9,695 matches
-
a cărui înțepătură e veninoasă. Figurat, ne spune dicționarul, „e ceva care se manifestă cu violență, aspru, grav, jicnitor, insultător, cu forță, cu intensitate, cu putere”, așa cum au fost atâtea încleștări dramatice ale atâtor bătălii pe care le-au purtat voievozii din principate, basarabi și mușatini, cu turcii, tătarii, cu leșii ori cu ungurii, dar mai ales expansiunea otomană care atrăgea pe rând în plasa imperiului statele creștine din Balcani. Ajutat mai puțin de documente istorice atât de rare despre aceste
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
autorul dă frâu liber imaginației reconstituind fapte de vitejie ale unor bărbați din alte vremi, portrete de domnitori, de căpitani de oști ce descind din baladă, ceremonii de curte, scene bahice ospețe, nunți domnești, înmormântări și procesiuni de înscăunare a voievozilor, incursiuni de pradă ale hoardelor tătărești, toate realizate într-o limbă așezată în spiritul epocii. Romanul începe cu procesiunea de înmormântare a celui mai mare dintre frații mușatini, Petru, și se încheie cu moartea celorlalți doi, Roman și Ștefan, pe
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
fiind împresurați de tătari, iar polonii se retrag sub scutul de oțel al teutonilor. Situându-și romanul într-o epocă atât de tulbure din istoria noastră, când încă nu ne statornicisem ca stat feudal, el de abia fiind întemeiat de voievozi maramureșeni ori din Țara Făgărașului care descălecară aici, autorul se dovedește a fi mare artist în arta descrierii unor înfruntări dramatice de care au avut parte moldovenii și valahii. Nu trecea nici anul când eram călcați de tătari, de leși
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
lângă fratele său.” Imaginația neobosită a scriitorului ne mai oferă spre lectură scene de un dramatism ce înfioră, mai ales când descrie cutremurul ce surprinde solia polonă, care venise cu daruri de la Vladislav Iagelo cu gând să-l răpună pe voievodul Roman, darul fiind o blană de hermină otrăvită. Stihiile răscolite din adâncuri răzbună intenția mârșavă a lui Iagelo: „Un vuiet părea că vine din marginea pământului, câinii începură să urle, caii să necheze prelung, iar celelalte animale stârneau larmă asurzitoare
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
să mai bolborosească ceva în limba lui, apoi înroși pământul. Cealaltă parte a haitei se opri sfârtecând trupul lupului atins de o săgeată și a trupului omului căzut. A doua zi, în zori, leșii care veniseră a-l otrăvi pe voievod, obosiți și înfrigurați, se urcară pe cai și porniră spre ținuturile Pocuției.” Dintre cei trei demnitari din neamul mușatin, Roman iese mai bine în prim plan. Bun strateg și curajos pe câmpul de luptă, își alege aliații ținând cont de
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
ridică pe malul stâng mai râpos și mai greu de trecut cu împrejmuire din fașine din stejar și de sălcii, gata să prindă rădăcini.” Autorul citează la locul potrivit din actul în care se consemnează începutul acestei construcții: „Io Roman voievod stăpânind Țara Moldovei de al munte până la mare, marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, vom zidi orașul nostru cu cetate de pământ.” Nu sunt uitate de autor nici ciudatele obiceiuri de priveghere cu ocazia morții lui Petru Mușat
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
bani copiilor care ieșeau cu gălețile de apă în fața miresei. Lăutarii nu mai conteneau cu instrumentele. Clopotele cele mari abia se mai auzeau de larmă. Nașii veneau imediat după mire, întâmpinați de ovațiile mulțimii. Curteni, rude și prieteni, urmau nașii. Voievodul Mircea aflat în poartă, aruncă grâul fertilității și al bunăstării peste capetele lor și le zise: „Fiți bine veniți copiii mei ...” Nașii nu erau alții decât Roman, fiul Mușatei Margareta, și Anastasia, soția sa. În același capitol, „Domnii paralele”, portretul
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
ales măreția cupolelor imensei „Sf. Sofia”, „care întrece tot ce mintea lor și-ar fi putut închipui”, toate aceste frumuseți ale orașului Constantinopol de odinioară le stăruia uimirea și le umplea sufletul de bucurie. Uzând de un vocabular diplomatic, înțeleptul voievod moldovean răspunde soției de la palatul imperial că au venit doar să vadă cu ochii lor „minunile ilustrului oraș”. „- Împăratul ar fi bucuros dacă i-ați accepta invitația făcută ... și vă roagă să-i primiți ospitalitatea”, se adresează un sol. „- Mulțumim
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
înstrăinate chiar bijuteriile coroanei. De aceea era conștient că nu va mai putea rezista multă vreme. Întâlnirea de a doua zi le întări certitudinea că nici unul nu poate fi de folos celuilalt. Totuși primirea pe care i-o făcuse basileul voievodului întrecuse în fast tot ceea ce văzuse Roman în viața lui. În oraș însă zidurile lui Constantin erau dărâmate în mare parte, iar palatul era într-o stare avansată de dărăpănare. Rudele Anastasiei abia mai puteau plăti cheltuielile pentru ținerea rangului
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Dosoftei, a fost ales episcop de Huși în 1658 (până în 1660) și Roman (1660-1671) iar în 1671 a fost ales mitropolit al Moldovei. În 1686 în urma unei campanii a regelui polon Jan Sobieski în Moldova, pentru a-l atrage pe voievodul român Constantin Cantemir (1685-1693) de partea sa în proiectatele campanii antiotomane, la retragere îl ia ostatic pe marele învățat în Polonia, de unde nu va mai avea posibilitate să se reîntoarcă în țară până la sfârșitul vieții. Ocazie cu care regele polon
SF. IERARH DOSOFTEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353342_a_354671]
-
și prezentul sau viitorul ei. Pe parcursul cărții, profesorul Tomoniu simte nevoia să facă recurs adesea la modelele pe care le oferă istoria, precum Iovan Iorgovan (pp. 43-51) sau Basarab(ă) (pp. 28-32), context în care combate ipoteza djuvariană conform căreia voievodul ar fi fost de neam cuman , și să-și exprime dezacordul cu privire la anumite tendințe de falsificare a istoriei și de denigrare a personalităților ei. Totodată, domnia sa își exprimă regretul și cu privire la schimbarea în rău a României și la încercarea de
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
de săgețile vânătorului. Într-un târziu, căprioara a obosit și s-a oprit să-și tragă sufletul la adăpostul unui brad înalt, cu trunchi gros. Dragoș a întins arcul și a tras. Din spatele bradului s-a auzit un țipăt, iar voievodul a văzut căprioara făcând un salt și s-a pierdut în pădurea deasă. Lângă trunchiul bradului semeț, Dragoș și-a găsit iubita la care visa zi și noapte, străpunsă de săgeata sa. Durerea i-a fost nemărginită și a îngropat
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
împrumutate, fie de la numele sau poreclele unor moșieri importanți din zonă, fie de la diverse întâmplări cotidiene. 1. Pădureni - este fostul sat Cîrligați, datând din anul 1489, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, geneza numelui provenind de la „cârligătura” (răsturnarea) caleștii Voievodului pe aceste locuri. Schimbarea numelor localităților a avut loc prin Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964, măsură prin care s-au schimbat denumirile a numeroase comune și sate din România, deoarece acestea erau considerate nepotrivite noilor realități socio-economice din
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
dintre îngeri”. Printre multele biruințe ale Arhanghelului Mihail, trebuie să amintim că el a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al lui Faraon. El s-a arătat păzitor oștilor lui Isus Navi, căruia i-a zis: “Eu sunt voievodul oștilor Domnului și acum am venit!” Tot el a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon, a păzit pe Daniil în groapa cu lei și a făcut multe minuni. La sfârșitul veacului tot el, împreună cu ceata arhanghelilor, va suna din
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII LA ANIVERSARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354461_a_355790]
-
părintele R. Siminciuc duce la împlinire un nou proiect, prin care cucernicia sa, sprijinit de enoriași și administrația locală, împletește, în continuare, credința cu istoria locului. Satul Soci se află așezat în nucleul statal al Moldovei medievale, în spațiul “descălecatului” voievozilor români din Maramureș. Drumul Băii, cel mai vechi drum moldovenesc, pe unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
în spațiul “descălecatului” voievozilor români din Maramureș. Drumul Băii, cel mai vechi drum moldovenesc, pe unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
au crezut în legitimitatea acesteia: credincioșii ortodocși din Bihor care și-au urmat „păstorii”, ierarhii Episcopiei Arad care „cu dragoste de frate” au acționat în acest sens și, nu în ultimul rând, Regele Ferdinand care „...ca vrednic urmaș al marilor voievozi [...] a avut inspirația divină a mângâia acest popor pentru suferințele seculare” 2. Altfel spus, reînființarea Episcopiei, în opinia Episcopului Roman Ciorogariu, însemna un gest de mare încredere pe care regele îl arăta față de credincioșii ortodocși bihoreni. Biserica, preciza ierarhul, în
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1251 din 04 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Dobriceni. File de istorie Domnia voievodului Matei Basarab (20 septembrie 1632 - 9 aprilie 1654) reprezintă una dintre cele mai glorioase pagini ale istoriei naționale a românilor. Factor de stabilitate politică, descendent din Craiovești și înrudit cu Neagoe Basarab, el a avut cele trei însușiri care au
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
9 aprilie 1654) reprezintă una dintre cele mai glorioase pagini ale istoriei naționale a românilor. Factor de stabilitate politică, descendent din Craiovești și înrudit cu Neagoe Basarab, el a avut cele trei însușiri care au caracterizat pe toți marii noștri voievozi: a fost viteaz, credincios și gospodar 1). Stăpânirea sa de peste două decenii a însemnat o epocă de pace și de stabilitate internă pentru Țara Românească, plătită însă scump, printr-o aspră fiscalitate pentru contribuabili și o înăbușire a „libertăților” boierești
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
istoric mergând mai departe cu aprecierea că „Matei Basarab este cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru”3), în Țara Românească doar Constantin Brâncoveanu călcându-i pe urme. Între toate acestea se află o ctitorie vâlceană, de care marele voievod și-a legat numele pe vecie, și anume Mănăstirea Arnota. Destinația bisericii Mănăstirii Arnota, închinată arhanghelilor Mihail și Gavril, a fost aceea de necropolă a familiei lui Matei Basarab 4). Alegerea modestei biserici - pierdută atunci în pădurea acoperind muntele Arnota
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Arnota. Destinația bisericii Mănăstirii Arnota, închinată arhanghelilor Mihail și Gavril, a fost aceea de necropolă a familiei lui Matei Basarab 4). Alegerea modestei biserici - pierdută atunci în pădurea acoperind muntele Arnota - pentru îndeplinirea acestui rol se încadra politicii tradiționaliste a voievodului, căci apropierea ei de Mănăstirea Bistrița o includea în perimetrul trecutului familiei boierilor Craiovești și astfel o dorință, în aparență personală se integra de fapt unei rațiuni de stat5). Vizitând în 1658 Arnota, Paul de Alep nota că pe locul
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Totuși, rămășițele sale pământești au fost mutate la Arnota, „precum au poftit până era în viață”, de Mihnea Radu al III-lea (domnitor al Țării Românești între 19 ianuarie 1658 - noiembrie 1659), în urma invaziei turco-tătare din anul 1658, când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de Mănăstirea Arnota se vede și din numeroasele privilegii acordate acestei mănăstiri, în calitate de ctitor al ei, acestea constând în danii și scutiri de dări. Astfel, printr-un hrisov din anul
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Arnota, „precum au poftit până era în viață”, de Mihnea Radu al III-lea (domnitor al Țării Românești între 19 ianuarie 1658 - noiembrie 1659), în urma invaziei turco-tătare din anul 1658, când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de Mănăstirea Arnota se vede și din numeroasele privilegii acordate acestei mănăstiri, în calitate de ctitor al ei, acestea constând în danii și scutiri de dări. Astfel, printr-un hrisov din anul 1638, Matei Basarab hotărăște ca Arnota să fie
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
comisul de la Ruda, și sătenii de la Dobriceni, o primă judecată având loc la 1600, când țăranii se duc la Alba-Iulia, cu plângere la domnie, nemulțumiți că boierul nu i-a scos de la salină și totodată îi ține „rumâni în silnicie”. Voievodul Mihai Viteazul, care dăduse legea ca „fiece rumân să rămâie veșnic în această stare”, dă câștig boierului Chirca, în detrimentul țăranilor, ca o exprimare a dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului Chirca comis Rudeanu și fiilor ei stăpânirea moșiei Dobricenii din Vâlcea 9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]