3,155 matches
-
refuzul de a face ce îi spune acesta. Din acest motiv, mama sa îl acuză adesea că el „niciodată nu comunică” ori că „nu știe să comunice”. De exemplu, i-a cerut acum câteva zile să meargă cu tatăl său vitreg la cumpărături „ca între bărbați” considerând că această idee este una bună deoarece le va facilita celor doi deschiderea unui canal de comunicare. Ionel însă a refuzat să iasă întreaga zi din camera sa, a cărei ușă a blocat-o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
făcut”. Tânărul a avut, până în prezent, două tentative de a fugi de acasă la tatăl său, dar, de curând, acesta din urmă s-a recăsătorit și el, ceea ce îi oferă lui Ionel un nou motiv de tristețe și revoltă. Tatăl vitreg este, la rândul său, nemulțumit de atitudinea lui Ionel ceea ce-l face să fie mai tot timpul posac când trebuie să interacționeze cu acesta; deoarece a sesizat sensibilitatea tânărului, se abține de a face orice fel de glumă în prezența
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Care dintre funcțiile și principiile comunicării sunt puse sub semnul întrebării în acest caz? 2. Dacă ați fi consilier și această familie v-ar cere ajutorul ce i-ați spune: (a) mamei lui Ionel; (b) tatălui său natural; (c) tatălui vitreg; (d) lui Ionel? 3. Cum vedeți o rezolvare eficientă a problemelor prezentate din perspectiva utilizării eficiente a comunicării și luând în calcul „protejarea” psihologică a fiecăreia dintre persoanele din acest caz? Capitolul 2 tc "Capitolul 2 " Elemente componente ale comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
te leagă de viață. • Pacea este prima victimă a războiului. • Adesea cuvântul are lungimi, nu și adâncimi. • Pacea e doar un popas între două bătălii. • Vezi la ele poziții multe nuduri cu sânii mici și mărețe funduri. Pacea este sora vitregă a războiului. • Mediocritatea este o perpetuă tentație, perfecțiunea, o veșnică iluzie. ------------------ Harry ROSS 23 februarie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (19) - ARMONII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi
GÂNDURI REBELE (19) – ARMONII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381299_a_382628]
-
deficiențe; stabilirea unor obiective care să orienteze activitatea de intervenție; alegerea unei strategii de intervenție. Caracterizarea subiectului Date despre mediul familial: născută la 12.02.1997, În mun. Iași, tatăl necunoscut, mama căsătorită; locuiește În prezent Împreună cu părinții, doi frați vitregi și o soră, mai mari decât ea; starea materială a familiei este precară, părinții fiind muncitori necalificați și neavând Întotdeauna de lucru; copiii au cameră separată, dar mediul este impropriu, cu igrasie; alimentația este suficientă, dar nediversificată, săracă În vitamine
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
dau fuga la ea. Și ea tare se mai mândrește cu puii altuia, de parcă ar fi ai săi. Când însă adevăratul părinte se întoarce la cuib și țipă cu propriu‑i glas, recunoscându‑l îndată puii îl părăsesc pe părintele vitreg și se grăbesc să ajungă la cel adevărat. Profetul s‑a folosit de o astfel de analogie pentru a vorbi, de fapt, despre Anticrist, care cheamă la el întreaga omenire, socotindu‑i ai săi pe niște străini și făgăduind tuturora
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
excelase și în două cărți anterioare, Țara de dincolo de negură și Dumbrava minunată. Prima cuprinde tablourile unor locuri prin care autorul e purtat de pasiunea sa cinegetică. Cealaltă izbutește să facă din pădure, unde o fetiță fuge de mama ei vitregă, un veritabil spațiu miraculos, cu infinite, compensatoare duioșii ocrotitoare materne. Simbioza om-natură implică nu numai planul fizic, ci și pe cel psihic. Peisajul devine un uriaș ecran de proiecție pentru stările sufletești ale personajelor, sclipește vesel ori se posomorăște, după cum
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
în stare să îndoaie cu mâinile goale o potcoavă, căruia românii i-au zis Nicoară Potcoavă (leșii erau informați în acest sens) sau crețul, iar ucrainenii, în cântecele lor populare, îl numesc Ivan Pidkova sau „cazacul” [Kozak] Pidkova. Era frate vitreg cu Ion Vodă cel Cumplit. Cobora deși din același neam armenesc, căci forma Serpjaha (Ivan Serpjaha, Kozak Serpjaha), trimite la armenescul Serpega (se pare că a avut și un prenume armenesc - Garabet sau Carabied)148. După domnia sa de o clipă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i-a luat toată averea 249. La rândul ei, importanta familie din Craiova va fi căutată pentru puterea și influența ei. Postelnicul Marcea, amator de manuscrise frumos lucrate, s-a însurat cu Marga, fiică a lui Pârvu Craiovescu și soră (vitregă?) cu Neagoe Basarab. Din „Marga cea bătrână” va porni linia de familie căreia îi aparține și Matei Basarab. O altă fiică a lui Pârvu Craiovescu, Vlădaia, a fost soția marelui logofăt Vâslan Furcovici, socotit hiclean de Voievodul Vlad Vintilă și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și minunată”; Anonimul Bălenilor : „Carele, căzând în boală groaznică, au murit și l-au îngropat la mănăstirea lui den Deal, în mormânt carele și-l gătise el, de piatră cioplită, cum se véde”), Vlad cel Tânăr (ucis în 1512), frate vitreg cu Radu cel Mare, („Și-i luară trupul de-l aduseră la mănăstirea din Deal, care o făcuse frate-său Radu Vodă, de-l îngropară” - Letopisețul Cantacuzinesc) Radu Bădica (mort în 1524) fiul natural al lui Radu cel Mare, Pătrașcu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
astfel pretențiile la domnie 224. Tot vlăstar legitim al lui Radu cel Mare și al Cătălinei îl socotea pe Radu de la Afumați și A. D. Xenopol 225. Ruxandra se recăsătorea (la rigoare - vedeam - „nunta” era tolerată de Biserică) cu un frate (vitreg?, bun?) al primului soț. Intra în contradicție cu legile Ecclesiei, căci al doilea canon al Sinodului al II-lea de la Neocesareea (un sinod local) declara ilegală căsătoria cu un frate al primului soț și îl pedepsea aspru pe făptuitor, cerându
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Petru Șchiopul; Paul de Alep, arhidiaconul patriarhului Macarie al Antiohiei, era convins de ascendența grecească 242 a Dafinei) „a știut să îngroape trei bărbați - dintre care și un Domn - și să trăiască până la adânci bătrâneți, să-și vadă feciorii vitregi în demnitățile cele mai mari din stat, și fetele vitrege, afară de Anastasia, măritată după cei mai avuți și mai cu greutate boieri de atunci”243. într-adevăr, Doamna Dafina (i se mai zicea și Ecaterina), pe care actele o arată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Antiohiei, era convins de ascendența grecească 242 a Dafinei) „a știut să îngroape trei bărbați - dintre care și un Domn - și să trăiască până la adânci bătrâneți, să-și vadă feciorii vitregi în demnitățile cele mai mari din stat, și fetele vitrege, afară de Anastasia, măritată după cei mai avuți și mai cu greutate boieri de atunci”243. într-adevăr, Doamna Dafina (i se mai zicea și Ecaterina), pe care actele o arată făcând cumpărături în 1669 (luase o casă de la o anume
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
proscomidie) îi zice „mama sa Maria” (mamă domnească, deci) - adică a ctitorului Petru Rareș -, iubită domnească „oficializată” de Ștefan cel Mare prin edificarea, în folosul ei, a Curții din Hârlău. Se știe, la fel, că Bogdan al III-lea, fratele vitreg al lui Petru Rareș, a făcut mai mulți copii - între ei și pe Ștefan cel Tânăr (Ștefăniță) - cu o femeie care se numea Stana. A fost o legătură nelegitimă de o oarecare durată (pe Stana Ureche o considera „doamnă din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
educația și căsătorirea copiilor”. Gestionarea patrimoniului Administrarea averii rămase de la soțul defunct - oricare ar fi fost „dimensiunile” acesteia - reprezenta o îndatorire importantă a văduvei. Chiar dacă uneori intrau cu dificultate în posesia acestei averi din pricina obstrucției rudelor soțului - socrii, copii, copii vitregi, cumnați (întărindu-i jupâniței Maria băneasa, văduva lui Ianache, fost mare ban al Craiovei, o proprietate, Alexandru Coconul evocă dificultățile întâmpinate de moștenitoare: „Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea jupânului Ianache banul, iar soția
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
numai supt Mihai Viteazul, al cărui urmaș în domnia a fost. în verigile ei apropiate Elinei (i se mai zicea și Ilinca), fiica lui Radu Șerban, „schița” propusă de Iorga este corectă. Șerbani din Coiani (viitorul Domn Radu Șerban), fiu vitreg al armașului Nica din Coiani (cu care mama sa, Maria, s-a recăsătorit) cobora din Craiovești. Fiu al Mariei și nepot al banului Șerban - nu fiu, cum apare în splendida genealogie pictată de la Mănăstirea Hurez - el era nepot al Ancăi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ascendenții iluștri, nu putea lăsa nepedepsită crima din 1663, nu putea admite ca ultragiul să planeze asupra familiei (al cărei „șef” ajunsese în urma morții marelui postelnic, familie pe care o înțelegea în duh sever și legitimist: Constantin Șerban, fratele ei vitreg, rod al unei aventuri a lui Radu Șerban cu o anume Elena, fiică a preotului Constantin din București și soție a logofătului Neagoe din Târgoviște, o irita teribil pe jupâneasa Elina; îl înconjura cu tot disprețul ei, spunând că a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ieșitǔ la domnie Ștefăniță-vodă, mutând veziriul pre Ghica-vodă în țara Muntenească, ca pre un om bătrân, pentru aședzarea aceii țări, după mare răscoale ce făcuse Mihnea-vodă în țara Muntenească”), Ștefăniță Lupu a vrut s-o aducă acasă pe sora sa vitregă, Ruxandra. Rămasă văduvă la un an după nuntă, în urma morții acelui Timuș excesiv, impulsiv, arbitrar și sangvinar în dezechilibrele sale, care îl iritase nespus la căsătorie (după ce o pețise pe fiica lui Vasile Lupu cu oastea) pe Miron Costin („Ginirile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 105) 519. Aflată în pribegie la Brașov jupâneasa Elena (Ilina) a neastâmpăratului Stroe Leurdeanu (care va muri abia în 1679) își redacta acolo testamentul la 28 iunie 1655. Ea fusese nevasta vornicului Dragomir, dar își scrie diata în favoarea fiilor vitregi, care au avut grijă de ea în exil („la toate nevoile mele și la toată boala mea până la moartea mea”) „mai bine de cându ar fi fost născuți din oasele mele”. 520. Vezi Daniel Barbu, Scrisoare pe nisip. Timpul și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
etanșă, dar și cazuri maladive (o tuberculoză, o surzenie temporară ș.a.) iute recuperate pedagogic, prin solidarizarea spontană a forțelor binelui, în redimensionări moralizante, cu prietenii trădate, copii din flori, adultere, bunici înțelepți și ultracomprehensivi, orfani, pațachine pe post de mamă vitregă, virginități pierdute mai mult sau mai puțin fericit, delațiuni absurde (acuzații de spionaj) dar nu mai puțin periculoase, totul împodobit metaforic (Lucian Blaga este adesea citat aici), fără agresivitate, fără conflicte corozive, fără psihologii demonice, excrescențe malefice, adică la antipodul
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
de lingoare, de sărăcie, dezorientat, inconsecvent, atras într-un mod confuz de artă, acesta, ajuns la maturitate, se vede „rămas în drum, prăbușit la răspântia neagră a nedumeririi, singur, orfan și pustiu”. Rememorarea devine o formă de tânguire despre destinul vitreg și neîmplinire, acutizată de revelația morții. În general, scrierii nu îi lipsește suflul evocator, S. K. are un simț artistic sui-generis, reușind uneori să realizeze o anume poezie a lucrurilor, care reverberează dincolo de marginile și înțelesurile lor firești, știe să
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
aproape de Sfântul Niculae, Moromeții mâncau în tindă la o masă joasă și rotundă, așezați în jurul ei pe niște scăunele cât palma. Fără să știe când, copiii se așezară cu vremea unul lângă altul, după fire și neam. Cei trei frați vitregi, Paraschiv, Nilă și Achim, stăteau spre partea dinafară a tindei, ca și când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă și să plece afară. De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile și oalele
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
tindei, ca și când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă și să plece afară. De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile și oalele cu mâncare de pe foc, stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă a celor trei frați, iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca și Tita, copii făcuți cu Moromete. Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul era pragul celei de-a doua odăi, de pe care el stăpânea cu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Când mezinul, Niculae, face mofturi la masă, mâna tatălui îl lovește necruțător. Din primele douăzeci de pagini cititorul ia cunoștință de toate problemele familiei: existența celor două loturi de pământ și lupta pentru a le păstra neștirbite, disensiunile dintre frații vitregi, planul de a fugi la București al lui Paraschiv, Achim și Nilă, bigotismul mamei, primejdia „foncierii” și a datoriei la bancă, dorința băiatului cel mic, Niculae, de a merge la școală și ostilitatea celorlalți copii față de această năzuință etc. P.
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
exprimată de împletirea buzelor lungi („întinzându-și cu plăcere buzele lui împletite”). Însă modificarea vieții interioare în Moromeții este marcată mai ales de glasuri. Glasul arată umoarea, caracterul și poziția individului în ierarhia socială. Catrina, supusă bărbatului, temătoare de copiii vitregi, are un glas „îndepărtat și îmbulzit de gânduri”. Tatăl autoritar are mai multe glasuri, când „puternic și amenințător, făcându-i pe toți să tresară de teamă”, când un glas „schimbat și necunoscut”, fals, ironic. Victor Bălosu, voiajorul, are un glas
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]