10,282 matches
-
Stihuri > Momente > BALADĂ PENTRU VOIEVOZI Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 576 din 29 iulie 2012 Toate Articolele Autorului BALADĂ PENTRU VOIEVOZI Nedumeriți, copiii se întreabă cum vă mai poartă nenumărații ani mai albi ca firele din barbă? Voi, voievozi, pe cai cambrați cu stropi de stele pe copite și zăbale-n spume lăcuite numeați cu glas poruncitor râuri, munți, păduri de dor și un hotar decis anume pentru aleasa voastră lume! Voi ați călcat cu pas de voievozi, când
BALADĂ PENTRU VOIEVOZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balada_unor_voievozi_stelian_platon_1343614405.html [Corola-blog/BlogPost/366758_a_368087]
-
Voi, voievozi, pe cai cambrați cu stropi de stele pe copite și zăbale-n spume lăcuite numeați cu glas poruncitor râuri, munți, păduri de dor și un hotar decis anume pentru aleasa voastră lume! Voi ați călcat cu pas de voievozi, când nici nu se născuseră Irozi, și-ați primenit obștescul nostru lut cu sângele dușmanului temut, Voi - Gelu, Glad și Ménumorut! Priviți cu judecata voastră dreaptă din rădăcina ierbilor în care v-ati dedus; priviți la vremea de tigori și
BALADĂ PENTRU VOIEVOZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balada_unor_voievozi_stelian_platon_1343614405.html [Corola-blog/BlogPost/366758_a_368087]
-
gura grea a unei țevi de foc, sigură și adecvată-n toate, pentru liniștirea unui somnoros popor. Eu cred că despre noi nu se mai întreabă, Nici scâncetul uscat al roților de roabă. 27 Aprilie 2011 Referință Bibliografică: BALADĂ PENTRU VOIEVOZI / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 576, Anul II, 29 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BALADĂ PENTRU VOIEVOZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balada_unor_voievozi_stelian_platon_1343614405.html [Corola-blog/BlogPost/366758_a_368087]
-
LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu)Ne cheamă Sfinxul din Carpați) Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ.Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feti Frumoși ... Sau
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Rezultatele_concursului_de_cre_al_florin_tene_1377703124.html [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Rezultatele_concursului_de_cre_al_florin_tene_1377703124.html [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
dorește să-l tranzmită și generaților viitoare. Pe langă vastă activitate literară și publicistica exprimată în multe reviste de prestigiu din România, Australia și America, a publicat mai mult cărți, prințe care: ,,Evadare din spațiul virtual,, , ,,De vorbă cu stelele,, , ,,Voievod Ștefan cel mare și sfânt,, , ,,Dezvoltarea Arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului. A publicat alături de alți autori în antologii cum ar fi: Orizonturi Albastre, Dincolo de orizont, Mărturisirea de credință literară, Arta de a fi...etc. A editat mai multe
UN OM DE DEPARTE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Un_om_de_departe.html [Corola-blog/BlogPost/364435_a_365764]
-
pe hârtie. Este unul dintre ambasadorii culturii și ai poporului român, care duce sufletul românesc și bruma de prestigiu a acestui neam daco-românesc, atât de încercat, în toată lumea. Dintre cărțile publicate amintim „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” - studiu istoric (Editura Carpathia Press, București, 2006), „Evadare din spațiul virtual” - poezii (Edtura Anamarol, București, 2009), și două volume de peste 300 de pagini fiecare „De vorbă cu stelele” - interviuri (Editura Anamarol, București 2010, 2011). I-
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sefan_dumitrescu_scripta_stefan_dumitrescu_1371685913.html [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
simplu, discursul liric și în cazul evocării unor evenimente istorice de o însemnătate aparte din istoria neamului sau a unor mari, monumentale personalități din Pantheonul românesc: „Întâiu-ntregitor de țară,/ Mărit și iubit de norod,/ Uni românii-ntâia oară/ Mihai, Marele Voievod!” („Mica Unire”, p. 79) Sau: „Din binecuvântata Bucovină,/ la miez de veac, a răsărit lumină”... („Eminescu”, p. 80). Cu aceeași iubire sfântă în glas, cu aceeași pioșenie și religiozitate conturează cu sensibilitate indicibilă autorul și figura luminoasă, de sfântă mucenică
POEZIA LUI IONEL GRECU SAU RITUALIZAREA EVOCARII DE VICTOR RUSU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1444924598.html [Corola-blog/BlogPost/372549_a_373878]
-
scăpăm de acest ''merge și așa''; că ''merge și așa'' înseamnă că merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricând și nu orice. 85. La pușcărie am demonstrat vreme de două ore că istoria românilor dezgolită de crucile de pe scuturile voievozilor este egală cu zero. Că doar voievozii nu s-au bătut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica. 86. Cum văd participarea românilor de acum la mântuirea lor? Simplu. Ducându-se la biserică. Și folosind știința ca
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
merge și așa'' înseamnă că merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricând și nu orice. 85. La pușcărie am demonstrat vreme de două ore că istoria românilor dezgolită de crucile de pe scuturile voievozilor este egală cu zero. Că doar voievozii nu s-au bătut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica. 86. Cum văd participarea românilor de acum la mântuirea lor? Simplu. Ducându-se la biserică. Și folosind știința ca peria de dinți. Tot ce spune știința
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
n-a avut de furcă cu dracul mai mult decât în sacrul spațiu al Italiei. Acolo, adică, unde s-a născut umanismul în Renaștere. 133. Vlad Țepeș are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe Ștefan cel Mare. Cu armele! Are meritul că l-a și bătut. Și are mai ales meritul că a coborât morala absolută prin țepele puse în cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap și
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
-n veacuri te închini mereu.” (Monahia Teodosia -Zorica Lațcu, Ție, Doamne, îți voi cânta, Doxologia, Iași, 2013) Mihai Eminescu Mihail Eminescu, Marele boier al iubirii de Moșie, Luceafărul poeziei românești, Profetul gândirii spiritual creștine, apărătorul Tradiției multimilenare a Daciei Mari, Voievodul demnității creștin-orotdoxe, a fost răstignit, prigonit și ucis de dușmanii din lăuntru și cei din afară ai lui Dumnezeu și ai Neamului nostru biruitor mistic-martir, pentru: credința și dragostea de Neam, de țară și de Dumnezeu! Mihail Eminescu a fost
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409387324.html [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
despre origini: „The dacs come from the trucks”. Ca pierderi colaterale pentru cumani, dar important aport pentru istoria lui nea Barzăviezuremânz (și, firesc, a lui nea Mazăregagicișmen), goebbelșii ăia mici care se dau cercetători și râmă prin mormintele sfinte ale voievozilor noștri, așa, zic ei, de kiki, ar trebui puși în mitilic și duși la Muzeul Antipatic, secția băsei, aripa liiceni și juvare. Patria asta de adoratori ai Sf. Salamie, ajunsă sat fără câini, dar foșgăind de securiști palmatori și cumani
ISTORIA RECENTĂ A CUMANILOR ARE NAGAN ŞI CLAPACIOACE de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_istoria_recenta_a_cuman_ilie_chelariu_1341831454.html [Corola-blog/BlogPost/341912_a_343241]
-
literalmente conștiința contemporanilor și urmașilor. De aceea, în anul în care comemoram trei secole de la Martiriul Brâncovenilor, credem că este potrivit să amintim de un eveniment petrecut cu un secol înainte: moartea martirică, la începutul lunii august 1601 a Marelui Voievod, Prim Unificator de Țară, Mihai Viteazul. Faptă și opera strălucită precum și sfârșitul martiric au trasat o brazda adâncă în conștiința românilor care, de atunci după fericită expresie a lui Nicolae Iorga și-au fixat că program național, țelul înfăptuirii unității
MARTIRII NEAMULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1406183913.html [Corola-blog/BlogPost/349488_a_350817]
-
că pictor muncitor la 1 ianuarie 1961, la Atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor din București. În acest loc, în incinta, se află Mănăstirea “Schitul Maicilor”, zidita în anul 1726 de Tatiana Monahia, care mai înainte se numea Agi Dina, pe timpul voievodului fanariot Nicolae Mavrocordat și al soției acestuia, Smaranda. Aici s-a prezentat Părintele Arsenie Boca, angajat că pictor muncitor la atelierul de pictură și email. Îmi aduc bine aminte de momentul când a intrat pe ușă și l-am văzut
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_bocasfantu_dan_petrescu_1366189015.html [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
primul său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa la Marea Adriatică era blocată de către Serenissima Republică (o altă denumire a Republicii Venețiene - n. a.). Dacă voievozii munteni erau sprijiniți în veleitățile lor pontice de către unguri, atunci cei moldoveni - de polonezi. Explicația acestui fenomen ține de factorul economic. Muntenia avea acces spre piața europeană prin intermediul celor șapte orașe sășești din Transilvania (Siebenburg sau Semigradie) - principat vasal al
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
mare[vi]). Deja, Roman I se întitula ca „Domn al Țării Moldovei de la Munte - pînă la Marea cea mare”. Cetatea Albă, deși rămînea un punct de sprijin al Republicii Sfîntului Gheorghe (o altă denumire a Republicii Genoveze - n. a.), recunoștea suzeranitatea voievozilor moldoveni, păstrînd o autonomie internă destul de largă. Noile hotare ale Moldovei s-au consolidat în lunga domnie a lui Alexandru cel Bun, dar, nevrednicii săi urmași au irosit moștenirea parentală. În anul 1457, domnitor al Țării Moldovei devine Ștefan III
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
el folosea cele mai diverse metode și mijloace. Astfel, pentru a recăpăta controlul asupra strategicei cetăți a Hotinului, Ștefan cel Mare nu a pregetat să se recunoască vasal al Poloniei. În cazul Chiliei, unde era cantonată o puternică garnizoană munteano-ungurească, voievodul a folosit forța armelor, deoarece orice compromis era imposibil. Prima sa încercare de a o lua cu asalt s-a soldat cu nereușită, dar, domnitorul moldovean a perseverat și în 1465, Chilia devine o posesiune moldovenească. În numele acestui deziderat, Ștefan
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
imaginat. O altă lecție pilduitoare o formează picturile din Arhondaric - sala de primire a pelerinilor. Pe fundalul tricolorului, conturul României Mari și în mijloc Prea Curata Fecioară Maria cu pruncul Iisus în brațe, de o parte și de cealalta, Sfintii voievozi, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe pereți sunt pictați marii domnitori voievozi ai țării noaste, ca adevărați sfinți, așa cum trebuie ei considerați. Aceasta face ca Arhondaricul să se numeasca și „Sala Voievozilor” - Dacă din manualele de istorie au fost scoși
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1450427159.html [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
primire a pelerinilor. Pe fundalul tricolorului, conturul României Mari și în mijloc Prea Curata Fecioară Maria cu pruncul Iisus în brațe, de o parte și de cealalta, Sfintii voievozi, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe pereți sunt pictați marii domnitori voievozi ai țării noaste, ca adevărați sfinți, așa cum trebuie ei considerați. Aceasta face ca Arhondaricul să se numeasca și „Sala Voievozilor” - Dacă din manualele de istorie au fost scoși mulți domnitori, măcar aici să-i aibă oamenii sub priviri și să
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1450427159.html [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
brațe, de o parte și de cealalta, Sfintii voievozi, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe pereți sunt pictați marii domnitori voievozi ai țării noaste, ca adevărați sfinți, așa cum trebuie ei considerați. Aceasta face ca Arhondaricul să se numeasca și „Sala Voievozilor” - Dacă din manualele de istorie au fost scoși mulți domnitori, măcar aici să-i aibă oamenii sub priviri și să le dea cinstirea cuvenită, să știe că avem o istorie cu care ne mândrim, a adăugat părintele. De pe pereți, chipurile
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1450427159.html [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
Dacă din manualele de istorie au fost scoși mulți domnitori, măcar aici să-i aibă oamenii sub priviri și să le dea cinstirea cuvenită, să știe că avem o istorie cu care ne mândrim, a adăugat părintele. De pe pereți, chipurile voievozilor țării noastre ne privesc cu ochii vii, care ne amintesc pilduitoarele lor fapte de vitejie și dragoste neabătută de neam și țara, voievozi cu care ne putem mândri că au scris pagini de aur în istoria noastră, că au luptat
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1450427159.html [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
cuvenită, să știe că avem o istorie cu care ne mândrim, a adăugat părintele. De pe pereți, chipurile voievozilor țării noastre ne privesc cu ochii vii, care ne amintesc pilduitoarele lor fapte de vitejie și dragoste neabătută de neam și țara, voievozi cu care ne putem mândri că au scris pagini de aur în istoria noastră, că au luptat ca să păstreze neatârnată moșia strămoșească, adevărat miracol, împotriva valurilor de năpăstuire. În liniștea ce ne înconjoară, parcă îi auzim uniți într-un singur
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1450427159.html [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013/ [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013/ [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]