2,422 matches
-
de exemplu, are o morală a imaginii care nu e cea a videastului, fiindcă celuloidul are o rezistență și un cost care forțează respectul și economia, în timp ce banda magnetică tolerează foarte bine neglijența și variațiile de dispoziție, caraghioslîcurile și piruetele: vizionare imediată, ștergere instantanee, casete care merg pe piață. Revoluția montajului virtual prin breșa videodiscului numeric, permițînd multiplicitatea construcțiilor și autorizînd în curînd o scădere a costurilor pînă acum ridicate ale post-producției video, legată de înalta definiție a imaginilor electronice, este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
semnelor însărcinează mașina cu funcția "lecturii". Ea deține codul și memoria. "Să utilizezi un computer de generația a III-a (în paralel), spune un cercetător, înseamnă să-ți vezi creierul funcționînd în fața ta." După ce "funcțiile intime ale fonațiunii și ale vizionării au fost încredințate cerii, peliculei, bandei magnetice", ce riscuri poate prezenta delegarea funcțiilor de calcul și de decodaj al semnelor și imaginilor bateriilor de diode? Poate de a te găsi, în mod stupid, la cheremul unei pene de electricitate, al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vreunei invenții tehnice, ar exista un număr infinit de frecvențe și deci de canale posibile, problema s-ar deplasa spre împărțirea unui alt bun rar, care nu poate fi complicat ori multiplicat din motive naturale: timpul de audiție sau de vizionare al indivizilor. Sub monopol, exista prea mult timp de consum pentru produse insuficiente; în prezent, sînt prea multe mesaje pentru prea puțini destinatari. Înmulțirea continuă a canalelor (ca și a coloanelor de ziar) pune din nou problema selecției, deci a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tunel, din planul fizic în cel transcedent). La scurt timp după moarte (câteva zile , dar uneori chiar săptămâni ) (fig. II.10 4 B), corpul eteric este îl rândul său abandonat, “vehicul exterior” devenind corpul astral. Odată cu părăsirea corpului grosier și vizionarea “filmului” vieții, corpul sufletesc aflat în vehiculele subtile se confundă într’un “somn”adânc (v. și infra, comentariul nostru la Bardo-Thödol), “somn” liniștit sau agitat/întrerupt după cum moartea a fost normală, prilejuind un transfer firesc al corpurilor subtile, respectiv accidentală
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
redeveni doar în lumea fizică, odată cu formarea organelor de percepție necesare. Tot menționează că tot așa cum după moarte, omul retrăiește în sens invers faptele vieții trecute, corpului cauzal “i se prezintă” o “viziune profetică” a viitoarei existențe terestre, tendințele consecutive “vizionării filmului” din timpul perioadei disipative devenind acum germenii faptelor reparatorii ori de dezvoltare din timpul vieții terestre în care corpul cauzal se angajează. Existența anterioară este acum uitată, mai bine zis este blocată amintirea ei: o similitudine este faptul amintit
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
b) Metode de dialog profesor-clasă (În dublu sens); c) Metode de muncă colectivă (În sens multiplu, cu angajarea tuturor membrilor clasei). 5. Metode de activitate În grupuri mari (de dimensiuni superioare acelora ale unei clase) de tipul: a) conferință, videoconferință, vizionare de film etc.; b) dezbateri În grupuri mari, În masă. Ultimele metode de muncă În colectiv sau sociale (4 și 5), se bazează pe mecanismul adaptării individului la viața socială. Folosirea armonioasă a acestor tipuri de metode, În care atât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ar fi: reglarea vitezei, recunoașterea și respectarea semnelor de circulație, diverse perturbații atmosferice Întâmpinate, situații periculoase sau dificile, diferite defecțiuni tehnice etc. De asemenea, Într-o școală de conducători auto utilizarea simulatorului de conducere poate fi asociată cu proiectarea și vizionarea concomitentă a unui film care sugerează, de exemplu, parcurgerea unui drum care pune În fața conducătorului diverse situații la care el trebuie să facă față cu promptitudine și cât mai corect (să ia În mod corect virajele, să respecte semnele și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
datelor, care se bazează pe autoraportările subiecților la propriile lor percepții, atitudini sau comportamente, mai ales atunci când investigația cuprinde o populație mai largă. Elevii pot fi întrebați în legătură cu percepțiile lor asupra agresivității colegilor sau în legătură cu propriul lor comportament declanșat de vizionarea programelor TV. În toate aceste cazuri, datele de bază sunt raportările proprii ale indivizilor, despre gândurile, sentimentele și acțiunile lor. Marele avantaj al chestionarului este că valorizează introspecția și prin aceasta investigatorul măsoară percepții, atitudini și emoții subiective. Acestea pot
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în cadrul lor strâmt și care se izolează de restul clasei, devenind „bisericuțe” sau „clici”, cum sunt denumite de restul clasei. În aceste grupuri se cultivă, adesea, preocupări și atitudini cu caracter predelictual sau infracțional, de tipul: practicarea jocurilor de noroc, vizionarea de filme pornografice, hoinărirea pe străzi, furturi sau tâlhării. 3. Aspecte psiho-pedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilortc "3. Aspecte psiho‑pedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilor" Munca de prevenire presupune cunoașterea și eliminarea cauzelor și a condițiilor care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
percepția dezagreabilă a afișului în care se anunță că nu mai sunt bilete la piesa unde are rolul principal, dar și de emoția întâlnirii sale neașteptate pe stradă. La fel, și sentimentul venerării aceleiași persoane se traduce nu numai prin vizionarea de spectacole, ci și prin organizarea de interviuri, de sărbătoriri, scrierea unor scrisori ș.a.m.d. Afectele dinamice, motorul principal al activităților noastre, sunt tocmai sentimentele și pasiunile. Acestea din urmă diferă de sentimente numai prin intensitatea lor, care are
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ceea ce îi va asigura succesul școlar și, ulterior, cel profesional. Totodată, copilul aparținând unei astfel de familii este stimulat să frecventeze diferite instituții culturale (muzee, expoziții, teatre etc.) și să participe la realizarea unor activități culturale intrafamiliale (de exemplu, lectura, vizionarea unor emisiuni de televiziune, discuții pe diferite teme științifice, estetice etc.). Prin comparație cu aceste familii, cele cu un mediu defavorizant nu pot să asigure copiilor referințele culturale minime, necesare pentru a valorifica eficient oferta școlară existentă. Mai mult chiar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
scrise, audio și video Meline (1976), Runco și Pezdek (1984), Greenfield, Geber, Beagles-Roos, Farrar și Gat (1981) au comparat probleme prezentate textual, via audio sau video. S-a pornit de la ipoteza conform căreia o prezentare video produce experiențe similare unei vizionări la televizor, o prezentare audio simbolizează ascultarea radioului, iar prezentarea unui text este reprezentativă pentru procesul de citire. Din această perspectivă, experimentul a implicat corelația dintre televiziune și alte două mijloace de comunicare. În scopul cercetării, rolul cel mai important
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze imaginea proiectată și identificată” (Smith, 1990, p. 162) de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul în care este percepută” (p. 162). Testul de Funcționare Creativă (Creative Functioning Test - CFT) constituie a doua parte a tehnicii lui Smith de geneză perceptuală și, de asemenea, utilizează prezentări tahistoscopice care însă includ stimuli simpli
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mesaje ce simbolizau o pierdere sau o stare de doliu. Simbolurile erau atât vizuale (de exemplu, un leagăn gol), cât și auditiv-muzicale și filmul nu conținea cuvinte. Subiecții experimentului au vizionat filmul de patru ori. Au fost înregistrate electroencefalograme în timpul vizionărilor și date verbale și scrise culese în urma fiecărei vizionări. De exemplu, subiecții au fost rugați să consemneze patru propoziții care să descrie filmul vizionat și să răspundă la patru întrebări despre subiectul filmului. Spre deosebire de subiecții din grupurile de control (selectați
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
doliu. Simbolurile erau atât vizuale (de exemplu, un leagăn gol), cât și auditiv-muzicale și filmul nu conținea cuvinte. Subiecții experimentului au vizionat filmul de patru ori. Au fost înregistrate electroencefalograme în timpul vizionărilor și date verbale și scrise culese în urma fiecărei vizionări. De exemplu, subiecții au fost rugați să consemneze patru propoziții care să descrie filmul vizionat și să răspundă la patru întrebări despre subiectul filmului. Spre deosebire de subiecții din grupurile de control (selectați în funcție de abilități motorii, sex, vârstă, mediul etnico-lingvistic), în propozițiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
găsirii răspunsului la întrebarea dacă efectele subminante ale recompensei asupra creativității ar putea sau nu să fie eliminate prin „imunizarea” subiecților la efectele negative ale recompensei (Hennessey, Amabile și Martinage, 1989; Hennessey și Zbikowski, 1993). Imunizarea a fost realizată prin vizionarea și discutarea de către copii a unei casete video în care doi copii foarte simpatici vorbeau despre interesul intrinsec și plăcerea de a merge la școală, precum și despre felul în care reușeau să se distanțeze de constrângerile sau de motivele extrinsece
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Ei sunt cei mai mari consumatori de televiziune și, totodată, cei mai fragili membri ai publicului în fața violenței TV. Florin Tudose (2004) susține extrema vulnerabilitate a copiilor în fața violenței TV: nesupravegheați, copiii se pot uita la televizor neîntrerupt, ei preferând vizionarea programelor TV oricărei alte forme de distracție și chiar oricărei alte activități în general (de exemplu, comparativ cu jocul cu alți copii, cu mersul la școală și temele, cu discuțiile cu părinții, cu lectura etc.) și, din nefericire, practicile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
din nefericire, practicile de televizionare sunt marcate de decalaje între copiii din familiile sărace și cei proveniți din familii înstărite (cei săraci se uită mai mult la televizor). Copiii sunt cu atât mai expuși dacă se are în vedere că vizionarea de programe de televiziune include preponderent programe TV care nu sunt destinate categoriei lor de vârstă. Astfel, studiile arată că 80% dintre copiii cu vârste între 4 și 10 ani urmăresc asemenea programe. Personalizarea consumului de programe de televiziune constituie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
factor de risc, sustrăgând minorii de sub supravegherea părinților (în Marea Britanie, două treimi dintre copii și adolescenți - 6-16 ani - dețin propriul televizor în camera lor și se pot uita, deci, nestingheriți). În România, dacă echipamentele audio-video existente nu fac încă posibilă vizionarea de programe de televiziune individuală la nivelul celei din Occident, cel puțin, în planul dezirabilității, tendința este prezentă: în rândul copiilor și adolescenților (cu vârste între 11-14 și 15-18 ani) se manifestă dorința individualizării consumului TV; mai mult, dorința se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
tip 12 (interzise minorilor sub 12 ani) înainte de ora 20 sau a programelor de tip 16 (interzise minorilor sub 16 ani) înainte de ora 22. O plasare corespunzătoare a programelor TV ține cont, astfel, de filtrul orar și de practicile de vizionare a programelor TV de către telespectatorii minori. Pe ansamblul intervalului monitorizat, tind să fie plasate cel mai corect programele de tip AP (100%), urmate, la egalitate, de programele de tip 12 și 16 (96,43%). În ceea ce privește erorile de plasare a programelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
respectă (necondiționat) signalectica de peste două ori: de la 37,8% pentru elevii de 7-10 ani la doar 17,1% pentru elevii de 15-18 ani. De asemenea, odată cu creșterea în vârstă, scade ponderea discuțiilor cu părinții pentru a obține aprobarea acestora înainte de vizionarea unui program TV nerecomandat/interzis (de aproape cinci ori: de la 38,5% pentru elevii de 7-10 ani la 7,8% pentru elevii de 15-18 ani). Ponderile elevilor care se uită pe ascuns sunt apropiate ca valoare pentru toate categoriile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
filme este prea puțină sau lipsește este mai mare decât la alte vârste, poate fi explicat atât prin tipul de filme vizionate de cei de vârste mici (poate, de exemplu, să existe un control parental puternic care să nu permită vizionarea de filme foarte violente), cât și printr-o parțială incapacitate de observație a relațiilor, normelor, valorilor sociale, care duc la imposibilitatea percepției complete a actelor de violență. Figura 7. Analiza comparativă, pe grupe de vârstă, a percepției violenței din desene
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
parte din portofoliul în plină expansiune a divertismentului sedentar de la domiciliu, iar urmărirea programelor de televiziune - ca cea mai prevalentă dintre preocupările sedentare este asociată cu grupări sociale cu cel mai scăzuți indicatori socio-economici, au nivelul cel mai ridicat de vizionare (Gorely, Marshall, & Biddle, 2004). În acest studiu, prin urmare, am investigat modele de comportament sedentar și activ din punct de vedere fizic la grupuri cu situație socio economică diferită la tineri din Europa Centrală și de Est: România, Ungaria și
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
de a lua parte la mai multe activități fizice, dar nu sunt evidente în modelul general al diferențelor pe țară diferențele dintre comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice cu activitatea fizică. Acest lucru poate să pună la îndoială ipoteza că vizionarea de programe TV și alte comportamente sedentari tind să înlocuiască în mod direct activitatea fizică cum de altfel, se susține punctul de vedere prezentat într-o meta-analiză recentă (Marshall, Biddle, Gorely, Cameron, & Murdey, 2004) în care se arată că unele
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
lucrării sînt rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale privind situația agriculturii. Deși arhivele sînt În general marginalizate atunci cînd vine vorba despre un studiu de antropologie sau de științe politice, În acest caz poate ar fi fost utilă o vizionare a lor. Studiul Alinei Mungiu-Pippidi și al lui Gerard Althabe se Încheie Într-o notă exagerat de pesimistă: satele tradiționale de tipul Nucșoarei vor dispărea, În timp ce viitorul este al localităților de genul Scorniceștiului, care Încearcă să imite modul de existență
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]