8,047 matches
-
Mitrea, și a lu'...Ce momente pesediste! Te ia cu frisonade... Bine că încep Jurnalele tv de seară... - Oho!, exclamă Haralampy. Ia uite, cuscre, ce imagini tv de la Școala ,Geo Bogza"! Ay, mamă, ce forțoși s-au întors din vacanță vitejii noștri pui de daci! Bravo! Ia uite-i cum își încordează mușchii... Reîncep bătăliile pe câmpiile școlare. Uraaaa! Că mai vedem și noi un divertisment... Deocamdată corp la corp, dar nu trebuie să ne pierdem speranța, fiindcă progresându-se în
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
aici la o discuție, nu la refulările unui ziarist căruia îi dau sau nu buna ziua"... - Just-just-just! Uraaaaaa!, țipă prietenul. Uite, fratrele mieu, că pleacă, dom' Președinte. Asta însemnează că i se frânge de presă - țuce-l badea de marinel viteaz! Bravo lui!... - Cory, dragu' lu' mami!, îi zice soacră-sa. Nu mai vrai o lecșoară di pălincuță ? - Liniște! Li-ni-ște! N-auziți? Că vreau să-l văd cum pleacă, să... Să ce? Da, acum e clar: nu mă mai înțeleg cu
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
ce tragem înhămați la căruța statului... Acest director lăeț, ori goleț, cârlionțat, zic, al Editurii Honestas - care, tare aș fi vrut să ia nițel în seamă cartea asta a mea comentând acțiunile sale și ale semenilor săi, în frunte cu viteazul Tandaler, ori subtilul Parpanghel, cere ca șefii să nu fie numiți pe veci, ci schimbați din când în când, din poruncitori să devină și ei ascultători; traiul cel bun să nu-i strice și peste alții să se ridice... Așa
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
Vera Nemirova) care actualiza pueril subiectul, făcând-l pe alocuri de-a dreptul ridicol. și așa, în opera scrisă cu aproape 100 de ani în urmă, găsim clișee despre societatea americană a secolului 19: căutătorii de aur pistolari, fata frumoasă, vitează și cuminte, răufăcătorul care e forțat de societate să fie așa, dar e până la urmă personaj pozitiv, chiar și un happy-end, netipic pentru operele pucciniene. Ca să modernizezi o asemenea acțiune, nu e suficient să transformi cârciuma în "fast food" sau
Jurnal muzical berlinez (redeschis) by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10207_a_11532]
-
îndrepți, fiindcă sosit-a clipa, motivul morții care-ți predică e mult mai vechi. Istoria lui, și avatarurile românești, sistematizate pe baza unei cuprinzătoare bibliografii, fac tema de cercetare pe care-o dezvoltă Mihai Moraru în O carte populară necunoscută: "Viteazul și moartea", volumul pe care l-a publicat de curînd la Cartea Universitară. Urmînd tipicul unei bune lucrări de comparatistică, Mihai Moraru ia urma textului ajuns, în cultura noastră, o "curiozitate" folclorică, și-i găsește o ascendență ilustră: un dialog
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
în zona cealaltă, a tiparelor, a sistemelor. Placînd, așadar, structuri (fie ele și conjecturale) pe macheta oarbă. Asemenea "particule" relevante pentru comportarea ansamblului sînt, bunăoară, anume forme dialectale al căror aranjament dă ca sigură o primă versiune moldovenească a "poveștii" Viteazul și Moartea. Comparînd manuscrisele, Mihai Moraru conchide că textul a circulat mai puțin, și trunchiat, în }ara Românească și în Transilvania, trecînd deja o bună perioadă de timp între prima traducere și apariția lor. Am spus traducere, fiindcă asta este
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
că textul a circulat mai puțin, și trunchiat, în }ara Românească și în Transilvania, trecînd deja o bună perioadă de timp între prima traducere și apariția lor. Am spus traducere, fiindcă asta este, chiar dacă sursa și persoana traducătorului rămîn necunoscute, Viteazul și Moartea. Pentru cine s-a fixat la simetria romboidală a operei orale, colective, anonime și sincretice și ignoră regulile de societate după care literatura veche dansează cu folclorul (Mihai Moraru include în carte, de altfel, un capitol despre les
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
care pot s-o guste, liniștiți, și neiubitorii "genului", precum și problema sensibilă a barocului românesc), un eseu despre teatru, la trecerea de la Evul Mediu întunecat la luminile scenei (renascentiste). În literatura română de pînă-n 1770, prea puțin plecată către dramă, Viteazul și Moartea a înclinat mai mult spre omilie decît spre spectacol. De aici, alunecări de sens, încercînd să forțeze "înregimentarea" textului în legiunea paleativelor creștine, leacuri de suferință și întristare. Mai legitimă, spune, printre rînduri, Mihai Moraru, ar putea fi
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
intru slujirea țării și a neamului de la mării noștri conducători, politicieni, oameni de știință și cultură, scriitori și dascăli a caror consacrare în lume au confirmat-o veacurile. Între aceștia, i-aș aminti pe ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Ferdinand, Nicolae Titulescu, Spiru Haret, Alexandru Lahovari, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuși, George Enescu, Henri Coandă și multi, mulți alții, care rămân, până astăzi, neîntrecuți. MDP: Totuși, li
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cuscre, lasă naibii reportajul despre javra aia de Boschito și ascultă ce-ți spun: ni se frânge de toate osiile București-Londra-Washington când e vorba de sfintele noastre tradiții românești. Uite, chiar dom' Președinte Băsescu, fin'că-i rumânaș fain și viteaz, își băgă fătuca în partid? Și-o băgă. Uite-o, ce vitează e și ce... Mă rog... Foarte bine, da' cum o cheamă, că nu fusei atent? Cum!? Elena? Adică, altă Elenă? Și Udrea, tot Elenă? Și aia din Troia
Cuțu în boxa acuzaților by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10833_a_12158]
-
ți spun: ni se frânge de toate osiile București-Londra-Washington când e vorba de sfintele noastre tradiții românești. Uite, chiar dom' Președinte Băsescu, fin'că-i rumânaș fain și viteaz, își băgă fătuca în partid? Și-o băgă. Uite-o, ce vitează e și ce... Mă rog... Foarte bine, da' cum o cheamă, că nu fusei atent? Cum!? Elena? Adică, altă Elenă? Și Udrea, tot Elenă? Și aia din Troia și... Pfui, Doamne, că-mi amintii de Ceaușeasca... Noa, ce să-i
Cuțu în boxa acuzaților by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10833_a_12158]
-
au creat personaje memorabile, Adrian Păunescu o serie de folchiștimenestreli care au rămas cu repertoriul lor în mintea a numeroase generații în blugi, iar cel de-al doilea o galerie impresionantă de eroi naționali, Mircea cel Bătrân (Sergiu Nicolaescu), Mihai Viteazul (Amza Pellea), Carol I (Sergiu Nicolaescu) etc., de „eroi care nu au vârstă”, gen Pistruiatul (Costel Băloiu), de eroici polițiști, gen comisarul Miclovan/Moldovan (Sergiu Nicolaescu), dar și de infatigabili tricksteri precum banditul Lăscărică (Gheorghe Dinică) sau de negativi emblematici
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
înălțau ca o tămâie spirituală din mormântul acela încăpător pentru atâta putere și măreție. Unde se putea visa la ce a fost Moldova decât aici, în această Sfântă a Sfintelor? Unde-i plăcea mai bine să se întoarcă spiritului vremurilor viteze? Asupra cărui mormânt își odihnea mai bucuros aripile îngerul biruințelor nemuritoare?“ 1 G.T. Kirileanu realizează această ediție dar nu izbutește să o publice ca fiind a sa. De aici urmează o sumă de întrebări, care își vor găsi și răspunsuri
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
Jerry, și Jerry și-a adus un șoricel mic <<Mister Pussycat>> tot timpul era așa cu săbiuța în mână și încerca să lupte cu noi. Eu nu i-am văzut (pe cei din PDL - n.red) așa de voinici și viteji la cele 330 de zile ale doamnei Ridzi", a menționat Valeriu Zgonea, precizând că, în cazul fostului deputat PDL Monica Iacob Ridzi, democrat-liberalii păreau niște "struți". "Parcă erau toți, aveau atitudinea unui alt animal că tot îi place dnului președinte
"Luptătorii" PDL acționează în cazul Stan precum "Mister Pussycat", afirmă Zgonea () [Corola-journal/Journalistic/40738_a_42063]
-
au acoperit cu un tricolor românesc panoul cu „drapelul secuiesc”, amplasat acum două săptâmâni de conducerea UDMR în fața Prefecturii Covasna, scrie gândul.info. Două deosebiri au fost însă față de anul trecut: prima - coroanele de flori depuse la monumentul lui Mihai Viteazul (Sf. Gheorghe) și la Monumentul Eroului Necunoscut (Miecurea Ciuc), de câțiva funcționari mărunți veniți în chip de reprezentanți ai primăriilor și ai consiliilor județene, nu au mai fost ornate cu panglici negre de doliu, cum s-a întâmplat anul trecut
Ziua Națională, boicotată de aleșii UDMR și în 2012 by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40795_a_42120]
-
de depunere de coroane de flori la statuile lui Iuliu Maniu și Ion I.C. Brătianu, după ce un ceremonial similar a fost organizat, vineri, de Primăria Alba Iulia. Ceremoniile au continuat cu depuneri de coroane de flori la statuia lui Mihai Viteazul din Cetatea Alba Iulia, unde au participat atât reprezentanții Prefecturii Alba, cât și cei ai Primăriei Alba Iulia. În Piața Cetății, oficialitățile și participanții s-au prins în Hora Unirii, apoi având loc un spectacol de muzică populară și patriotică
Hava despre Ponta: "Bunul simt și cei șapte ani de acasă nu se pot plagia" by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/40797_a_42122]
-
pentru unele zone montane sunt anunțate ninsori, potrivit Administrației Naționale de Meterologie (ANM). În atenționarea valabilă până la 22.00 pentru județele Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj și Bistrița Năsăud sunt menționate intensificări ale vântului ce pot atinge și depăși, la rafală, viteze de 55-65 km/h, iar în zona montană înaltă, peste 100 km/h. De asemenea, începând din nord-vest, va ploua, iar în zona montană înaltă va ninge viscolit. Tot până la 22.00 sunt sub avertizare cod galben de vânt județele
Ninsorile se întorc în țara noastră. COD GALBEN pentru mai multe zone by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41865_a_43190]
-
cei mari, Teatrul Țăndărică a pregătit un spectacol premieră pentru a marca Ziua Mondială a Teatrului de Animație. Joi, 20 martie, la orele 18.00, Teatrul Țăndărică marchează în avans Ziua Mondială a Teatrului de Animație, cu spectacolul "CROITORAȘUL CEL VITEAZ", noua premieră din stagiunea 2013-2014. Basmul, care face parte din colecția de povestiri culese de Frații Grimm, îl are ca erou pe un croitor sărac, învingător de fiecare dată în fața peripețiilor întâlnite. Spectacolul păstrează linia clasică a poveștii, folosind mijloacele
Surpriză la Țăndărică, de Ziua Mondială a Teatrului de Animație by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/41948_a_43273]
-
la marile personaje ale istoriei autohtone pe care le-a deconstruit atît de mult” încât nu-l poate vedea „pe Ștefan cel Mare și Sfânt decât ca pe un conducător mic și agitat, repede stîrnitor de războaie” și „pe Mihai Viteazul altfel decît ca pe un cuceritor născut în țara greșită”, scriitorul timișorean ne dezvăluie și opțiunile personale: alegerile lui sunt Nicolae Dobrin, „erou autentic, nedreptățit și totuși puternic” și Carol I, „cel care a devenit român făcând România”. În opinia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4200_a_5525]
-
gândit?!) a scris cea mai tulburătoare poezie creștină despre curajul lui Iisus: Balada bunului frate. „M-ați văzut că vindec orbul și ologul și că scol mortul”, zice El. „O să mai vedeți ceva ce le întrece pe toate: Cum un viteaz își dă duhul pe cruce”. Doar în predicile lui N.Steinhardt am mai dat peste o asemenea subliniere a curajului; numai Steinhardt și Pound vorbesc atât de ferm (ăsta e cuvântul!) despre curajul Domnului. La Steinhardt, Hristos se urcă bărbătește
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
procese de revizuire a Ioanei d’Arc, a originilor Franței, a creștinării celui dintâi dintre regii ei și așa mai departe. La noi, prima carte în română a lui Lucian Boia a atras atenția, între altele, asupra mitului lui Mihai Viteazul, operă a unor istorici ardeleni de la începutul secolului XIX, apoi Neagu Djuvara a demonstrat că Negru-Vodă avea origine cumană, spre consternarea naționaliștilor, deși sugestia venea de la Iorga. Toate acestea dovedesc că setea de cunoaștere nu are limite și că adevărul
Adio miturilor! () [Corola-journal/Journalistic/3935_a_5260]
-
Este titlul unei cărți a lui Pierre Bayard apărută recent în Franța. Întrebare nu lipsită de sens, chiar dacă autorul ei este conștient că după război mulți viteji se arată. Într-o anumită măsură este și întrebarea pe care unii dintre noi și-au pus-o imediat după 1989 și anume ce politică ar fi ales să facă scriitori sau intelectuali dispăruți înainte cu câtva timp de evenimentele
„Aș fi fost rezistent sau călău?“ () [Corola-journal/Journalistic/3952_a_5277]
-
și de geografie. Se stabilise pe una din străzile cu anticariate de tot felul, care pleacă de pe bd. Saint-Germain către cheiul Senei, în direcția Institut de France. Cei mai dificili anticari erau bătrînul Pohl, cu dugheana în spatele statuii lui Mihai Viteazul și fostul comisar Dașchevici, la Casa Anticarilor. Primul nu te lăsa să umbli la rafturi și nu te servea dacă nu te cunoștea. Celălalt, cînd alegeai o carte expusă nu se hotăra asupra prețului, te amîna cu răspunsul și adesea
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
fiica voievodului G. Caragea, își avea anticariatul simpaticul tînăr Cărăbaș, format la librăria lui Pavel Suru, editorul lui N. Iorga. La el am văzut, la un preț care mă depășea, tratatul de tactică al lui George Basta, ucigașul lui Mihai Viteazul, cu numeroase planșe de bătălii. Inteligent și întreprinzător, Cărăbaș l-a convins pe profesorul D. Caracostea, directorul Fundațiilor Regale, să-i treacă o parte din stocul monumentalei Istorii a literaturii române de G. Călinescu, retrasă din comerț, ca să o strecoare
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
literaturii interbelice. Al.Ștefanopol nu este însă un scriitor vetust, iubirile din scrierile sale sunt năvalnice și pătrund parcă în actualitate, deși decorul lor este unul istoricizant. Majoritatea personajelor sale sunt reale, fie că este vorba de familia lui Mihai Viteazul sau de cea a lui Gheorghe Ștefan. In 1974, anul stingerii sale din viață, a publicat volumul Povestiri pestrițe, la Editura Cartea Românească, conținând patru proze. In povestirea Băieții de la grădină, inspirația din propria sa biografie, din studiile de silvicultură
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]