, într-un fel, simbolistica. Între rîs și plîns, aleg rîsul: Înseamnă că intrăm în NATO!" N-am supralicitat și nu i-am spus că, dacă nu intrăm în NATO, nu mai scriu în viața mea la "Ochiul magic"!
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
dar, cu siguranță, mai sinceră și mai atașantă, chiar dacă vădește uneori influențe eclectice, forțat sau stângaci asimilate (vezi Mr. Jones, Portocala mecanică etc) și recurge, uneori, la rezolvări & locuri comune: un tânăr, abia ieșit din adolescență, iubește muzica, crede că viața e frumoasă și vrea să cucerească lumea cu creațiile lui sincopate. Vitalitatea aceasta, care-i dă farmec, este diagnosticată, curând, ca fiind exaltarea unui maniaco-depresiv, drept pentru care familia, scoala & societatea se grăbesc să-l vindece de "nebunia muzicii" și
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
feminină, e de neconceput) din care se va elibera prin moarte; în comedia fantastică Julie's Geist a Bettinei Wilhelm hazardul împletește destinele a doua fete, dintre care una, devenită fantomă, o ajută pe cealaltă să-și găsească drumul în viață; în La Salamandre (faimosul film realizat în 1971 de Alain Tanner și prezentat în ciclul "Miracolul cinematografiei elvețiene"), povestea unei tinere muncitoare, acuzată că ar fi tras cu pistolul în unchiul său, este o ocazie pentru un ziarist și un
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
autodescoperirii, a autodefinirii și a autoevaluării, dar și a raportării la valorile, exigențele și experiența celor din jur, în dorința de a aparține unei comunități. Două tinere femei, cu părinți originari din Kosovo, dar născute, crescute și integrate activ în viața din Elveția, nu înțeleg de ce de ani întergi li se refuză cetățenia elvețiană (Beromuster); Coco, tânărul din Traum Frau, urmărit de Riniker cu aparatul de filmat vreme de doi ani, are aspectul fizic al unui bărbat, dar trăirile psihice ale
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
la șapte ani, după ce acest documentar distins cu diverse premii internaționale l-a făcut cel mai celebru transsexual din lume, el se sinucide. În schimb, tânăra toxicomană din Unterwegs zwischen Leben und Tod se bate cu îndârjire și dragoste de viață cu o boală necruțătoare - sida - și cu prejudecățile celor din jur despre drogați. Desigur, nu sunt prea vesele filmele elvețiene, iar atunci când vor să glumească umorul lor e negru și scrâșnit. Văzută prin filmele sale, țara lui Heidi e mai
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
1998). Înainte însă de a mă opri la poezia sufletelor, la cugetările asupra păcatului și asupra ispășirii lui, la semnificația amintirilor și, implicit, la semnificația "rădăcinilor", pe fundal moral-istoric și de poezie, consider binevenite cîteva date despre epica propriu-zisă a vieții lui Vintilă Horia. Sînt informații rezultate din conspectarea rezumativă a amplului "curriculum vitae", întocmit chiar de Vintilă Horia și publicat în întregime în numărul pe martie 1991, al Jurnalului literar, cu titlul Intelectuali români în exil. A parcurge acest document
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
București, Literele și Filosofia la Universitățile de la București, Perugia și Viena, cît și catedrele de unde se manifestă pe plan didactic, de la Buenos Aires în America de Sud, în Europa, Madrid, Paris, în alte centre universitare din Spania, Italia, din nou America de Sud, Santiago (Chile). Viața i-a fost pusă adesea sub semnul marilor pericole. După ce a plecat din țară ca atașat de presă și atașat cultural la Roma și Viena (1940-1944), cade prizonier și este tîrît în lagăre germane pînă în 1945, cînd este eliberat
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
solicitări pe plan mondial, pe care le satisface în ritmul omului organizat, care și-a însușit de foarte tînăr rigoarea și disciplina muncii. Peste toate își pune amprenta preocupărilor sale de literat, estetician, gînditor, moralist. Toate cuprind date revelatoare pentru viața interioară a scriitorului, pentru ideile și metoda sa de muncă. Că Vintilă Horia și-a transpus pe plan artistic experiența vieții, în aceste proze scurte, o dovedesc amănuntele care nu au mai cunoscut convenția transfigurărilor estetice, mai ales în Recviem
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
disciplina muncii. Peste toate își pune amprenta preocupărilor sale de literat, estetician, gînditor, moralist. Toate cuprind date revelatoare pentru viața interioară a scriitorului, pentru ideile și metoda sa de muncă. Că Vintilă Horia și-a transpus pe plan artistic experiența vieții, în aceste proze scurte, o dovedesc amănuntele care nu au mai cunoscut convenția transfigurărilor estetice, mai ales în Recviem în trei pentru un oraș dispărut și Cronica unui turn și a umbrei. Altfel, timpul acțiunii rămîne nedefinit, plutire între vis
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
de la încă posibila "răspundere față de prezent" (Ultimul Popescu). O realitate sub efectul "dorului". Este exemplul românului îmbătrînit dincolo de Ocean (Telefonul), care merge duminicile la biserica românească, stă la priveghi lîngă un mort, ca în România, cu găinile tot românește vorbește. Viața "de acasă" înflorește o dată cu numirea cîtorva personalități, în vreme ce orașul distrus de comuniști, continuă să rămînă viu, fiindcă " De fapt l-am furat și l-am dus cu mine peste mări și țări, l-am făcut foaie de carte" (Recviem în
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
sale ne-a informat că guvernul Năstase mai are de îndeplinit două condiții (pentru admiterea României în NATO, n. Cronicar): "limitarea accesului foștilor lucrători din Securitate la informații militare cu caracter strict secret și retragerea președintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, din viața politică românească". Nu punem la îndoială credibilitatea sursei cotidianului citat, dar că a devenit retragerea lui Nicu Văcăroiu din politică o condiție ultimativă din partea NATO e, parcă, exagerat. * "Fantoma lui Molan bîntuie Ministerul Educației" scrie shakespearian ZIUA. Cine e însă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
aduc o mare ofensa muritorilor nevinovați. Vreau să mă Întorc acasă, dar tabloul este sumbru: vagoane deraiate, un foc pustiitor/ Că un blestem ne-apasă spre vastul abator./ La geam se tot perinda farsori cu gușa mare/ Făgăduind belșugul din viața următoare. Pentru final este potrivit un fragment din piesă interpretată, cândva de neuitatul meu prieten, Gil Dobrică, celibatarul convins, care, răpus de boală să reîntors În Craiova natală, unde, s-a stins lent că o lumânare lângă rude și apropiați
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
Îngrozitor, Cutremurându-i, astfel le vorbește : 6. „Pe Împăratul Meu l-am uns chiar Eu Peste Sion”. Iar Unsul zice : „Iată, 7. Vestesc decretul Sau În lumea toată”. Căci zis-a Domnul : „Tu esti Fiul Meu ! Azi Ți-am dat viața, astăzi Te-am născut. 8. Pământuri și popoare Te așteaptă. Toiag de fier ținând În mâna dreaptă, 9. Le vei sfărâmă că pe un vas de lut”. 10. Deci, rege, tu, fii Înțelept și blând ! Și tu, judecător, fii Învățat
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
la-nceput. 5. Mă culc, adorm și mă deștept, căci Domnul E sprijinul meu tare. Și nu mi-i 6. Teamă de mii și zecile de mii Care-mi pândesc și-mi Împresoară somnul. 7. Ridica-Te ! Întoarce-ma la viață ! Loveste-i peste față pe vrăjmași, Zdrobește dinții lor mârșavi și lași, Împrastie-i În pulbere și ceață... 8. Mântuitor e Domnul. Stă de pază - Pe-alesii Săi Îi binecuvântează. 4 1. Raspunde-mi când Te strig ! Fă o minune ! Salveaza
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
-am greșit cuiva, de-am făptuit Fărădelege, daca-am răsplătit 4. Cu răutate pe cel pașnic ( Însă Chiar eu eram acel cu fata planșa Care-a iertat pe cel ce l-a lovit ! ), 5. Atunci vrăjmașii mei să m-asupreasca, Viața să mi-o culce la pământ, Să-și afle jos În pulbere mormânt Prea trecatoarea-mi slavă pământeasca ! 6. Scoala-Te, Doamne, În mânia Ta ! Raspunde-le potrivnicilor mei. Trezește-Te. Ajuta-ma. Pe ei La judecata cheama-i. Nu
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
despre meritele Adevărului în materie de artă și literatură și se lansează într-o filipică anticulturală demnă de anii '50. D-sa scrie negru pe alb: "Ei (literatorii) nu înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale, pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar atunci cînd ajunge la intersecție cu viața, cultura poate da naștere unui text despre ea care să-și
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale, pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar atunci cînd ajunge la intersecție cu viața, cultura poate da naștere unui text despre ea care să-și aibă locul în ziar. Simplu, dar greu de priceput, cînd mulți dintre distinșii noștri literatori arată a fi ceva mai puțin vii decît Marin Preda." Poate că orice comentariu
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
aibă locul în ziar. Simplu, dar greu de priceput, cînd mulți dintre distinșii noștri literatori arată a fi ceva mai puțin vii decît Marin Preda." Poate că orice comentariu e de prisos. Dl Popescu ar trebui lăsat să-și ducă viața de gazetar în compania textierilor și a guriștilor. Dintre literatori, d-sa se exclude, de altfel, singur și nesilit de nimeni. Mă simt totuși dator cu cîteva precizări. Cu puține excepții, publicațiile culturale sînt, ca și cotidianele, întreprinderi particulare, capitaliste
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
marile cotidiane din lume conțin pagini, fascicole și suplimente culturale; și în toate scriu literatori despre literatură, cum se întîmplă și la noi, astăzi ca și înainte de război. În fine, cultura, după părerea mea, se află permanent la "intersecție" cu viața, și nu doar cînd crede dl Popescu de cuviință. Ea nu poate lipsi (și nu lipsește) din ziare - ea, cultura, ca și "textul despre ea" - decît dintr-o înțelegere primitivă a misiunii presei. P.S. Ca să nu fie îndoială că ziarul
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]